Daniel David, primele explicații după demisie: Niciodată nu am vizat o carieră politică / Decizia de retragere este definitivă / Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri relativ normale
Daniel David a anunțat oficial că și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. El a precizat că a solicitat premierului eliberarea din funcție și a subliniat că plecarea sa este amiabilă, în contextul unei colaborări „respectuoase și constructive”. Daniel David a explicat că nu urmărește o carieră politică și că de această dată, decizia de a demisiona este una definitivă. „Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă!” Fostul ministru a transmis că nu a avut șansa să conducă ministerul în vremuri normale și că, dacă situația ar fi fost una obișnuită, nu este sigur că ar fi acceptat funcția. „Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru.” În mesajul transmis, Daniel David a subliniat că, pe durata mandatului, a încercat să gestioneze sistemul educațional și cercetarea cu rigoare și responsabilitate, inclusiv în perioadele dificile ale crizei politice și fiscal-bugetare din 2025. „Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită.” Pe parcursul mandatului său, Daniel David a declarat că i s-a cerut de mai multe ori demisia, în special din partea partidelor de opoziție și a unor organizații sindicale. „Pe parcursul mandatului, mi s-a cerut de mai multe ori demisia, mai ales din partea unor partide de opoziție și a unor organizații de tip sindical, atât ca urmare a opțiunilor euroatlantice (chiar în primele zile de la numire), cât și ca urmare a faptului că reformele inițiate sunt unele paradigmatice, care schimbă sistemul.” Daniel David a fost numit ministru al Educației și Cercetării pe 23 decembrie 2024, în guvernul condus de Marcel Ciolacu și și-a păstrat poziția după preluarea mandatului de premier de către Ilie Bolojan, în iunie 2025. Înainte de a deveni ministru, Daniel David a fost rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație” Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație, anunțat în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”
Daniel David și-a dat demisia
Conform unor surse Mediafax, David a demisionat chiar înainte de Crăciun. Primele informații arată că David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai renunțe la fonduri pentru universități. Daniel David este ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne. Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie și fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Potrivit unor surse, Marilen Pirtea este în acest moment luat în calcul pentru a fi succesorul lui Daniel David. Pirtea este deputat PNL aflat la al treilea mandat. Din 2012, el este și rector al Universității de Vest din Timișoara. Daniel David a vorbit public despre dorința de a pleca din funcție. Duminică, el a explicat la TVR Info că se gândește de mai mult timp la plecarea din funcție și că și-a planificat mandatul pentru a asigura stabilizarea sistemului educațional și a administrației prezidențiale, pentru a supraveghea evaluările internaționale și pentru a garanta că fondurile europene nu sunt blocate. „Eu vă spun sincer, eu am venit cu un orizont de câteva luni. până în luna mai când trebuia aşezată instituţia prezidenţială şi stabilizată ţara. Din mai am venit cu ideea că rămân până când începe şcoala, pentru a ajuta trecerea ţării prin evaluările internaţionale, că arăta foarte rău ca un ministru al celui mai mare sistem bugetar să plece şi nu ştiam cum o să înceapă şcoala după măsurile fiscal-bugetare. După aceea, ideea era că rămân până când Comisia Europeană face evaluarea globală şi o să ne spună că lucrurile sunt ok, fondurile europene nu sunt blocate şi ţara este stabilă”, a răspuns ministrul Daniel David. Postarea lui David „Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună. Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt. Reformele inițiate, deciziile asumate și cadrele instituționale puse în mișcare pornind de la Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf) – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului – pot continua fără prezența mea în această funcție. Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării. Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat. Acum, așa cum arată evaluările internaționale – S&P-iulie, Fitch-august, Moody’s-septembrie și Comisia Europeană în 25 noiembrie 2025 –, țara s-a stabilizat, iar pentru sistemul de educație-cercetare marile reforme derivate din Raportul QX sunt (1) adoptate, (2) în curs de adoptare și/sau (3) problematizate public (fără a mai putea fi ignorate). După ce școala a început, nu mai eram la risc cu salariile/bursele pe anul 2025, iar în 25 noiembrie 2025 Comisia Europeană a dat undă verde țării cu referire la deficitul bugetar și fondurile europene, i-am transmis premierului ca mi-am onorat promisiunea și că trebuie să pregătim tranziția la un alt ministru, intenționând să mai rămân (1) până când adoptăm și programele din reforma curriculumului liceal – ca să nu las viitorului ministru un „cartof fierbinte” și, după o discuție cu premierul, (2) până în luna decembrie, când se va definitiva evaluarea țării din partea Comisiei Europene. Așa cum am mai declarat, plecarea ministrului care conduce sistemul de educație-cercetare, unul dintre cele mai mari sisteme bugetare ale țării, ar fi putut pune la risc evaluările internaționale ale țării, unde stabilitatea guvernamentală contează. Premierul a fost de acord să reluăm discuția în decembrie, dar, odată ce am văzut că în 12 decembrie 2025 Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie bună, iar fondurile europene nu vor fi blocate, decizia mea de a mă retrage a rămas de data aceasta finală. Oricum, ca urmare a respectului pentru dezbaterile publice și pentru cei implicați, am amânat decizia
Radu Miruță, despre demisia lui Ionuț Moșteanu de la Apărare: N-ar fi trebuit să o facă, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui
Actualul ministru al Economiei, Radu Miruță – care este nominalizat acum de USR să preia portofoliul de la Apărare – a afirmat joi seara, la emisiunea „România Politică” de la Prima News, că Ionuț Moșteanu nu ar fi trebuit să își dea demisia din funcția de ministru al Apărării. Acesta spune că greșelile făcute de Moșteanu în CV-ul său privind studiile sunt regretabile, care nu trebuiau să fie făcute. „Eu cred că n-ar fi trebuit să demisioneze, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui. Și noi am ridicat lucrurile astea la un nivel foarte mare de așteptări în politica USR. Însă hai să ne uităm care au fost consecințele. Ionuț Moșteanu a trecut acolo, nici nu mai știu, Universitatea Athenaeum în loc de Bioterra. Sigur, e o nepotrivire pentru care trebuia să există atenție”, a afirmat Miruță, la Prima News. Totuși, ministrul Economiei sugerează că „nu e ca și cum a venit și a spus că a făcut Harvard sau Sorbona, el făcând o universitate dintre cele două. Este o nepotrivire, regretabilă, care nu trebuia să fie făcută”. Întrebat dacă există o legătură cu faptul că scandalul a apărut în săptămâna în care au avut loc alegerile pentru Primăria Capitalei, Miruță a adus în discuție un alt caz în care era menționat Ionuț Moșteanu. „Cu două săptămâni înainte, Ionuț Moșteanu era un erou că refuzase pe interceptările procurorilor o șpagă de un milion de euro. (…) Sigur, este o greșeală. Nu vreau să spun că n-a fost o greșeală. Însă, eu-l cunosc de mult timp și dacă mulți români ar fi precum Ionuț Moșteanu, țara asta ar merge un pic mai bine”, a conchis Miruță. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării la sfârșitul lunii noiembrie, în urma scandalului privind studiile din CV-ul său. O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile lui Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, acesta a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
Mihai Fifor: Dacă Bolojan nu o demite pe Buzoianu, Parlamentul se va pronunța. PSD va vota cu două mâini
Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței. „Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor. Acuzații grave la adresa ministrei Mihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor. Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor. Critici pentru premier Mihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni. „Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește. Anunțul PSD „Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”. Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD. Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.
Prima demisie după criza apei: directorul de la Apele Române și-a dat demisia
Ministrul mediului, Diana Buzoianu, spune că, începând din anul 2013 până în ziua de astăzi, deși exista obligația de a fi făcute controle cu privire la sistemul gestionat de operatorul de ESZ, nu a fost realizat niciun control. Asta reiese din documentele care au fost date până la acest moment corpului de control. De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administrației Naționale în ceea ce privește modul de desfășurare a activității, o lipsă de coordonare cu autoritățile din subordonarea lor. „În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc domnului Florin Ghiță pentru activitatea pe care a desfășurat-o. Trebuie să fie menționat că în perioada de doar câteva luni de zile s-a crescut cu aproape 100 de oameni care au putut să primească atribuții de inspecție în această perioadă. S-a crescut substanțial numărul de controale care au fost realizate la nivel local. Vom avea în perioada imediat următoare și o analiză și un raport care să arate inclusiv pe zona de balastiere, inclusiv pe zona de plaje. Împreună am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se făceau pe falezele din România, prin vânzarea, cu încălcarea inclusiv a Constituției. a proprietății pe aceste zone. Au fost scoase la iveală ilegalitățile din Năvodari și inclusiv ilegalitățile din celelalte stațiuni cu privire la construcțiile care au fost ridicate pe plajele închiriate”, a spus Buzoianu. Florin Ghiță se va întoarce pe postul pe care l-a avut înainte să devină director general, un post de execuție. Demisia nu intră în vigoare imediat, pentru că joi are este nevoie să coordoneze ședința Consiliului de conducere a ANAR, ca să poată să fie mandatat Consiliul de administrație de la operatorul ESZ, să poată să fie demiși directorii „care au fost vinovați pentru neîndeplinirea obligațiilor și, da, având în vedere că era practic prin detașare pe acest post, se va întoarce la nivel local”.
Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare
Ionuț Moșteanu și-a anunțat demisia, vineri, din funcția de ministru al Apărării. Decizia vine pe fondul scandalului apărut pe tema studiilor menționate în CV-ul său. Anunțul făcut de Moșteanu nu a fost ignorat de presa rusă. TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, a explicat că demisia vine pe fondul scandalului și faptul că acesta a mințit în CV. TASS a citat doar o parte din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook, prin care își anunța demisia din funcție. „Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, este secvența preluată de TASS. Cu toate acestea, TASS a omis din mesajul acestuia întocmai referințele sale la Rusia și la securitatea europeană aflată sub asaltul Moscovei. „România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, scrisese fostul ministru al Apărării în mesajul său pe Facebook. Accent pe scandalul din jurul CV-ului TASS a mai scris despre faptul că Moșteanu i-a informat pe președintele Nicușor Dan și pe premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Mai departe, informațiile date drept context de către jurnaliștii TASS sunt despre scandalul privind studiile sale trecute în CV. „Scandalul cu diploma de studii superioare a lui Moșteanu a izbucnit săptămâna aceasta. CV-ul său indica faptul că a absolvit Universitatea Athenaeum din București. Administrația instituției de învățământ a declarat într-un comentariu pentru ziarul Libertatea că acesta nu a fost niciodată înscris ca student la ei. Ulterior s-a aflat că a studiat la Universitatea Bioterra din Capitală. Funcționarul a susținut că a descărcat formularul de CV de pe internet, unde Athenaeum era selectată în mod implicit, și a uitat să o schimbe. Conform documentelor, el a intrat la universitate în 1995, diploma sa datează din 2018, iar examenele finale le-a susținut în 2016. În același timp, încă din 2015, a ocupat funcția de consilier al ministrului transporturilor și membru al consiliului de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste funcții, candidatul avea nevoie de o diplomă de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea”, a scris agenția de presă de stat rusă TASS. Scandalul CV-ului lui Moșteanu Totul a pornit de la o anchetă publicată de jurnaliștii de la Libertatea, prezintă detalii despre CV-urile acestuia din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Demisia lui Ionuț Moșteanu vine la cinci luni de la preluarea portofoliului Ministerului Apărării.
Scene nebune la Belgrad. Antrenorul şi-a dat demisia şi fanii s-au dus după el la aeroport când au aflat
Momente incredibile pe aeroportul din Belgrad, unde antrenorul a fost așteptat de mii de fani după ce și-a dat demisia. Este vorba despre Zeljko Obradovic, tehnicianul echipei de baschet Partizan Belgrad, cel care vrea să părăsească banca formației. Cei 2.000 de suporteri au încercat să-l facă pe acesta să se răzgândească, însă până acum gestul lor de loialitate extremă nu a avut succesul scontat. Nebunie pe aeroportul din Belgrad. Antrenorul şi-a dat demisia şi fanii s-au dus după el Aeroportul din Belgrad a fost martor la o „manifestație” a fanilor, care-și așteptau antrenorul, după ce acesta și-a dat demisia. Zeljko Obradovic, tehnicianul echipei de baschet Partizan Belgrad, vrea neapărat să plece de la echipă, iar cei aproximativ 2.000 de suporteri au încercat să-l determine să nu recurgă la acest gest, scrie basketnews.com. Mii de fani l-au întâmpinat pe Zeljko Obradovic pe aeroportul „Nikola Tesla” după zborul său de la Atena, arătând clar că nu-i acceptă demisia. Antrenorul a aterizat printre scandări, cântece și bannere, și a aflat că suporterii îi sunt total alături și nu vor să plece de la echipă. Obradovic a apărut, iar mulțimea a erupt în timp ce acesta își croia drum cu ajutorul agenților e securitate. În ciuda primirii copleșitoare, legendarul antrenor nu a anunțat că și-ar fi schimbat sau nu decizie. Foto: Mediafax Foto Conducerea și jucătorii sunt și ei alături de tehnician Suporterii au ținut pancarte pe care scria „Zeljko rămâne” și „Contract pentru Zeljko”, în timp ce unii l-au criticat pe președintele clubului, Ostoja Mijailovic. Mai devreme, în cursul zilei, consiliile de administrație și de conducere ale clubului Partizan au ținut o ședință axată exclusiv pe soarta lui Obradovic, respingând în unanimitate demisia acestuia. „Joi, 27 noiembrie, a avut loc o ședință de urgență a Consiliului Executiv al KK Partizan Mozzart Bet pentru a aborda situația din club în urma demisiei irevocabile de ieri a antrenorului principal al primei echipe, Željko Obradović. În ciuda anunțului, Consiliul Executiv a decis în unanimitate – pe baza propunerii președintelui clubului, Ostoja Mijailović – să nu accepte demisia lui Željko Obradović și să îi ofere sprijin necondiționat, exprimându-și dorința ca acesta să rămână antrenorul principal al KK Partizan Mozzart Bet și să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea rezultatelor echipei. În urma acestei decizii, clubul l-a contactat pe Željko Obradović, cerându-i să își reconsidere demisia, să o retragă și să continue munca în cadrul echipei”, conform anunțului oficial. Jucătorii, inclusiv Aleksej Pokusevski și căpitanul Vanja Marinkovic, și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru acesta, îndemnându-l să continue să conducă echipa. Marinkovic i-a spus personal lui Obradovic că vrea să-l vadă la antrenamentul de sâmbătă, prima ședință de pregătire după meciul cu Panathinaikos. Cine este Zeljko Obradovic Zeljko Obradovic are nouă titluri de campion al Euroligii. Primul dintre ele, câștigat chiar cu Partizan, în 1992. A revenit la club în 2021, semnând un contract pe trei ani, înțelegere care a fost prelungită până la finalul sezonului 2025-26. În acest mandat, el a reușit să câștige două titluri în Liga Adriatică, 2022-23 și 2024-25, plus campionatul Serbiei în 2025. În actualul sezon, Partizan dezamăgește crunt în sezonul regulat al Euroligii, asta după ce revenise în elita europeană și atinsese chiar play-off-ul în 2022-23. În competiția europeană, Partizan ocupă locul 3 în Grupa A, în urma lui Dubai Basketball și a U-BT Cluj-Napoca.
Demisionează Moșteanu? Un deputat PSD vorbește despre un înlocuitor al ministrului Apărării: este responsabil cu dezvoltarea curling-ului
Deputatul PSD, Voicu Vuscan, a comentat zvonurile privind posibila demisie a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Printr-un mesaj publicat pe Facebook parlamentarul s-a declarat sceptic în privința demisiei. Totuși, el a avansat un posibil înlocuitor al lui Moșteanu. Este vorba despre Allen Coliban, un alt membru al USR. Voicu Vuscan i-a verificat cv-ul și a aflat că Allen Coliban este specialist în sportul pe gheață numit curling. „În cazul puțin probabil ca Moșteanu să demisioneze, are USR înlocuitorul perfect pentru funcția de ministru al apărării: Allen Coliban, comentator de…. curling și responsabil cu dezvoltarea curling-ului în România”, a scris Voicu Vuscan. Deputatul social democrat a tras concluzia. „Ăștia sunt cei care urlă că vin rușii și ei stau de pază la hotare. Unul bagă fise la biliard și altul împinge o bilă pe gheață. Strașnici eroi”, a încheiat deputatul PSD, Voicu Vuscan. CV-ul care a declanșat scandalul O anchetă jurnalistică Libertatea a scos la iveală detalii despre cv-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat. La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul cv din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo. Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci. Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat cv-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015. Totuși, diploma nu figura în documentele oficiale din perioada în care Moșteanu ocupa funcții publice, a stabilit ancheta. În plus, între februarie și iunie 2016, Ionuț Moșteanu ar fi ocupat ilegal funcția de membru în Consiliul de Administrație al TAROM, fiindcă legea cerea, la vremea respectivă, o diplomă universitară, conform investigației.
Un membru al consiliului de administrație al BBC demisionează și critică problemele de guvernanță
Shumeet Banerji a anunțat vineri consiliul de administrație despre demisia sa, a transmis BBC într-un comunicat. Aceasta vine după ce directorul general al corporației, Tim Davie, și directorul executiv al BBC News, Deborah Turness, au demisionat la începutul acestei luni, în urma unei dispute privind editarea unui documentar Panorama despre Donald Trump, potrivit Sky News. Banerji a invocat „probleme de guvernanță” la conducerea BBC drept motiv pentru demisia sa, declarând într-o scrisoare că „nu a fost consultat” cu privire la evenimentele care au dus la demisiile lui Davie și ale lui Turness, relatează BBC News. „Mandatul domnului Banerji în consiliul de administrație, în calitate de director neexecutiv, urma să se încheie la sfârșitul lunii decembrie și îi mulțumim pentru serviciile sale”, a declarat un purtător de cuvânt al BBC. „Căutarea unui înlocuitor este deja în curs de desfășurare și vom oferi informații suplimentare la momentul potrivit.” Banerji a fost numit în consiliul de administrație al BBC ca unul dintre directorii neexecutivi în ianuarie 2022, mandatul său urmând să fie încheiat pe 31 decembrie. Era responsabil cu protejarea independenței BBC Ca parte a rolului său, el era responsabil pentru menținerea și protejarea independenței BBC acționând în interesul public, asigurându-se că procesul decizional al consiliului de administrație este în interesul public și exercitând o judecată independentă, potrivit unui profil de pe site-ul corporației. Banerji a fondat firma de consultanță și investiții Condorcet, care se concentrează pe companii tehnologice aflate în stadiu incipient și în dezvoltare. În 2012, a demisionat din funcția de director executiv al firmei de consultanță Booz And Company. Domnul Banerji face parte în prezent din consiliul de administrație al mai multor companii, inclusiv Hewlett-Packard Company.
Ionuț Moșteanu dezlănțuit la adresa lui Călin Georgescu după ce acesta i-a cerut demisia: O rușine pentru România. E omul Kremlinului, să nu dea lecții Armatei României!
„Aud astăzi că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propagandă fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari”, a scris Moșteanu, făcând referire la dosarele penale în care este implicat Călin Georgescu. Liderul USR a amintit o serie de declarații anterioare ale lui Georgescu, printre care afirmația potrivit căreia „șansa României este înțelepciunea rusească”, dar și critica adusă scutului antirachetă de la Deveselu, pe care acesta îl considera „o rușine a diplomației românești”. „Un individ care se crede mare lider, dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”, a ironizat Moșteanu, adăugând că același om care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți „cere acum onoare de la Armata României”. Moșteanu: „România are nevoie de o armată puternică, nu de demagogi” În continuarea mesajului, Ionuț Moșteanu a subliniat că România are nevoie de o armată modernă și respectată, capabilă să descurajeze orice amenințare, nu de discursuri care subminează instituțiile statului. „România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului. România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în această direcție lucrăm zilnic, eu și colegii mei de la Ministerul Apărării”, a precizat liderul USR. Moșteanu a reafirmat orientarea clară a României către partenerii occidentali, în special NATO și Uniunea Europeană, criticând vehement încercările de propagandă care promovează izolarea țării. „Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană. Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă”, a conchis Moșteanu.