Filmul Fjord, inclus pe lista proiectelor strategice. Anunțul ministrului Culturii
Ministrul Culturii a spus luni că fimul lui Mungiu va fi inclus pe lista proiectelor strategice. „Includerea pe această listă creează premisele ca, în condițiile legii, să se depună un proiect și să primească finanțare. În concret, conform regulilor de la gala premilor Oscar, în vară, cândva, începe înscrierea pentru diversele filme, dar, în cazul nostru, filmul «Fjord», de exemplu, este selectat automat datorită premiului luat la Cannes”, a spus Demeter András István la Digi24. El a adăugat că va face demersuri pentru crearea cadrului legal în vederea obținerii finanțării. „Este vorba de o situație în care cinematografia românească în ultimii 30 de ani nu a prea beneficiat de o susținere consacrată în aceste competiții pentru gala Oscar. Ceea ce am propus eu este un lucru foarte simplu. Prin includerea, prin completarea ordinului emis în martie pentru anul în curs, creăm cadrul regulamentar pentru ca solicitanții, în primul rând producătorului filmului, dar și Centrul Național al Cinematografiei, să poată apela pentru o susținere financiară”, a mai declarat ministrul. Demeter András István a precizat că nu se poate discuta de o sumă deocamdată: „Nu pot eu, dintr-un birou, să estimez o cifră cu care România să contribuie până la momentul la care nu există solicitarea, până la momentul în care instituțiile competente, cum ar fi Autoritatea Națională în Materie Cinematografică, adică Centrul Național al Cinematografiei, producătorii la rândul lor, nu contractează și nu contactează acei ofertanți din Statele Unite care se ocupă de aceste campanii”. Ministrul Culturii spune că banii ar putea fi asigurați din fonrui publice, private, comune sau complementare. Filmul „Fjord”, regizat de cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat Palme d’Or la ediția a 79-a a Festivalului de Film de la Cannes 2026, în cadrul ceremoniei de închidere.
Ministrul Culturii, întâlnire cu noii proprietari ai Castelului Bran. Discuții despre investiții în zonă
Reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii și ai companiei americane Qavah Co. Inc., noul investitor majoritar în compania care administrează Domeniul Bran, s-au întâlnit luni la sediul Ministerului Culturii. Părțile au analizat proiectul unui Memorandum de Înțelegere care poate deschide drumul unor investiții importante în dezvoltarea zonei. Miza este consolidarea Castelului Bran ca destinație culturală și turistică de referință în Europa, prin proiecte care pot genera dezvoltare locală, locuri de muncă și o prezență internațională mai puternică pentru acest valoros patrimoniu. Participanții au convenit elaborarea unei Note de informare către Guvern. Joel Weinshanker, omul de afaceri a cărui conglomerat, numit Ad Populum, care gestionează și moștenirea lui Elvis Presley, a cumpărat participația majoritară a Companiei de Administrare a Domeniului Bran. Proiect pentru litoral Ulterior, reprezentanții Ministerului Culturii au discutat despre colaborarea dintre Cazinoul din Constanța și Vila Reginei Maria. „Astfel, prin aplicarea aceleiași rețete care transformă zi de zi Cazinoul într-un centru de evenimente culturale atractive, și Vila poate deveni un pol de interes, un centru expozițional contemporan dedicat Reginei Maria. Un spațiu viu al experiențelor interactive și al diverselor forme de reconstruire a atmosferei istorice a locului”, transmite Ministerul Culturii. Reprezentanții instituției anunță că vor începe consultarea cu autoritățile și reprezentanții comunității locale, pentru elaborarea unei teme de proiectare astfel încât Vila Reginei Maria să redevină o destinație vie, nu doar un monument uitat, în stare de pre-colaps. „Două proiecte diferite. Un castel și o vilă regală. Un simbol medieval și un loc de poveste de la malul mării. Ambele vorbesc despre același lucru: obiective greu încercate ale patrimoniului construit pot redeveni spații vii, relevante, deschise oamenilor”, transmit reprezentanții Ministerului Culturii.
Mesajul ministrului Culturii de Ziua Culturii Naționale: Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie, generează idei, locuri de muncă”
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, marcată anual pe 15 ianuarie, ministrul Culturii, Demeter András István, a transmis un mesaj despre cât contează cultura în viața societății. Sărbătoarea are loc din anul 2010, iar ziua de 15 ianuarie marchează data nașterii poetului român Mihai Eminescu. „Cultura ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. Cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie”, a transmis ministrul. Demeter András István a declarat că actul cultural are la bază oamenii și se exprimă prin multiple forme, de la spectacole și cărți, până la arte vizuale, muzică sau arhitectură. El a menționat și rolul important al celor care susțin activitatea culturală din culise, unde în ciuda lipsei de vizibilitate publică, au o contribuție majoră. „Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă de pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire, printr-o întâlnire care lasă urme, printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, este ca o sferă – o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul PI din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. Este una din legăturile invizibile ale omului cu universul. Şi nu se face doar în săli de expoziţii, de proiecţie, de teatru sau de concerte, se face şi în spaţii neconvenţionale, prin artiştii independenţi care aleg drumul mai greu, dar necesar, un drum cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă, se face şi prin salariaţii din instituţii, care nu sunt creatori şi artişti şi care nu se află ‘la vedere’, dar care asigură îmbinarea corectă a rotiţelor zimţate din întreg mecanismul, se face şi prin toţi acei colaboratori şi participanţi la proiectele culturale – tehnicienii, specialiştii din varii domenii, care, prin aportul lor, rotunjesc «sfera»”, a transmis ministrul pe Facebook. El a mai menționat că instituțiile culturale, precum muzeele și bibliotecile, oferă nu doar protejarea patrimoniului, ci și educație, dialog și dezvoltare, inclusiv pe plan economic. „Comunităţile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mişcare sisteme şi înlesneşte traseele diplomatice între ţări, fiind bine ştiut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investiţiile pe termen lung şi aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient. Asigură continuitate şi conferă încredere. Ne ajută să traversăm timpurile dificile fără să ne pierdem sensul. Înainte de orice, însă, chiar şi înainte de a fi făcută, cultura trebuie trăită. De Ziua Culturii Naţionale, le mulţumesc tuturor celor care o trăiesc. Cu rigoare sau pasiune. Cu încredere în rostul ei”, a declarat Demeter András István. Ziua Culturii Naționale are statut oficial și urmărește promovarea valorilor culturale românești în țară și în comunitățile din afara granițelor. Evenimentele organizate cu acest prilej au ajuns la a șaisprezecea ediție și se adresează tuturor românilor.
Șah-mat la cultură. Cât pierde statul român prin COMASĂRILE ministrului András István Demeter: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București”/”O formă mascată de politizare”
Cultura românească a ajuns, în 2025, la ceasul comasării. Mai exact, Ministerul Culturii a anunțat oficial că intenționează să unească două instituții importante din București, respectiv Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii.” Demeter András István, ministrul Culturii, a precizat că măsura propusă are rolul de a consolida oferta artistică și că nu va fi un caz izolat, fiind posibil ca și alte instituții culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. Profesioniști din zona culturală resping însă versiunea ministrului și estimează că vor fi pierderi uriașe în urma comasării, mai ales în lipsa unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuzionare a unor instituții. Aceștia amintesc de precedenta comasare din 2013, dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, care s-a dovedit un fiasco. Oficialul de la Cultură susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” desfășoară activități complementare și se adresează aceluiași public, justificând că o eventuală unificare ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical. Șah-mat la cultură: „93 de milioane de lei pierderi în cazul comasării Operetei cu Ambasadorii” Sursele Gândul contrazic teoria ministrului Culturii și spun că, la un simplu calcul, efectele comasării nu ar aduce câștiguri la bugetul de stat. Dimpotrivă, se vorbește despre pierderi de zeci și sute de milioane de lei, cuantificate pe o perioadă de cinci ani. „Efectele sunt pe termen lung. Comasarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce privește comasarea Operei cu Opereta am estimat niște costuri care se ridică la 268 milioane de lei. Îți pui întrebarea ce poți să faci cu 93 de milioane de lei? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar concursul Enescu undeva sub 20. Adică, cu banii aceștia poți să finanțezi o ediție de Festival și de concurs Enescu, și-ți mai rămân și bani de protocol. Câte producții de musical foarte bune, producții noi ai putea finanța pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai cheltui 93 de milioane de lei numai pentru asta, ai putea face în jur de 37 de producții cam de același nivel cu Romeo și Julieta de la noi de la Operetă. Practic, poți finanța un mic Broadway, aici la București. Dar noi ce facem? Investim într-o comasare care nu va da rezultate sau are riscuri foarte mari să nu funcționeze”, a conchis sursa citată. Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și a Operei Naționale București costă statul român 268 milioane de lei Întrebările Monicăi Anisie către ministrul Culturii cu privire la comasările propuse Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii cu privire la comasarea Teatrului Național de Opereră și Musical Ion Dacian și a Teatrului Muzical Ambasadorii, precizând că ridică semne serioase de întrebare, privind transparența și fundamentarea unei astfel de decizii. „Care este justificarea ce stă la baza acestei propuneri de comasare? Ce studiu de impact a fost făcut? Care sunt costurile estimate ale comasării? Care sunt beneficiile financiare rezultate în urma acestei propuneri de comasare? Care este numărul de angajați disponibilizați în urma acestei propuneri de comasare? Cum se justifică această nouă tentativă de comasare, în condițiile în care precedenta comasare dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă s-a dovedit a fi un eșec total? Cum justificați acuzațiile de conflict de interese care vi se aduc, din cauza faptului că, în momentul de față, sunteți parte dintr-un proces, aflat pe rolul Tribunalului București, prin care se solicită anularea rezultatului consursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical Ion Dacian?” Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii Ce alte comasări și mutări se mai pregătesc în zona culturală Potrivit surselor Gândul, se pregătesc și alte comasări și mutări de la o instituție la alta. Vorbim despre „Filarmonica George Enescu” cu „Tinerimea Română”, dar și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului.” Sursele noastre au mai precizat că ministrul Culturii ar mai pregăti și alte mutări, cum ar fi trecerea unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale. „Două dintre ele – Centrul Cultural de la Toplița și Centrul Cultural Arcuș de la Sfântul Gheorghe s-ar muta practic de sub autoritate românească. Ceea ce este un punct bun pentru UDMR care își ajută comunitatea. Însă, identific aici o manevră a ministrului Culturii pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a se putea trece mai ușor peste conflictul dânsului de interese de la Operetă. Pe lumea asta se fac multe fuziuni, achiziții de firme, comasări și, fie că sunt la stat sau la privat, toate au costuri. Problema este că, de fiecare dată când ministerul Culturii inventează o năstrușnicie din asta, pe ideea « haide să comasăm două entități », asta se face de obicei printr-o Hotarâre de Guvern. Și Hotărârea de Guvern are atașată o notă de fundamentare, în care se scot în evidență beneficiile. De obicei, sunt niște poezii, dar există o rubrică acolo care se numește impact macro-economic și la acea rubrică Ministerul Culturii trece întotdeauna «nu s-a identificat»”, au precizat sursele Gândul. Demeter András István, ministrul Culturii, anunță comasarea unor instituții de cultură Opera Naţională din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, fuzionare în 2013: „A fost un eșec!” La acea vreme, s-a constatat că noua formulă organizatorică nu avea deloc efectele scontate și nu a dus la creşterea eficienţei activităţii şi nici la reducerea cheltuielilor de funcţionare. Totodată, s-a remarcat şi o diminuare semnificativă a repertoriului de stagiune a spectacolelor de operetă, dar şi a celor de operă şi de balet faţă de stagiunile anterioare reorganizării. Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală s-a reînființat în 2016, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. ”S-a reparat