Studiu: Simptomele menopauzei ar putea semnala riscul de demență
Cercetarea sugerează că bufeurile, transpirațiile nocturne și alte manifestări specifice tranziției spre menopauză nu sunt doar provocări temporare, ci pot oferi indicii valoroase despre sănătatea viitoare a creierului. Cercetătorii conduși de dr. Zahinoor Ismail au analizat datele a 896 de femei aflate în postmenopauză, privind îmbătrânirea și sănătatea cerebrală. Rezultatele arată că numărul de simptome experimentate în perioada perimenopauzei este asociat cu modificări cognitive și comportamentale mai pronunțate la vârste înaintate, notează Science Alert. „Apariția unui număr mai mare de simptome în timpul perimenopauzei a fost asociată cu schimbări cognitive și comportamentale mai mari la vârste mai înaintate”, notează autorii studiului, sugerând că aceste simptome pot indica riscuri pe termen lung pentru sănătatea creierului. Dintre participantele la studiu, 74,3% au raportat simptome de perimenopauză, cu o medie de patru simptome per persoană. Cele mai frecvente au fost bufeurile (88%) și transpirațiile nocturne (70%). Un aspect interesant este că femeile care au utilizat terapii hormonale pe bază de estrogen pentru simptomele perimenopauzei au prezentat mai puține modificări comportamentale decât cele care nu au folosit astfel de tratamente, sugerând un posibil rol protector al estrogenului împotriva demenței. Conexiunea este explicabilă prin rolul estrogenului în sănătatea creierului – acest hormon ajută la protejarea memoriei, întărirea conexiunilor neuronale și eliminarea proteinelor dăunătoare din creier. Când nivelul estrogenului scade în timpul menopauzei, aceste beneficii se diminuează. Deși studiul identifică o asociere și nu o relație cauzală, cercetătorii subliniază importanța recunoașterii simptomelor menopauzei ca potențiale semne de avertizare timpurie pentru riscul de demență.
Studiu: Reducerea hipertensiunii arteriale scade riscul de demență
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 57 de milioane de persoane din întreaga lume aveau demență în 2021. Cu toate acestea, experții au subliniat mult timp că demența nu este o consecință a îmbătrânirii. Cercetătorii au descoperit că aproximativ jumătate din cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin tratarea a 14 factori de risc, printre care se numără deficiența auditivă, fumatul, obezitatea, consumul excesiv de alcool, izolarea socială și hipertensiunea arterială. În cadrul noului studiu, cercetătorii spun că tratarea ultimului dintre aceștia ar putea reduce riscul de demență cu 15 %. „Tratamentul antihipertensiv poate preveni demența la pacienții cu hipertensiune necontrolată. Având în vedere prevalența ridicată a hipertensiunii necontrolate la nivel mondial, această intervenție eficientă ar trebui să fie adoptată pe scară largă și extinsă pentru a reduce povara globală a demenței”, a declarat profesorul Jiang He, coautor al studiului de la University of Texas Southwestern Medical Center. Studiul publicat în revista Nature Medicine a inclus 33.995 de persoane în vârstă de 40 de ani și peste cu hipertensiune arterială necontrolată, provenind din 326 de sate din China. Echipa a selectat în mod aleatoriu 163 dintre aceste sate, iar cei 17.407 participanți au beneficiat de un tratament intensiv al tensiunii arteriale din partea unor asistenți medicali comunitari. Tratamentul a inclus medicamente gratuite sau ieftine pentru scăderea tensiunii arteriale, administrate în doze personalizate, asistență medicală pentru a-i ajuta să respecte medicamentele și modificările stilului de viață – cum ar fi pierderea în greutate, reducerea consumului de alcool și reducerea consumului de sare – precum și echipamente și instrucțiuni pentru monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu. Ceilalți 16.588 de participanți au primit „îngrijire obișnuită”: tensiunea arterială a acestora a fost gestionată în cadrul clinic normal. Deși au fost recomandate modificări ale stilului de viață, iar unii au luat medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, acest grup nu a primit monitoare de tensiune arterială sau medicamente gratuite la domiciliu. Cercetătorii au urmărit participanții după patru ani și au constatat că 668 dintre cei din grupul de gestionare intensivă a tensiunii arteriale aveau demență, comparativ cu 734 din grupul de îngrijire obișnuită. Analizele au dezvăluit ulterior că primul grup avea un risc de demență cu 15% mai mic.
S
Căsătoria este un motiv de sărbătoare, însă un nou studiu evidențiază un potențial dezavantaj surprinzător al mariajului: poate crește semnificativ riscul de demență. Descoperirile sunt neașteptate, deoarece numeroase studii anterioare au arătat că mariajul prezintă o serie de beneficii pentru sănătate, printre care se numără reducerea riscului de boli de inimă și trăirea până la o vârstă înaintată, potrivit Science Alert. Echipa din spatele celui mai recent studiu, condusă de cercetători de la Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Florida, sugerează că vor fi necesare investigații suplimentare cu privire la motivele pentru care persoanele singure sunt mai puțin predispuse la demență – sau mai puțin predispuse la diagnosticarea acesteia. „Persoanele necăsătorite pot avea un risc mai scăzut de demență comparativ cu adulții căsătoriți”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată. „Constatările ar putea indica diagnostice întârziate în rândul persoanelor necăsătorite sau ar putea contesta presupunerea că mariajul protejează împotriva demenței”, se mai arată în studiu. Cercetătorii au analizat fișele medicale a 24.107 persoane în vârstă (cu o vârstă medie de 71,8 ani), pe parcursul a 18 ani. Aceste persoane au fost împărțite în patru grupuri: căsătorite, văduve, divorțate și necăsătorite. Persoanele care nu au fost niciodată căsătorite aveau cu 40% mai puține șanse să dezvolte demență decât persoanele căsătorite. Motivele acestei asocieri sunt probabil multe și variate. Cercetătorii sugerează că persoanele singure ar putea menține mai bine legăturile sociale care pot preveni demența, în timp ce impactul asupra sănătății al căsătoriilor nefericite ar trebui, de asemenea, luat în considerare.