Etichetă: demisie

Fifor (PSD) îi cere demisia lui Bolojan: Ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb

Deputatul PSD spune că atunci când când 76% dintre români îți spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, „iar 73% declară că nu mai au nicio încredere în tine, nu te mai pregătești de „încă o asumare”. Te pregătești de plecare. Pentru că de încă o nenorocire nu mai e loc. Într-o țară normală, îți faci bagajele și te duci acasă. Atât”. Fifor scrie pe Facebook, duminică seara, că România de azi nu mai e o țară normală, din păcate. „O spun românii cărora le-a ajuns apa la gură. Este o țară capturată de cineva care sigur nu se topește de dragul românilor și care a decis, în numele unor „reforme” pe care nimeni altcineva în afară de el nu le vede, să pună economia la pământ, să-i sărăcească și să-i umilească pe români deliberat. O economie în pragul recesiunii, taxe și impozite mărite în cascadă, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, astronomic mai mare decât cea a următoarei clasate, scăderea abruptă a puterii de cumpărare, venituri înghețate și prețuri care explodează. Românii muncesc mai mult, plătesc mai mult și trăiesc infinit mai prost. Și nicio direcție. Doar o idee fixă. „Reformă” cu barda. Prin asumări repetate. Și NIMIC în loc. Pentru că NU vrei tu. Deși de 6 luni ai măsurile de stimulare a economiei pe masă”, spune Mihai Fifor. Mihai Fifor arată că „asta este realitatea de zi cu zi, nu graficele cosmetizate din birouri”. „Iar peste acest tablou sumbru, răspunsul „apostolului” este același: mai multă austeritate, mai multă povară pusă pe umerii celor care deja nu mai duc. Așa că, atunci când majoritatea covârșitoare îți spune limpede că ai pierdut direcția și încrederea totală și tu continui, o faci doar pentru că ești un kamikaze, nu un erou pe cal alb. Însă nimeni și nimic nu îți dă dreptul să tragi România după tine”, mai spune deputatul PSD.

Se cere demiterea lui Andras Demeter. Insultele și batjocura ministrului la adresa oamenilor de cultură din România, într-o înregistrare audio

Înregistrarea, publicată de platforma Cultura la dubă, surprinde un schimb de replici în care ministrul folosește un limbaj umilitor la adresa a doi profesioniști din domeniul cultural. Tonul este autoritar, iar formulările depășesc clar limitele unui dialog instituțional. Cultura la dubă a publicat o înregistrare audio realizată în timpul dezbaterii publice organizate la 30 decembrie 2025, din care reiese că ministrul Culturii, Andras Demeter, a negat intenția de a face modificarea respectivă. În momentul în care regizoarea Alexandra Badea a atras atenția asupra acestui demers, ministrul a avut o reacție considerată umilitoare la adresa acesteia, deși este laureată a Marelui Premiu pentru Teatru al Academiei Franceze. „Eu vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți total nepregătită! Nu v-ați făcut lecțiile!”, se aude spunând ministrul în înregistrare. În același material audio, Andras Demeter are o ieșire similară și la adresa arheologului Decebal Vleja, reprezentant al muzeografilor în Federația sindicală CulturMedia, căruia îi reproșează, pe un ton ridicat, lipsa de înțelegere: „Sunteți total nepregătită, nu v-ați făcut lecțiile”, afirmă Andras Demeter într-unul dintre momentele audio făcute publice. Ulterior, ministrul continuă cu remarci care pun sub semnul întrebării capacitatea profesională a interlocutorilor săi. „Ori refuzi să înțelegi, ori nu ești capabil”, se mai aude în înregistrare. Semnatarii petiției susțin că astfel de ieșiri publice reflectă un tip de relație bazată pe intimidare și dispreț față de experți, artiști și manageri culturali. Aceștia reclamă, totodată, un climat tensionat în relația dintre Ministerul Culturii și sectorul cultural, dar și decizii luate fără consultare reală. Reacțiile nu au întârziat să apară. Oameni de teatru, muzicieni, curatori și organizații culturale au distribuit petiția, cerând premierului să analizeze situația și să intervină. Scandalul readuce în atenție nu doar comportamentul unui demnitar, ci și modul în care statul își tratează propriii creatori, într-un domeniu deja fragil și subfinanțat. Mai mult, ieri, Ministerul Culturii a anunțat oficial că a schimbat condițiile de participare la concursul de management al TNB, astfel încât doar cei care au condus cel puțin 10 ani instituții publice mai pot candida. Profesioniștii din domeniu, care au atât studii de specialitate, cât și experiență în mediul independent, nu mai au dreptul să concureze.

România continuă prăbușirea. Și-a dat demisia: Totul s-a făcut prin avocat

Pierdere importantă pentru România, după ce și-a dat demisia din funcție, prin intermediul avocatului, deoarece nu mai puitea lucra în respectivul mediu. Scandalul care a explodat în gimnastica românească în toamnă continuă să facă valuri. Corina Moroșan a demisionat și nu are păreri de rău. Demisia dată prin intermediul avocatului este un alt semnal că România continuă prăbușirea Persoana care a reușit s-o convingă pe Denisa Golgotă să-și continue activitatea după Jocurile Olimpice de la Paris a renunțat la funcția pe care o deținea în cadrul Federației Române de Gimnastică. Corina Moroșan a anunțat că și-a dat demisia la finalul anului trecut, dar nu în persoană, ci prin intermediul avocatului, deoarece este sătulă de mediul în care a lucrat și nu a mai dorit să aibă de-a face cu acele persoane. „Pe 27 decembrie am depus-o şi mi-a fost acceptată. Nu mai puteam lucra în acel mediu. Aţi scris şi dumneavoastră despre o mulţime de întâmplări din interiorul loturilor de gimnastică. Nu am interacţionat cu nimeni de la FRG, nu m-au întrebat nimic, totul s-a făcut prin avocat. Nu aveam nicio îndoială că or să fie de acord cu demisia. Eu am vrut să renunţ după JO Paris 2024, pentru că mi-am îndeplinit obiectivul. Dar am vrut să continui şi cu Denisa, pentru că-şi dorea foarte mult. Şi noi. Mă uit înapoi cu satisfacţie la calificarea echipei la Paris, la medalia Anei, la progresele fetelor din acest an şi sper ca ele să continue. Eu mă opresc aici, fără păreri de rău şi despre restul vom mai discuta”, a declarat Moroşan, conform Golazo. Activitatea lotului feminin de gimnastică al României a fost suspendată Corina Moroşan deținea funcția de antrenoare federală, dar, în același timp, se ocupa și de activitatea de la loitul feminin al României, în calitate de antrenoare 2. Ea are meritul că a reușit să o convingă pe Ana Maria Bărbosu să nu renunțe la sportul de performanță, în perioada în care scnadalul cu medalia olimpică de bronz de la sol era în toi. România a participat la Campionatul Mondial de anul trecut care a avut loc în Indonezia cu 4 sportive. Revenită acasă, Denisa Golgotă a dezvăluit calvarul prin care a trecut la revenirea în gimnastică, după o pauză de 5 ani. Ea a depus plângere la federaţie pentru hărţuire, dar cererea a fost ignorată. Ea a precizat că a fost amenințată în sala de antrenament, fără să dea nume, și că federalii favorizează o anumită gimnastă. La scurt timp, au apărut în spațiul public imagini în care Sabrina Voinea părea să fie abuzată verbal și emoțional de mama și antrenoarea ei, fosta gimnastă Camelia Voinea, în timpul unei sesiuni de pregătire. Scandalul a condus la măsuri drastice din partea federației. Președintele instituției, Ioan Suciu, a anunțat că a fost suspendată activitatea lotului național feminin, dar decizia nu a venit ca o sancțiune, ci face parte dintr-un plan de „resetare generală”.

Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, anunțată public în data de 22 decembrie 2025, nu a fost anunțată oficial de Guvern, care pare că refuză să parcurgă procedurile legale obligatorii de constatare a încetării mandatului și de declarare a vacanței funcției, notează edupedu.ro. Astfel, în lipsa acestor pași, nu a fost emis niciun decret prezidențial și nu a fost publicat niciun act în Monitorul Oficial, deși Codul administrativ stabilește termene clare și imperative pentru fiecare etapă, precizează sursa citată. Surse Gândul spun că premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, ce se va întâmpla în perioada următoare, la nivelul Guvernului pe care îl conduce. Astfel, după demisia lui Daniel David, un nou ministru al Educației va fi numit abia la început de 2026. Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO – Profimedia Conform Codului administrativ, articolul 42 „funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri: a) revocare; b) demisie”. Legea nu condiționează încetarea funcției de emiterea unui decret sau de publicarea în Monitorul Oficial, ci de intervenirea faptului juridic al demisiei. În cazul de față, Daniel David a anunțat public demisia și a confirmat depunerea acesteia în scris la cabinetul prim-ministrului Ilie Bolojan, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege. Codul administrativ prevede explicit mecanismul demisiei, în articolul 45: „Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”. Așadar, calitatea de membru al Guvernului a încetat pentru Daniel David pe 22 decembrie 2025, cu 8 zile în urmă. În acest context, obligațiile Guvernului sunt strict procedurale. Codul administrativ stabilește că „prim-ministrul îi transmite Președintelui României propunerea de constatare a vacanței funcției în termen de 5 zile de la data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului”, conform articolului 43 alin. 2. Ulterior, „Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă”, conform art. 43 alin. 1. Aceste termene sunt imperative și nu lasă loc de interpretare politică sau de amânare discreționară. În cazul Ministerului Educației și Cercetării, acest lanț procedural a fost întrerupt la nivelul Guvernului. Deși demisia a fost anunțată public și confirmată oficial de ministru, până acum nici Guvernul și nici Administrația Prezidențială nu au emis și publicat în Monitorul Oficial decretul de vacantare. Iar acest fapt, că nu există un ministru interimar al Educației, însă, lasă conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării la unul dintre secretarii de stat și la secretarul general al instituției. Cel mai probabil, este vorba despre Gigel Paraschiv, prezent la ședințele de guvern de săptămâna trecută și de Ioana Lazăr. Secretarul general și secretarii de stat pot exercita atribuții curente și pot semna acte administrative în baza delegărilor interne, însă aceștia nu pot substitui un membru al Guvernului și nu pot asuma decizii politice sau acte normative cu impact strategic. Între timp, fostul ministrul Daniel David nu a revenit încă pe postul de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe al cărei site apare încă „autosuspendat”, instituția fiind condusă în continuare interimar de profesorul Adrian Petroșel. Prin urmare, dacă decretele de constatare a vacantării funcției și de numire a unui interimar nu apar în Monitorul Oficial nici pe 31 decembrie 2025, Educația și Cercetarea încheie anul fără ministru sau interimar.

Daniel David, primele explicații după demisie: Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale

Daniel David a anunțat oficial că și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. El a precizat că a solicitat premierului eliberarea din funcție și a subliniat că plecarea sa este amiabilă, în contextul unei colaborări „respectuoase și constructive”. Daniel David a explicat că nu urmărește o carieră politică și că de această dată, decizia de a demisiona este una definitivă. „Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă!” Fostul ministru a transmis că nu a avut șansa să conducă ministerul în vremuri normale și că, dacă situația ar fi fost una obișnuită, nu este sigur că ar fi acceptat funcția. „Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru.” În mesajul transmis, Daniel David a subliniat că, pe durata mandatului, a încercat să gestioneze sistemul educațional și cercetarea cu rigoare și responsabilitate, inclusiv în perioadele dificile ale crizei politice și fiscal-bugetare din 2025.  „Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită.” Pe parcursul mandatului său, Daniel David a declarat că i s-a cerut de mai multe ori demisia, în special din partea partidelor de opoziție și a unor organizații sindicale. „Pe parcursul mandatului, mi s-a cerut de mai multe ori demisia, mai ales din partea unor partide de opoziție și a unor organizații de tip sindical, atât ca urmare a opțiunilor euroatlantice (chiar în primele zile de la numire), cât și ca urmare a faptului că reformele inițiate sunt unele paradigmatice, care schimbă sistemul.” Daniel David a fost numit ministru al Educației și Cercetării pe 23 decembrie 2024, în guvernul condus de Marcel Ciolacu și și-a păstrat poziția după preluarea mandatului de premier de către Ilie Bolojan, în iunie 2025. Înainte de a deveni ministru, Daniel David a fost rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație” Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație, anunțat în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”

Daniel David și-a dat demisia

Conform unor surse Mediafax, David a demisionat chiar înainte de Crăciun. Primele informații arată că David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai  renunțe la fonduri pentru universități. Daniel David este ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne. Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit unor surse, Marilen Pirtea este în acest moment luat în calcul pentru a fi succesorul lui Daniel David. Pirtea este deputat PNL aflat la al treilea mandat. Din 2012, el este și rector al Universității de Vest din Timișoara. Daniel David a vorbit public despre dorința de a pleca din funcție. Duminică, el a explicat la TVR Info că se gândește de mai mult timp la plecarea din funcție și că și-a planificat mandatul pentru a asigura stabilizarea sistemului educațional și a administrației prezidențiale, pentru a supraveghea evaluările internaționale și pentru a garanta că fondurile europene nu sunt blocate. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni. până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale, că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea, ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă”, a răspuns ministrul Daniel David. Postarea lui David „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună. Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt. Reformele inițiate, deciziile asumate și cadrele instituționale puse în mișcare pornind de la Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf) – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului – pot continua fără prezența mea în această funcție. Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării. Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat. Acum, așa cum arată evaluările internaționale – S&P-iulie, Fitch-august, Moody’s-septembrie și Comisia Europeană în 25 noiembrie 2025 –, țara s-a stabilizat, iar pentru sistemul de educație-cercetare marile reforme derivate din Raportul QX sunt (1) adoptate, (2) în curs de adoptare și/sau (3) problematizate public (fără a mai putea fi ignorate). După ce școala a început, nu mai eram la risc cu salariile/bursele pe anul 2025, iar în 25 noiembrie 2025 Comisia Europeană a dat undă verde țării cu referire la deficitul bugetar și fondurile europene, i-am transmis premierului ca mi-am onorat promisiunea și că trebuie să pregătim tranziția la un alt ministru, intenționând să mai rămân (1) până când adoptăm și programele din reforma curriculumului liceal – ca să nu las viitorului ministru un „cartof fierbinte” și, după o discuție cu premierul, (2) până în luna decembrie, când se va definitiva evaluarea țării din partea Comisiei Europene. Așa cum am mai declarat, plecarea ministrului care conduce sistemul de educație-cercetare, unul dintre cele mai mari sisteme bugetare ale țării, ar fi putut pune la risc evaluările internaționale ale țării, unde stabilitatea guvernamentală contează. Premierul a fost de acord să reluăm discuția în decembrie, dar, odată ce am văzut că în 12 decembrie 2025 Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie bună, iar fondurile europene nu vor fi blocate, decizia mea de a mă retrage a rămas de data aceasta finală. Oricum, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice și pentru cei implicați, am amânat decizia

Radu Miruță, despre demisia lui Ionuț Moșteanu de la Apărare: N-ar fi trebuit să o facă, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui

Actualul ministru al Economiei, Radu Miruță – care este nominalizat acum de USR să preia portofoliul de la Apărare – a afirmat joi seara, la emisiunea „România Politică” de la Prima News, că Ionuț Moșteanu nu ar fi trebuit să își dea demisia din funcția de ministru al Apărării. Acesta spune că greșelile făcute de Moșteanu în CV-ul său privind studiile sunt regretabile, care nu trebuiau să fie făcute. „Eu cred că n-ar fi trebuit să demisioneze, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui. Și noi am ridicat lucrurile astea la un nivel foarte mare de așteptări în politica USR. Însă hai să ne uităm care au fost consecințele. Ionuț Moșteanu a trecut acolo, nici nu mai știu, Universitatea Athenaeum în loc de Bioterra. Sigur, e o nepotrivire pentru care trebuia să există atenție”, a afirmat Miruță, la Prima News. Totuși, ministrul Economiei sugerează că „nu e ca și cum a venit și a spus că a făcut Harvard sau Sorbona, el făcând o universitate dintre cele două. Este o nepotrivire, regretabilă, care nu trebuia să fie făcută”.  Întrebat dacă există o legătură cu faptul că scandalul a apărut în săptămâna în care au avut loc alegerile pentru Primăria Capitalei, Miruță a adus în discuție un alt caz în care era menționat Ionuț Moșteanu. „Cu două săptămâni înainte, Ionuț Moșteanu era un erou că refuzase pe interceptările procurorilor o șpagă de un milion de euro. (…) Sigur, este o greșeală. Nu vreau să spun că n-a fost o greșeală.  Însă, eu-l cunosc de mult timp și dacă mulți români ar fi precum Ionuț Moșteanu, țara asta ar merge un pic mai bine”, a conchis Miruță.  Scandalul CV-ului lui Moșteanu Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării la sfârșitul lunii noiembrie, în urma scandalului privind studiile din CV-ul său. O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile lui Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, acesta a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.

Mihai Fifor: Dacă Bolojan nu o demite pe Buzoianu, Parlamentul se va pronunța. PSD va vota cu două mâini

Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței. „Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor. Acuzații grave la adresa ministrei Mihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor. Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor. Critici pentru premier Mihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni. „Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește. Anunțul PSD „Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”. Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD. Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.

Prima demisie după criza apei: directorul de la Apele Române și-a dat demisia

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, spune că, începând din anul 2013 până în ziua de astăzi, deși exista obligația de a fi făcute controle cu privire la sistemul gestionat de operatorul de ESZ, nu a fost realizat niciun control. Asta reiese din documentele care au fost date până la acest moment corpului de control. De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administrației Naționale în ceea ce privește modul de desfășurare a activității, o lipsă de coordonare cu autoritățile din subordonarea lor. „În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc domnului Florin Ghiță pentru activitatea pe care a desfășurat-o. Trebuie să fie menționat că în perioada de doar câteva luni de zile s-a crescut cu aproape 100 de oameni care au putut să primească atribuții de inspecție în această perioadă. S-a crescut substanțial numărul de controale care au fost realizate la nivel local. Vom avea în perioada imediat următoare și o analiză și un raport care să arate inclusiv pe zona de balastiere, inclusiv pe zona de plaje. Împreună am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se făceau pe falezele din România, prin vânzarea, cu încălcarea inclusiv a Constituției. a proprietății pe aceste zone. Au fost scoase la iveală ilegalitățile din Năvodari și inclusiv ilegalitățile din celelalte stațiuni cu privire la construcțiile care au fost ridicate pe plajele închiriate”, a spus Buzoianu. Florin Ghiță se va întoarce pe postul pe care l-a avut înainte să devină director general, un post de execuție. Demisia nu intră în vigoare imediat, pentru că joi are este nevoie să coordoneze ședința Consiliului de conducere a ANAR, ca să poată să fie mandatat Consiliul de administrație de la operatorul ESZ, să poată să fie demiși directorii „care au fost vinovați pentru neîndeplinirea obligațiilor și, da, având în vedere că era practic prin detașare pe acest post, se va întoarce la nivel local”.

Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare

Ionuț Moșteanu și-a anunțat demisia, vineri, din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine pe fondul scandalului apărut pe tema studiilor menționate în CV-ul său. Anunțul făcut de Moșteanu nu a fost ignorat de presa rusă. TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, a explicat că demisia vine pe fondul scandalului și faptul că acesta a mințit în CV. TASS a citat doar o parte din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook, prin care își anunța demisia din funcție. „Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, este secvența preluată de TASS. Cu toate acestea, TASS a omis din mesajul acestuia întocmai referințele sale la Rusia și la securitatea europeană aflată sub asaltul Moscovei. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, scrisese fostul ministru al Apărării în mesajul său pe Facebook. Accent pe scandalul din jurul CV-ului TASS a mai scris despre faptul că Moșteanu i-a informat pe președintele Nicușor Dan și pe premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Mai departe, informațiile date drept context de către jurnaliștii TASS sunt despre scandalul privind studiile sale trecute în CV. „Scandalul cu diploma de studii superioare a lui Moșteanu a izbucnit săptămâna aceasta. CV-ul său indica faptul că a absolvit Universitatea Athenaeum din București. Administrația instituției de învățământ a declarat într-un comentariu pentru ziarul Libertatea că acesta nu a fost niciodată înscris ca student la ei. Ulterior s-a aflat că a studiat la Universitatea Bioterra din Capitală. Funcționarul a susținut că a descărcat formularul de CV de pe internet, unde Athenaeum era selectată în mod implicit, și a uitat să o schimbe. Conform documentelor, el a intrat la universitate în 1995, diploma sa datează din 2018, iar examenele finale le-a susținut în 2016. În același timp, încă din 2015, a ocupat funcția de consilier al ministrului transporturilor și membru al consiliului de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste funcții, candidatul avea nevoie de o diplomă de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea”, a scris agenția de presă de stat rusă TASS. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Totul a pornit de la o anchetă publicată de jurnaliștii de la Libertatea, prezintă detalii despre CV-urile acestuia din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Demisia lui Ionuț Moșteanu vine la cinci luni de la preluarea portofoliului Ministerului Apărării.