Etichetă: depresie

Legătura dintre alimentație și depresie la adolescenți, confirmată de un nou studiu. Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor

Analiza, publicată în revista Nutrients, a examinat șase studii clinice și alte 13 studii. Concluzia generală: obiceiurile alimentare mai sănătoase sunt frecvent asociate cu mai puține simptome de depresie la adolescenți. Invers, alimentația de calitate inferioară a fost legată mai des de niveluri ridicate de suferință psihologică. Dieta completă bate suplimentele Cercetătorii au găsit dovezi mixte în privința suplimentelor nutriționale individuale. Vitamina D, de exemplu, a arătat rezultate inconsistente în reducerea simptomelor depresive. În schimb, abordarea dietei în ansamblu – calitate și echilibru general – a dat tendințe mai clare și mai consistente. Contează ce mănânci în mod obișnuit, nu ce iei izolat dintr-o pastilă. „Strategiile clinice ar trebui să acorde prioritate abordărilor bazate pe dieta completă în detrimentul suplimentării izolate”, a declarat profesoara Hayley Young de la Universitatea Swansea. De ce adolescența este o fereastră critică Autorii subliniază că adolescența este o etapă-cheie pentru dezvoltarea creierului și sănătatea emoțională. Tocmai de aceea, această perioadă oferă oportunități importante de prevenție și intervenție timpurie. Dieta are un avantaj față de alți factori de risc: poate fi modificată și adaptată la nivel de populație, pentru că face parte din viața de zi cu zi. Ce nu știm încă Cercetătorii atrag atenția că dovezile actuale nu sunt pe deplin consistente. Factori precum statutul socioeconomic și sexul pot influența relația dintre alimentație și sănătatea mintală. O altă limită importantă: majoritatea studiilor s-au concentrat pe depresie. Anxietatea, stresul, stima de sine și agresivitatea au primit mult mai puțină atenție în literatura de specialitate. Echipa propune o foaie de parcurs pentru cercetări viitoare, care să includă markeri biologici, o standardizare mai riguroasă între studii și o gamă mai largă de rezultate măsurate.

Simona Halep a povestit cum nici banii, nici faima nu au mai ajutat-o la greu

Simona Halep, sportivă care a cunoscut adevăratul succes în tenis, a povestit cum nici banii, nici faima nu au ajutat-o în momentele grele din viață. Sportiva din Constanța a dezvăluit că a traversat perioade dificile de-a lungul anilor și că pentru trei luni de zile a fost în depresie totală. Simona Halep a recunoscut că a avut parte de momente extrem de dificile de-a lungul carierei și și-a amintit cum a pierdut a doua finală consecutivă Roland Garros, în 2017, când a fost învinsă de tânăra jucătoare Jelena Ostapenko. Sportiva din Constanța a precizat că a fost în depresie pentru o perioadă de trei luni de zile și a precizat că, în ciuda dificultăților pe care le-a întâmpinat, a continuat să se antreneze și să se pregătească la cel mai înalt nivel. „Darren Cahill m-a felicitat după ce am pierdut finala din 2017 cu Ostapenko la Roland Garros. Trei luni am fost în depresie totală. A fost o dramă totală în capul și în sufletul meu. M-am ridicat și m-am dus la antrenament. Nu foarte mulți sportivi, după un eșec atât de mare, reușesc să revină atât de bine. A fost un eșec, dar a fost cea mai mare lecție. M-a ajutat și în viață. Am învățat că orice e posibil dacă îți vezi de treabă. Nu trebuie să renunți. În orice domeniu, asta e important: să îți mai oferi o șansă pe care nu ți-o oferă nimeni”, a povestit Simona Halep, n podcastul cu Horia Tecău, oferit de Mind Architect. Cum depășea Simona Halep momentele dificile Simona Halep a dezvăluit cum reușea să depășească cele mai grele momente din carieră. Sportiva din Constanța a precizat că rezultatele pe care alții le obțineau nu o interesau. Astfel, obișnuia să rămână concentrată la ce avea de făcut și să își dorească să progreseze. „Cred că asta m-a ajutat să rămân cu gândul că mereu trebuie să progresez. Și, după ce am pierdut finale mari, finale de Grand Slam, m-am concentrat pe mine. Nu m-a interesat că n-am reușit și că altcineva a făcut-o.”, a mai spus sportiva din Constanța, conform sursei menționate anterior.

Un adevăr inconfortabil a fost scos la iveală de specialiști. Cine te stresează, te îmbătrânește

Cercetătorii au analizat datele a 2.345 de participanți cu vârste între 18 și 103 ani, cu o medie de aproximativ 46 de ani, și au identificat legături clare între prezența „hasslerilor” și stresul cronic, depresia, anxietatea și problemele de sănătate fizică, scrie Healthline. Ce înseamnă „hassler” și cât de frecvenți sunt în rețelele sociale Hasslerii au fost definiți ca persoane care creează constant probleme sau fac viața dificilă. Studiul a relevat că 28,8% dintre participanți aveau cel puțin un „hassler”, iar 10% aveau doi sau mai mulți. Persoanele cu o rețea socială mai mare și cu vulnerabilități psihosociale, cum ar fi experiențele adverse din copilărie sau problemele de sănătate, erau mai susceptibile să aibă „hassleri” în jur. Aceștia erau adesea membri ai familiei, cum ar fi părinți sau copii, dar și colegi de muncă, vecini sau colegi de cameră. Impactul „hasslerilor” asupra îmbătrânirii biologice și sănătății Prin analiza probelor de salivă și a markerilor epigenetici, cercetătorii au observat că prezența fiecărui „hassler” poate crește ritmul de îmbătrânire biologică cu aproximativ 1,5% pe an. Mai mult, fiecare persoana dificilă în rețea era asociată cu agravarea depresiei și anxietății, scăderea calității percepute a sănătății mintale și efecte moderate asupra sănătății fizice, cum ar fi creșterea BMI-ului și a raportului talie-șold. Recomandări pentru gestionarea relațiilor stresante Specialiști în psihologie și psihiatrie, precum Menije Boduryan-Turner și Alex Dimitriu, recomandă stabilirea unor granițe sănătoase și adoptarea practicilor de auto-îngrijire, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea. Practicarea limitelor bazate pe valori, nu pe frică, poate ajuta la reducerea impactului „hasslerilor” asupra sănătății mintale și fizice.

Povestea eroinei de la Jocurile Olimpice: s-a născut fără 3 degete și a învins depresia! Mereu îmi ascundeam mâna, deși n-ar fi trebuit

„Mereu îmi ascundeam mână, deși n-ar fi trebuit!”, aceasta este reacția sportivei eroine de la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026. Născută fără trei degete la mâna stângă, patinatoarea de viteză canadiană Florence Brunelle a trecut peste nereușita din urma cu 4 ani, a învins depresia și acum este din nou în prim-plan. Patinatoarea Florence Brunelle s-a născut fără 3 degete și acum a făcut senzație la Jocurile Olimpice Milano Cortina. „Mereu îmi ascundeam mâna, deși n-ar fi trebuit” Născută fără trei degete la mâna stângă, canadianca Florence Brunelle a depășit momentul dificil din 2022, a învins ulterior depresia și acum și-a ajutat echipa să câștige medalia de argint la Jocurile Olimpice de iarnă, scrie sportal.blic.rs. A văzut lumina zilei în Trois-Rivières, Quebec, iar în 2022 a devenit cea mai tânără patinatoare de viteză pe pistă scurtă care a făcut vreodată parte din echipa olimpică canadiană. Cu toate acestea, debutul ei olimpic de acum patru ani s-a transformat într-un adevărat coșmar. În timpul cursei, patina Brunellei a agățat o adversară, iar ambele sportive au căzut și s-au ciocnit de perete. Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, canadiana a fost penalizată pentru acel incident, ceea ce a dus la coborârea echipei sale cu două locuri mai jos în clasament final, până pe locul 6 în ierarhia finală. Foto: FacebookFlorence Brunelle A ajutat Canada să câștige medalia de argint la ștafeta mixtă „Mi-am îndeplinit visul și mă simt nefericită. De ce ar trebui să continui să fac asta? Mi-am pierdut scopul”, spunea ea în 2018, cuprinsă la acea vreme de depresie. Acum, ea a fost una dintre cele șase patinatoare de viteză care au participat la ștafeta mixtă pe pistă scurtă, unde Canada a câștigat medalia de argint. Brunelle pare să-și fi găsit din nou scopul. Nu numai că s-a răzbunat ajutându-și țara să urce pe treapta a doua a podiumului, dar a depășit și un obstacol personal unic. Brunelle s-a născut fără trei degete la mâna stângă, lucru pe care l-a dezvăluit camerelor de televiziune înainte de ceremonia de premiere de marți. Este singura patinatoare de viteză olimpică care a concurat vreodată, darămite să câștige și o medalie, cu degete lipsă la o mână. Chiar dacă lipsa degetelor nu este un obstacol prea mare în patinajul viteză, sportivii acestei discipline își folosesc adesea mâinile pentru a-și menține echilibrul atunci când iau virajele. Brunelle se ajută de o mănușă special concepută pentru a o ajuta în acest sens. Medaliata olimpică a postat la final pe Instagram: „Îmi ascund mereu mâna stângă. Nu ar trebui”.

Dieta keto ameliorează depresia rezistentă la tratament în șase săptămâni

Depresia rezistentă la tratament apare atunci când simptomele unei persoane nu se ameliorează după ce a încercat cel puțin două antidepresive diferite, notează Medical News Today. Cercetătorii din Regatul Unit au observat dacă o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, ar putea ajuta adulții cu depresie rezistentă la tratament. Depresia este frecventă în Statele Unite. Deși există multe medicamente și opțiuni terapeutice disponibile, unele persoane nu răspund la tratament. Cercetările anterioare arată că alegerile alimentare pot influența starea de spirit. Studiul a inclus 88 de participanți. Au fost repartizați aleatoriu să urmeze o dietă keto sau o dietă de control timp de șase săptămâni. Rezultatele studiului au fost publicate în revista JAMA Psychiatry. Cum a fost realizat studiul Scopul unei diete ketogenice este de a induce organismul în cetoză. De asemenea, de a arde grăsimile prin reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi sănătoase. Cercetătorii au recrutat 88 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu depresie rezistentă la tratament. Jumătate dintre participanți au urmat o dietă keto, iar cealaltă jumătate din grupul de control a urmat o dietă fitochimică. Cercetătorii au furnizat grupului keto alimente preparate care conțineau 30 de grame de carbohidrați sau mai puțin pe zi. Participanții din grupul de control au folosit vouchere pentru a cumpăra fructe și legume și au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate. Cercetătorii au oferit îndrumare și sprijin ambelor grupuri. S-au asigurat că toți participanții au mâncat suficient pentru a-și menține greutatea actuală. Oamenii de știință au utilizat Chestionarul de sănătate al pacientului (PHQ-9) pentru a monitoriza simptomele depresiei pe parcursul celor șase săptămâni. Cercetătorii au urmărit participanții la 12 săptămâni. Rezultatele studiului La verificarea de șase săptămâni, ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor depresiei. Grupul keto a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, scorurile de depresie scăzând cu aproximativ 10 puncte, comparativ cu scăderea de aproximativ opt puncte a grupului de control. În plus, unii participanți au obținut remisia depresiei la șase săptămâni — 25% în grupul keto față de 9% în grupul de control. La controlul de la 12 săptămâni, jumătate dintre participanții din grupul keto încetaseră să mai urmeze dieta. Restul participanților din acest grup urmau dieta keto doar uneori, iar aproximativ 9% o urmau aproape în fiecare zi. Depresia a scăzut ușor în ambele grupuri, în timp ce ratele de remisie au rămas aproximativ aceleași. O constatare a subgrupului a fost că persoanele cu depresie mai severă la începutul studiului păreau să beneficieze mai mult de dieta keto. Deși studiul arată că dieta keto poate ajuta pe termen scurt, scăderea de la șase la 12 săptămâni sugerează că beneficiile pot să nu fie pe termen lung. Min Gao, autorul principal al studiului publicat în JAMA Psychiatry, a declarat: „Dieta ketogenică poate oferi un mic beneficiu pe termen scurt pentru unele persoane cu depresie severă, dar nu este un remediu”. Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health, a descris studiul ca fiind „bine conceput”. El a avertizat că dieta keto nu poate înlocui tratamentele consacrate pentru depresie. Toți participanții au continuat să ia antidepresive în timpul studiului.

Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu

Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews.  Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.

Blue Monday 2026: Cum poți gestiona cea mai deprimantă zi din an

„Blue Monday” pică, în fiecare an, în cea de-a zi de luni din ianuarie. În 2026, aceasta pică pe 19 ianuarie. Ziua este adesea descrisă drept „cea mai tristă zi a anului”, întrucât după sărbători, multe persoane se confruntă cu o scădere a stării de bine, atât din punct de vedere financiar, cât și emoțional și fizic. Eticheta de „cea mai deprimantă zi” nu are vreo bază clinică, însă „Blue Monday” pică într-o perioadă în care factorii sezonieri pot afecta în mod semnificativ starea de spirit și nivelul de energie al oamenilor. Acest lucru o face un moment util pentru a verifica starea ta și a celor din jur. Cum a apărut „Blue Monday” Termenul a fost introdus pentru prima dată în urmă cu mai bine de două decenii, în 2005, ca parte a unei campanii de marketing a unei companii de turism din Marea Britanie. Un psiholog care colabora cu această companie a creat o pseudo-formulă care includea tiparele meteorologice, nivelurile de îndatorare, timpul scurs de la sărbători și nivelurile de motivație. Expresia a fost larg criticată și discreditată de oamenii de știință. În prezent, Blue Monday a căpătat un nou înțeles, fiind o ocazie pentru organizațiile din domeniul sănătății mintale de a promova conștientizarea și de a reduce stigmatizarea. Cum poți gestiona această zi din punct de vedere emoțional Awarenessdays.com vine cu o serie de sfaturi pentru cei care vor să gestioneze mai ușor această zi dacă nu sunt într-o dispoziție bună. În primul rând, ajută mult să vorbești cu cineva despre ceea ce simți. Vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist în sănătate mintală. Simplul fapt de a împărtăși ceea ce simți poate aduce alinare. Exercițiile fizice ușoare, chiar și o scurtă plimbare, pot îmbunătăți starea de spirit prin creșterea nivelului de serotonină și endorfine. În contextul erei digitale, când informațiile negative sunt peste tot, această zi poate marca începutul unui obicei bun pentru sănătatea emoțională: ia pauze de la știri sau rețelele sociale dacă acestea îți sporesc stresul. Fii blând cu tine: dacă nu ai motivație suficientă, nu forța productivitatea. Setează-ți obiective mici, dar realizabile, pentru ziua respectivă. Odată îndeplinite, starea de spirit se îmbunătățește și poate oferi un sentiment de control și progres. „Blue Monday” nu înseamnă să etichetezi o zi proastă, ci să recunoști că momentele de depresie emoțională merită atenție.

Sportul, la fel de eficient ca pastilele antidepresive? Ce arată cel mai recent studiu

Un studiu recent arată că o singură schimbare în rutina zilnică poate avea un impact puternic asupra sănătății creierului. Cercetătorii au analizat rezultatele obținute de aproape cinci mii de persoane diagnosticate clinic cu depresie sau care prezentau scoruri ridicate ale simptomelor depresive, scrie NYPost. „Această nouă analiză aproape dublează baza de dovezi existentă și confirmă faptul că exercițiile fizice pot fi la fel de eficiente ca antidepresivele și terapia cognitiv comportamentală” afirmă autorul principal Andrew Clegg. Echipa a evaluat studii în care participanții urmau programe de mișcare timp de câteva săptămâni sau luni, cu activități variate. De la mers alert sau grădinărit până la antrenamente cardio intense, precum alergare în ritm rapid sau fotbal, rezultatele au fost similare. Mișcarea a redus semnificativ simptome precum tristețea accentuată și izolarea socială. „Cercetarea demonstrează că activitatea fizică reprezintă o opțiune reală pentru persoanele cu simptome depresive și confirmă beneficiile comparabile cu tratamentele standard” explică Clegg după analiza rezultatelor. Cercetătorii au comparat eficiența exercițiilor cu rezultatele obținute prin terapie cognitiv comportamentală și medicamente antidepresive. Concluzia a fost clară. Mișcarea constantă funcționează cel puțin la fel de bine ca tratamentele deja recomandate. Mișcare moderată mai eficientă decât efortul intens Analiza a scos în evidență un detaliu surprinzător. Activitatea moderată pare să funcționeze mai bine decât efortul intens. O explicație poate fi faptul că mersul vioi sau exercițiile accesibile sunt mai ușor de menținut pe termen lung, în timp ce antrenamentele dure duc frecvent la epuizare și renunțare. Un alt rezultat interesant vine din compararea tipurilor de mișcare. Specialiștii au notat că antrenamentele de rezistență, precum ridicarea greutăților, au efecte mai pronunțate decât cardio simplu. Aceste activități stimulează eliberarea de substanțe numite miokine, cunoscute pentru rolul lor în reducerea inflamației și susținerea sănătății cerebrale. „Mișcarea stimulează eliberarea unui compus numit factor neurotrofic derivat din creier. Acesta ajută la regenerarea celulelor nervoase și ar putea contribui la restructurarea tiparelor de gândire negativă” explică autorii studiului în raportul publicat. Un singur obicei cu beneficii multiple Studiul subliniază însă și limitele sale. Numărul de participanți, deși important, nu este încă suficient pentru concluzii definitive. În plus, voluntarii știau dacă fac parte din grupul activ sau din cel de control, ceea ce poate genera un efect placebo. Totuși, rezultatele continuă să confirme descoperiri anterioare. Activitatea fizică reduce riscul de boli cronice, scade inflamația, previne declinul cognitiv și prelungește speranța de viață. Aceeași rutină moderată de mișcare ajută la prevenirea diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a unor forme de cancer. În contextul în care depresia a crescut cu 60% în rândul adolescenților și adulților din Statele Unite în ultimul deceniu, concluziile studiului aduc o rază de speranță. Mișcarea accesibilă, regulată și ușor de adaptat poate deveni o parte importantă a tratamentului pentru milioane de oameni. Cercetătorii spun că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili programele cele mai eficiente în funcție de cauza depresiei. Până atunci, un mesaj rămâne clar. Fiecare pas contează.

De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

Sărbătorile de iarnă vin, teoretic, cu emoție, magie, recunoștință, dar și cu bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Masa de Crăciun, pe care sunt așezate cele mai bune bucate, ar trebui să fie un simplu pretext de a ne întâlni și a ne bucura împreună de toate aceste momente de sărbătoare. De multe ori însă, paradoxal, de sărbători sau în preajma lor apar și stările de anxietate și de depresie – în situațiile extreme putându-se ajunge chiar și la tentative de suicid -, despre care specialiștii susțin că sunt mai frecvente și mai accentuate în apropierea unor sărbători importante, atunci când presiunea socială este și ea mai mare și mai apăsătoare. Reamintim că peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere în 2025 au prezentat probleme severe de sănătate mintală, ajungând în unele cazuri până la tentative de suicid, potrivit datelor publicate de Salvați Copiii. 1 din 4 copii care au apelat la serviciile de consiliere psihologică ale Salvați Copiii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de suport psiho-emoțional;  prevalența utilizării problematice a rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, arată OMS. România înregistrează cea mai mare prevalență din Europa, cu 22% adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori se regăsesc în Țările de Jos (5%). „Când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat  pentru Gândul, de ce, spihologic vorbind, sărbătorile sunt un amplificator emoțional. „Sărbătorile nu creează neapărat stări, ci le scot la suprafață. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea mai vizibilă. Pentru că ritmul încetinește. Iar când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul. În aceste momente, ne comparăm viața cu așteptările pe care le-am avut, cu promisiunile pe care ni le-am făcut la început de an, cu imaginile fericirii pe care le vedem peste tot. Și atunci când apare diferența dintre ce este și ce ar fi trebuit să fie, se naște durerea. Sărbătorile ne pun față în față cu pierderile. Cu oamenii care au fost cândva « acasă » pentru noi și nu mai sunt. Apare și o intrebare: de ce nu sunt fericit, chiar daca am tot ce îmi doresc?  Dar emoțiile nu răspund la partea rațională. Un alt motiv pentru care suferim de sărbători este presiunea fericirii obligatorii. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. Iar când nu reușim, ne simțim ca și cum am eșuat la cel mai important test și anume acela de a fi fericiți. Nu ne mai permitem să fim sinceri cu noi.” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental Cum putem combate stările depresive din preajma sărbătorilor: „Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!” „Primul pas este acceptarea. Să ne spunem, fără judecată, emoțiile sunt ale mele și sunt în regulă să le accept așa cum le simt. Emoțiile nu țin cont de calendar, iar refuzul de a le recunoaște nu le face să dispară, ci doar să se adâncească.  Al doilea pas este coborârea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie să fie magice. Nu trebuie să fie perfecte. Uneori, este suficient să fie reale. Un moment de liniște. O conversație sinceră. Un gest mic, dar adevărat. Să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă Apoi, este esențial să căutăm conectarea autentică. Nu cea din fotografii, nu cea din urări automate.Vulnerabilitatea nu strică sărbătorile.  Pentru unii, ajută ritualurile simple: o lumânare aprinsă pentru cineva drag, o plimbare în liniște, câteva rânduri scrise pentru sine. Aceste gesturi nu alungă durerea, dar îi oferă un loc sigur în care să existe.  Și poate cel mai important lucru este acela să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă. Sunt despre apropiere. De ceilalți. Dar mai ales de noi înșine”, a conchis psihoterapeutul Ana Bogdan. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, mai exact 40 de milioane de persoane. În plus, pandemia generată de COVID-19 a condus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global. Prevenția rămâne în continuare un deziderat eșuat, în timp ce, în România anului 2023, datele arată că doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene. Depresia este principala cauză de sinucidere, contribuind la până la 60% din totalul sinuciderilor din întreaga lume. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere, se arată într-o analiză realizată de către The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions. Potrivit sursei citate, în România, 3,4 miliarde de euro este costul anual (direct și indirect) al sănătății mintale, în timp ce 2,12% este costul sănătății mintale în PIB-ul anual (cheltuieli directe și indirecte), față de 4% în UE în general. România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media UE de 17 la 100.000 de locuitori. În țara noastră, doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene. (Materialul integral AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: „Sunt trist, dar mă accept așa cum sunt!” DRAMELE adolescenților povestite de un psihoterapeut. Izolarea și suicidul, pericole în jurul tinerilor Alcool, tutun și stupefiante, VULNERABILITĂȚILE adolescenților din București. Raportul de cercetare „Planet Youth”, model de prevenție islandez

Reacția Nadiei Comăneci despre gimnastica zguduită de probleme și anxietate: Acum poți vorbi despre asta

Nadia Comăneci a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în sportul în care a scris istorie și atins un subiect sensibil, explicând de ce gimnastica este zguduită de probleme și anxietate. La aproape 50 de ani de la momentul în care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, legendara sportivă a explicat cum gestiona perioadele mai dificile din carieră. Nadia Comăneci, reacție despre ce se întâmplă în gimnastică Nadia Comăneci, aflată la aproape 50 de ani de la momentul la care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în gimnastică și despre faptul că acest sport este zguduit de probleme și anxietate. Problemele psihice au existat mereu în rândul sportivilor, susține Nadia Comăneci, care a explicat de ce acestea nu erau mediatizate în perioada în care ea activa. „Cred că este foarte bine să comunici cu oamenii care te pot ajuta. Înainte nu puteam face asta, pentru că nu aș fi spus deschis că aveam o problemă psihică. Nu puteam, fiindcă era considerată o slăbiciune în fața arbitrilor. Dacă ar fi știut, ar fi gândit imediat: «Nu este în formă, nu este pregătită mental». Acum 40-50 de ani, toți simțeam anxietate înaintea competiției și puțină presiune, dar era considerat normal. Diferența este că acum se poate vorbi deschis despre asta, deși nu toată lumea vrea să o facă public. Mesajul important este că e în regulă, toți adolescenții, fie că fac sau nu sport, vor trece prin astfel de faze. Cine ești, identitatea ta, toate aceste aspecte… nimeni nu scapă de acest drum, iar vorbitul despre el poate ajuta la reducerea presiunii”, a declarat Nadia Comăneci, pentru publicația spaniolă as.com. Cum depășea Nadia Comăneci momentele dificile Nadia Comăneci a povestit cum gestiona momentele mai dificile în perioada în care reprezenta România la cele mai importante competiții. „Sunt multe zile în viață în care nu ne simțim bine. Cred că atunci gestionam altfel situația. Dacă aveam o zi proastă la antrenament, mă întrebam: «Ce se întâmplă dacă am o astfel de zi la Jocuri?». Și îmi pregăteam planurile B și C, adică exerciții mai puțin dificile. Poate că în acele vremuri nu alegeam sau nu puteam decide să nu concurez, era o altă epocă. Dar ceea ce i s-a întâmplat lui Simone a venit chiar în mijlocul Jocurilor, când toată lumea o privea. Când concuram eu, erau alte timpuri, iar oamenii nu știau nimic despre mine. Când concurează ea, toată lumea se așteaptă să câștige. Este mai multă presiune și mai multă responsabilitate. Când combini toate acestea, anxietatea este mult mai mare și e greu să practici un sport când corpul nu este în acord cu mintea. Ea a arătat lumii întregi această situație și le-a transmis că este în regulă să simți așa”, a mai spus Nadia Comăneci, conform sursei menționate anterior.