Ionuț Moșteanu respinge demisia cerută de Călin Georgescu: România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului
Ionuț Moșteanu a reacționat marți seara pe Facebook după ce Călin Georgescu, cercetat pentru complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și propagandă fascistă, a cerut demisia sa și a comandanților militari. Ministrul a amintit declarațiile anterioare ale politicianului, inclusiv afirmații pro-rusești și critici la adresa scutului antirachetă de la Deveselu: „Este același om care spunea ca “șansa României este înțelepciunea rusească” și că scutul antirachetă de la Deveselu este o rușine a diplomației. Un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav”. „România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului”, a subliniat Moșteanu, reafirmând că țara va continua să investească în armata națională, în industria de apărare și în atragerea tinerilor către serviciul militar. Ministrul a adăugat că patriotismul nu înseamnă elogierea liderilor care conduc războaie crude, ci construirea unei Românii puternice, sigure și respectate la nivel internațional, în cadrul NATO și UE. Reacția sa survine pe fondul tensiunilor generate de unele declarații politice interne care, potrivit lui Moșteanu, subminează constant interesele României în favoarea Rusiei.
Președintele AUR Sibiu demisionează din partid

„Începând de azi, 13.10.2025, demisionez din funcția de Președinte al Filialei AUR Sibiu și din calitatea de membru al partidului. Am construit filiala de la zero din 2020 cu 10 membri, misiunea a fost una complexă și plină de provocări. A fost nevoie de competență și viziune, dar mai ales de sacrificii personale, financiare și profesionale. Am dat la o parte confortul propriu, am neglijat familia, am renunțat la timpul liber, pentru a transforma un proiect curat în realitate, o datorie pe care mi-am asumat-o alături de oameni onești, dedicați și profund implicați. Am reușit să transform filiala într-o structură activă, respectată, prezentă în viața publică locală. Decizia de a mă retrage nu este una ușoară și nici lipsită de semnificații”, anunță acesta. Suciu spune că a obținut rezultatele bune prin munca depusă alături de o echipă dedicată și rămâne cu satisfacția că și-a făcut datoria cu demnitate și profesionalism. „Vă mulțumesc vouă, tuturor sibienilor în general, pentru că mi-ați acordat cinstea de a vă reprezenta 4 ani în Parlamentul României si 5 ani in conducerea filialei, dar mai ales vouă, celor alături de care am construit, acum deveniți consilieri județeni sau locali. Din 2020 și până în prezent am reușit să câștigam 4 consilieri județeni, 2 municipali, 87 locali și un viceprimar. Vă mulțumesc, vouă simplilor membri, echipei de tineri dedicați, fără efortul tuturor dezvoltarea filialei nu ar fi fost posibilă. Această schimbare nu vine dintr-o simpla alegere interioară, ci mai degrabă este consecința curajului de a spune lucrurilor pe nume și de a nu accepta compromisuri politice impuse, acestea din urmă fiind sursa tuturor problemelor din județ și din toată țara! Rămân cu fruntea sus, fără blaturi politice, dovadă fiind o filială consolidată, un colectiv unit și un drum deschis spre continuarea construcției autentice, fără compromisuri”, arată Suciu în postare.
Președintele Madagascarului și-a dat un ultimatum. A cerut un an pentru a rezolva problemele țării, iar dacă acestea vor persista, va demisiona
El a făcut această declarație în cadrul unei întâlniri de tip town-hall organizate la palatul său cu diferite grupuri de susținători ai guvernului. Mulți dintre participanți au avut ocazia să îi pună întrebări președintelui sau pur și simplu să își împărtășească opiniile, la care acesta a răspuns. „Nu vreau lingușeli. Vreau să aud adevărul. Cei care mi-au spus în continuu că totul este în regulă sunt responsabili pentru situația actuală”, a afirmat el. Mișcarea din spatele protestului, cunoscută sub numele de Gen Z Mada, a cerut demisia președintelui și a respins invitația de a participa la discuții, potrivit BBC. Ei susțin că nu pot colabora cu un guvern care i-a reprimat în timp ce cereau respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Grupul a chemat la noi proteste joi. „Refuzăm invitația președintelui la discuții. Nu vom intra în dialog cu un regim care reprimă, agresează și umilește tinerii în stradă”, au scris ei pe pagina lor de Facebook. La expirarea ultimatumului de 48 de ore dat președintelui pentru a demisiona, grupul a chemat la o grevă națională, deși detaliile rămân neclare. Ei au jurat să nu cedeze, îndemnând oamenii din toate regiunile să li se alăture și declarând că „poporul malgaș nu se supune”. Conversații sincere și nu proteste Rajoelina a organizat aceste întâlniri ca parte a angajamentului său de a „asculta mai mult”, subliniind că provocările cu care se confruntă națiunea insulară din Oceanul Indian pot fi rezolvate numai prin conversații sincere și nu prin proteste. Președintele i-a asigurat pe participanții la dialog că proiectele energetice în curs de desfășurare vor rezolva problemele recurente de întrerupere a alimentării cu energie electrică, adăugând 265 de megawați la rețeaua națională. „Jur că, dacă întreruperile de energie electrică vor persista în capitală în decursul unui an, voi demisiona”, a spus el. Protestele au început pe 25 septembrie, declanșate de furia provocată de penuria persistentă de energie electrică și apă, și s-au transformat într-o nemulțumire mai largă față de corupție, șomajul ridicat și criza costului vieții. Săptămâna trecută, Rajoelina a demis întregul său guvern și a numit luni un general al armatei în funcția de prim-ministru. Mișcarea de protest a respins numirea și a promis să-și continue lupta. Rajoelina a ajuns la putere în 2009, după ce a condus protestele de masă care au declanșat intervenția militară și l-au răsturnat pe președintele de atunci, Marc Ravalomanana. Deși mișcarea condusă de tineri continuă să ceară demisia sa, protestele de stradă par să se fi atenuat. Viața în majoritatea părților capitalei, Antananarivo, continuă normal, cu excepția câtorva cartiere cu prezență masivă a poliției, unde unele drumuri au fost blocate sau sunt supravegheate îndeaproape. Cel puțin 22 de persoane au murit în ciocnirile cu forțele de securitate și zeci au fost rănite, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile au contestat aceste cifre.
Un fost premier francez lansează critici la adresa lui Macron: Ar trebui să demisioneze

„Nu sunt pentru o demisie imediată și brutală … dar (președintele) trebuie să ia o inițiativă”, a declarat Philippe la postul de radio francez RTL. Philippe, primul prim-ministru al lui Macron care a fost în funcție din 2017 până în 2020, a declarat că fostul său șef ar trebui „să anunțe că va organiza alegeri prezidențiale anticipate” după ce Franța va adopta un buget pentru anul viitor – acordând timp pentru o campanie adecvată în urma haosului declanșat de demisia guvernului luni, la doar 14 ore după numirea miniștrilor cheie. Acesta a fost cel de-al treilea guvern care a căzut într-un an, potrivit Politico. Philippe și-a anunțat deja intenția de a candida la următoarele alegeri prezidențiale, iar sondajele arată că ar putea ajunge în turul doi și să se confrunte cu oricare dintre candidații Raliului Național de extremă-dreapta care va intra în competiție. Care sunt următorii pași în scenariul unei demisii din partea lui Macron Dacă Macron ar demisiona imediat, ar trebui organizate noi alegeri prezidențiale în termen de 20 până la 35 de zile. În prezent, mandatul său este programat să se încheie în prima jumătate a anului 2027. Remarcile lui Philippe sunt cel mai recent indiciu că aliații lui Macron din centrul politic abandonează corabia după ce premierul Sébastien Lecornu și cei doi predecesori imediați ai săi, François Bayrou și Michel Barnier, și-au pierdut cu toții locurile de muncă încercând să convingă un parlament suspendat să accepte reduceri de cheltuieli de miliarde necesare pentru a echilibra conturile Franței. Un alt fost prim-ministru al lui Macron, Gabriel Attal, care acum este șeful partidului politic al președintelui, a declarat că „nu mai înțelege” deciziile președintelui și l-a acuzat că „vrea să se agațe de putere”, în ciuda faptului că a pierdut alegerile anticipate pe care el însuși le-a convocat anul trecut. După ce a acceptat demisia lui Lecornu, Macron i-a cerut apoi acestuia să continue oricum negocierile cu alte forțe politice până miercuri, în speranța de a ajunge la un acord de guvernare.
Cutremur pe bursele europene: DEMISIA premierului lui Macron scade valoarea euro

Bursele europene au reacționat violent după demisia inopinată a premierului Sebastien Lecornu, astfel că valoarea euro, dar și a activelor franceze, au scăzut dramatic. Încrederea investitorilor în a doua economie a zonei euro a fost din nou trădată. Haosul politic din Franța nu oferă garanții în privința dezvoltării mediului de afaceri, astfel că investitorii nu vor să-și asume riscuri. „Este îngrijorător că noul cabinet nu a rezistat mai mult 12 ore”, transmit analiștii. Bursa de la Paris (CAC40) a scăzut brusc cu aproape 2% luni. Vestea a determinat creșterea costului obligațiunii franceze pe zece ani, ajungând momentan la 3,61% înainte de a scădea înapoi la 3,57%, în creștere cu șapte puncte de bază față de închiderea anterioară. Totodată, moneda unică europeană (euro) s-a depreciat cu 0,7%, ajungând la 1,1665 dolari. „Dacă pragul de 3,60% este depășit, datoria franceză ar putea fi expusă unor atacuri masive, amplificând nervozitatea pieței. Demisia lui Lecornu aruncă scena politică în incertitudine. Investitorii se tem de un efect de domino asupra politicii economice și fiscale”, avertizează specialiștii, potrivit Le Figaro. Printre acțiunile cele mai afectate s-au numărat BNP Paribas (-5,18%), Crédit Agricole (-4,76%) și Veolia (-4,12%). Aceeași poveste a fost valabilă și pentru piețele bursiere europene, care au deschis luni în scădere: Frankfurt a pierdut 0,14%, Londra 0,16% Milano 0,86%. La Frankfurt, tranzacțiile au fost calme, dar tendința indicelui DAX din ultimele zile a fost de a-l vedea apropiindu-se lent de maximul istoric de 24.639, atins pe 11 iulie. RECOMANDAREA AUTORULUI Haosul politic persistă în Franța. Premierul Lecornu a DEMISIONAT la scurt timp după formarea Cabinetului EPOCA SOROS în România. Anul în care miliardarul „trece” la PUTERE. Cum s-a infiltrat rețeaua în mediul politic și justiție
USR cere demisia preşedintelui Comisiei de Cultură, Mihail Neamțu: Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik?
„Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik, domnule Neamţu?”, îl întreabă, George Gima pe preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, Mihail Neamţu. „Nu e prima dată când Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, coboară nivelul funcţiei pe care o ocupă. De la poze trucate cu Oana Ţoiu, la jigniri aduse românilor, până la poziţii putiniste repetate. Şi de fiecare dată parcă vrea să ne demonstreze ca poate fi mai rău. A depăşit orice limită acum. Să sugerezi, ca parlamentar român, că o rachetă hipersonică rusească „ar putea schimba puţin lucrurile” în Ucraina este de o iresponsabilitate cruntă. O astfel de armă nu „schimbă lucruri”, ci ia vieţile oamenilor nevinovaţi, distruge oraşe, aduce şi mai multă teroare peste un popor care zilnic trăieşte sub ameninţarea bombelor lui Putin – omul pe care, se pare, îl admiraţi atât”, spune deputatul USR, George Gima. Acesta adaugă că România nu poate fi reprezentată în fruntea Comisiei de Cultură de un om „care legitimează propaganda şi armele Kremlinului”. Astfel, Gima îi cere public demisia lui Neamţu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cultură. „Este o chestiune de demnitate, de respect pentru vieţile pierdute în Ucraina şi pentru valorile democratice pe care România le apără ca membru NATO şi UE. Domnule Neamţu, domnilor de la AUR, e destul! Ar trebui să fie nişte limite şi pentru voi”, mai spune deputatul USR. Neamţu a sugerat, într-o discuţie cu politologul Dan Dungaciu, într-un mod ambiguu, că o rachetă hipersonică rusească Oreşnik, „ar putea schimba puţin lucrurile” în conflictul din Ucraina, insinuând astfel o posibilă utilizare a acestei arme pentru a pune capăt războiului.
Gata! A luat decizia și a fost făcut anunțul momentului de către TAS

John Coates, în vârstă de 75 de ani, și-a anunțat decizia de a demisiona din funcția de președinte al TAS, cu efect imediat, din motive legate de sănătate. Acesta era membru al TAS încă de la înființarea forului, în 1994, și a devenit al treilea președinte în 2010, fiind reales, fără a avea contracandidat, în 2015, 2019 și 2023. Președintele TAS și-a anunțat demisia cu efect imediat. Care este motivul plecării din fruntea forului de la Lausanne Demisie la vârful Tribunalului de Arbitraj Sportiv. John Coates pleacă din funcția de președinte al forului, cu efect imediat, din motive legate strict de sănătate. Ajuns la 75 de ani, acesta membru încă de la înființarea instituției, în urmă cu peste trei decenii, și a devenit președinte în 2010. Ulterior, a fost reales, fără a avea un oponent la alegeri, în 2015, 2019 și 2023. Dl. Coates a terminat tratamentul chimioterapeutic de șase uni pentru cancer, iar starea sa de sănătate actuală nu îi mai permite să călătorească prea mult peste hotare. El transmite că acesta este momentul potrivit pentru a părăsi instituția și le mulțumește lui Michael Lenard, vicepreședinte senior TAS, colegilor săi, lui Matthieu Reeb, director general TAS, și personalului de la biroul instanței. „Datorită contribuțiilor și sprijinului colegilor noștri ICAS și personalului CAS, calității arbitrilor noștri și respectului părților interesate pentru independența noastră, instituția pe care o părăsesc nu a fost niciodată mai puternică”, a anunțat John Coates în scrisoarea de demisie. Avocat de meserie, Coates a fost președinte al Comitetului Olimpic Australian (AOC), membru al Consiliului Federației Mondiale de Canotaj (FISA), vicepreședinte senior al Comitetului de Organizare pentru Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000 (SOCOG) și membru al Comitetului Internațional Olimpic (CIO) (membru al Consiliului Executiv 2009- 2012; vicepreședinte (2013-2017 și 2020-2024)). În prezent, este membru al Comitetului de Organizare pentru Jocurile Olimpice de la Brisbane 2032 (2022-). Foto: Mediafax Foto Cine va fi noul șef suprem. „Este o mare onoare pentru mine” În conformitate cu Statutele TAS, Michael Lenard, vicepreședinte senior al forului va prelua funcțiile și responsabilitățile președintelui până la alegeri, programate pentru luna mai 2027, cu excepția cazului în care TAS decide să organizeze una mai devreme. „Este o mare onoare pentru mine să preiau președinția ICAS. Aștept cu nerăbdare să asigur, cu sprijinul colegilor mei, că povestea de succes să continue. În numele TAS, doresc să-mi exprim sincera recunoștință față de John Coates pentru conducerea sa remarcabilă în timpul celor 15 ani de președinție. Îi urez o recuperare rapidă și multă sănătate”, a spus Michael Lenard. Tribunalul de Arbitraj Sportiv (CAS) este o organizație independentă care soluționează disputele sportive la nivel mondial. Acesta a adaptat reguli procedurale pentru a lua decizii imparțiale prin arbitraj și mediere. Organismele sportive și sportivii atribuie TAS autoritatea judiciară de a susține o aplicare egală și justă a regulamentelor sportive. Creat în 1994, cei 22 de membri ai săi reprezintă mișcarea olimpică, federațiile sportive, sportivii și sectorul juridic. Membrii consiliului de administrație ICAS sunt Michael Lenard (președinte interimar), Elisabeth Steiner (Austria), Antonio Arimany (Spania) (vicepreședinți ICAS), Carole Malinvaud (Franța, președintele Diviziei Ordinare) și Corinne Schmidhauser (Elveția, președintele Diviziei de Apel).
Și-a dat demisia din AUR. Ce reproșuri și acuze îi aduce unul dintre cei mai vechi colaboratori lui George Simion
„Anunț ieșirea din partidul A.U.R. și delimitarea totală față de dl. George Simion”, își anunță demisia Sergiu Mihalcea, fostul candidat AUR pentru Senat, câștigător la alegerile din Ilfov, dar rămas în afara Parlamentului la redistribuire, într-un clip postat pe facebook. Mihalcea îi reproșează liderului AUR mai multe lucruri, printre care și acelea că „dl. Nicușor Dan a avut în dl. George Simion cel mai puternic agent electoral” sau „Aglutinarea de imagine a dlui Călin Georgescu și pelteaua falsei lupte pentru libertate o consider cu un cuvânt românesc obiectiv: o panaramă!” Sergiu Mihalcea se „delimitează total de George Simion” pe care-l consideră direct vinovat pentru că a pierdut mandatul de senator de Ilfov, deși a fost ales „prin votul masiv și neașteptat al oamenilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Simion, pentru Gândul: „Emmanuel Macron, în acest moment, este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis” AUR intră în cantonament, pentru viitoarele alegeri/George Simion: „Avem datoria să obținem cel puțin 50%”
Ivan despre demisia lui Borbely: S-a sacrificat pentru a nu pune România să piardă bani

„Pentru a nu pune România într-o situaţie să piardă bani, domnia sa a ales să se sacrifice”, a declarat Ivan, referindu-se la decizia lui Borbely de a demisiona. Ministrul a subliniat că demisia a fost o consecinţă directă a sesizării Comisiei Europene. Ivan a avut, la Antena 3 CNN, cuvinte de laudă pentru fostul CEO, descriindu-l pe Borbely ca fiind „unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa” şi calificând plecarea sa drept „o mare pierdere”. Ministrul a asigurat că „Hidroelectrica rămâne o companie de vârf” şi că „este la cel mai înalt nivel” Ministrul Energiei a anunţat că se fac procedurile necesare pentru numirea unei noi conduceri profesioniste la Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii energetice din România. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a decis încheierea amiabilă a contractului de mandat din funcţia de CEO al lui Karoly Borbely. Surse MEDIAFAX declarau, în exclusivitate, că membrii Consiliului de Supraveghere au hotărât şi încetarea mandatului de CFO deţinut până acum de Marian Fetiţa. Hidroelectrica a anunţat oficial acţionarii şi investitorii, pe platforma Bursei de Valori Bucureşti, că în cadrul şedinţei Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, de comun acord cu domnul Karoly Borbély – Preşedintele Directoratului/CEO, respectiv cu domnul Marian Feţiţa – Membru al Directoratului/CFO, încetarea contractelor de mandat începând cu data de 19 septembrie 2025. Potrivit companiei, decizia survine în contextul obligaţiilor asumate de România în cadrul Jalonului 121 din Componenta 6 – Energie a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi a Deciziei Comisiei Europene C(2025) 3490 din 28 mai 2025, prin care a fost dispusă suspendarea parţială a plăţilor, cu termen de remediere de 6 luni pentru aspectele aferente jalonului menţionat. Totodată, Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a cerut implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficienţelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte situaţia Directoratului societăţii, se arată în comunicatul transmis presei. „Domnului Karoly Borbely şi domnului Marian Fetiţa nu li s-au imputat nereguli şi nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecţie pentru funcţiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacţiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetiţa şi membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, se arată în comunicatul transmis. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica subliniază angajamentul de a asigura un standard ridicat de guvernanţă corporativă şi de a proteja interesele acţionarilor şi ale companiei, iar până la desemnarea unei noi conduceri, va lua măsurile necesare pentru a asigura continuarea activităţii şi buna funcţionare a companiei, au conchis oficialii. Într-un mesaj publicat pe contul de LinkedIn, Karoly Borbely a detaliat motivele acestei decizii şi a mulţumit echipei altături de care a lucrat în companie. „În urma şedinţei CS de astăzi, am hotărât pe cale amiabilă încheierea contractului de mandat. Realizările din ultimii 2 ani ne arată că se poate face performanţă managerială într-o companie de stat, listată pe piaţă de capital, cu toate provocările specifice. După investiţiile de anul trecut, în digitalizare, curăţarea bazelor de date, dezvoltare portal casnici, extindere ficţionalităţilor de plată ale aplicaţiei iHidro, avem o creştere semnificativă a calităţii serviciilor oferite clienţilor de la furnizare, numărul acestora fiind într-o creştere accelerate în continuare. Investiţiile, mentenanţa şi proiectele de M&A au crescut semnificativ în aceşti 2 ani, de la 200 MM în 2023 la aproximativ 1 MLD de lei până la finalul lui 2025. Reputaţia profesională este foarte importantă mai ales la o companie listată pe piaţa de capital Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potenţialul conflict de interese, arată că sunt suficiente elemente în procedura care delimitează neechivoc această situaţie. În informarea ME referitor la situaţia Jalonului 121 şi în adresele trimise către Comisie scrie foarte clar şi asumat că procedura de selecţie a fost una transparenţă, corectă şi a respectat toate etapele şi principiile guvernanţei corporative şi a codului de bune practici al BVB. Pentru România este esenţial că deciziile privind conducerea unei companii listate să fie luate cu responsabilitate şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, astfel încât să nu afecteze stabilitatea şi valoarea de piaţă a companiei. Prioritatea mea este să contribui la evitarea oricărei penalizări pentru România (16 milioane EUR) şi să sprijin acţiuni care să minimizeze riscul unei scăderi a preţului acţiunilor H2O şi al valorii de piaţă a companiei. Am arătat că performanţa este posibilă chiar şi într-o companie de stat, atunci când transparenţa, eficienţa şi profesionalismul devin reperele oricărei decizii, iar aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări ale mele la nivel personal. Mulţumesc întregii echipe Hidro, ştiu că perioada această a adus multă presiune şi încercări şi nu întotdeauna este uşor să rămânem fermi în astfel de momente; totuşi, vă încurajez să continuaţi să vă bazaţi pe profesionalism, integritate şi pe valoarea muncii pe care am construit-o împreună, pentru că adevărata forţă a unei echipe se vede atunci când reuşeşte să-şi păstreze direcţia şi principiile chiar şi în faţa schimbărilor”, a transmis fostul CEO al Hidroelectrica.
Daniel David: Dacă moţiunea simplă trece, nu mai am de ce să rămân ministru

„Dacă în urma moţiunii simple, deşi nu sunt obligat şi premierul nu este obligat să-mi ceară demisia sau eu să-mi pun demisia, eu nu mai am de ce să fiu ministru pentru a susţine un program al unei coaliţii care văd că, sau care s-ar putea să nu şi-l mai asume, mai ales că mă simt liniştit”, spune la Digi24 Daniel David, întrebat dacă va demisiona în cazul în care moţiunea simplă depusă de AUR, care va fi dezbătută şi votată luni, va fi aprobată. Ministrul Educaţiei afirmă că nu ar rămâne în funcţie nici dacă premierul i-ar cere acest lucru. „Eu mi-am făcut datoria. Ţara, repet, ca urmare, şi a contribuţiei educaţiei, a scăpat de junk, iar educaţia are salarii şi burse. În momentul ăsta eu pot rămâne pentru a fi un ministru care începe să treacă din logică de austeritate în reformă, dar vreau să văd că coaliţia este alături de mine, sau dacă nu mai este alături de mine, asta este, mi-am făcut datoria, sistemul a fost salvat, pot să plec”, încheie David. Alianţa pentru Unirea Românilor a înregistrat la Senat o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei, acuzându-l pe Daniel David că a impus măsuri de austeritate care ar duce la concedieri mascate, comasarea haotică a şcolilor şi scăderea calităţii actului educaţional.