Etichetă: depresie

Blue Monday 2026: Cum poți gestiona cea mai deprimantă zi din an

„Blue Monday” pică, în fiecare an, în cea de-a zi de luni din ianuarie. În 2026, aceasta pică pe 19 ianuarie. Ziua este adesea descrisă drept „cea mai tristă zi a anului”, întrucât după sărbători, multe persoane se confruntă cu o scădere a stării de bine, atât din punct de vedere financiar, cât și emoțional și fizic. Eticheta de „cea mai deprimantă zi” nu are vreo bază clinică, însă „Blue Monday” pică într-o perioadă în care factorii sezonieri pot afecta în mod semnificativ starea de spirit și nivelul de energie al oamenilor. Acest lucru o face un moment util pentru a verifica starea ta și a celor din jur. Cum a apărut „Blue Monday” Termenul a fost introdus pentru prima dată în urmă cu mai bine de două decenii, în 2005, ca parte a unei campanii de marketing a unei companii de turism din Marea Britanie. Un psiholog care colabora cu această companie a creat o pseudo-formulă care includea tiparele meteorologice, nivelurile de îndatorare, timpul scurs de la sărbători și nivelurile de motivație. Expresia a fost larg criticată și discreditată de oamenii de știință. În prezent, Blue Monday a căpătat un nou înțeles, fiind o ocazie pentru organizațiile din domeniul sănătății mintale de a promova conștientizarea și de a reduce stigmatizarea. Cum poți gestiona această zi din punct de vedere emoțional Awarenessdays.com vine cu o serie de sfaturi pentru cei care vor să gestioneze mai ușor această zi dacă nu sunt într-o dispoziție bună. În primul rând, ajută mult să vorbești cu cineva despre ceea ce simți. Vorbește cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist în sănătate mintală. Simplul fapt de a împărtăși ceea ce simți poate aduce alinare. Exercițiile fizice ușoare, chiar și o scurtă plimbare, pot îmbunătăți starea de spirit prin creșterea nivelului de serotonină și endorfine. În contextul erei digitale, când informațiile negative sunt peste tot, această zi poate marca începutul unui obicei bun pentru sănătatea emoțională: ia pauze de la știri sau rețelele sociale dacă acestea îți sporesc stresul. Fii blând cu tine: dacă nu ai motivație suficientă, nu forța productivitatea. Setează-ți obiective mici, dar realizabile, pentru ziua respectivă. Odată îndeplinite, starea de spirit se îmbunătățește și poate oferi un sentiment de control și progres. „Blue Monday” nu înseamnă să etichetezi o zi proastă, ci să recunoști că momentele de depresie emoțională merită atenție.

Sportul, la fel de eficient ca pastilele antidepresive? Ce arată cel mai recent studiu

Un studiu recent arată că o singură schimbare în rutina zilnică poate avea un impact puternic asupra sănătății creierului. Cercetătorii au analizat rezultatele obținute de aproape cinci mii de persoane diagnosticate clinic cu depresie sau care prezentau scoruri ridicate ale simptomelor depresive, scrie NYPost. „Această nouă analiză aproape dublează baza de dovezi existentă și confirmă faptul că exercițiile fizice pot fi la fel de eficiente ca antidepresivele și terapia cognitiv comportamentală” afirmă autorul principal Andrew Clegg. Echipa a evaluat studii în care participanții urmau programe de mișcare timp de câteva săptămâni sau luni, cu activități variate. De la mers alert sau grădinărit până la antrenamente cardio intense, precum alergare în ritm rapid sau fotbal, rezultatele au fost similare. Mișcarea a redus semnificativ simptome precum tristețea accentuată și izolarea socială. „Cercetarea demonstrează că activitatea fizică reprezintă o opțiune reală pentru persoanele cu simptome depresive și confirmă beneficiile comparabile cu tratamentele standard” explică Clegg după analiza rezultatelor. Cercetătorii au comparat eficiența exercițiilor cu rezultatele obținute prin terapie cognitiv comportamentală și medicamente antidepresive. Concluzia a fost clară. Mișcarea constantă funcționează cel puțin la fel de bine ca tratamentele deja recomandate. Mișcare moderată mai eficientă decât efortul intens Analiza a scos în evidență un detaliu surprinzător. Activitatea moderată pare să funcționeze mai bine decât efortul intens. O explicație poate fi faptul că mersul vioi sau exercițiile accesibile sunt mai ușor de menținut pe termen lung, în timp ce antrenamentele dure duc frecvent la epuizare și renunțare. Un alt rezultat interesant vine din compararea tipurilor de mișcare. Specialiștii au notat că antrenamentele de rezistență, precum ridicarea greutăților, au efecte mai pronunțate decât cardio simplu. Aceste activități stimulează eliberarea de substanțe numite miokine, cunoscute pentru rolul lor în reducerea inflamației și susținerea sănătății cerebrale. „Mișcarea stimulează eliberarea unui compus numit factor neurotrofic derivat din creier. Acesta ajută la regenerarea celulelor nervoase și ar putea contribui la restructurarea tiparelor de gândire negativă” explică autorii studiului în raportul publicat. Un singur obicei cu beneficii multiple Studiul subliniază însă și limitele sale. Numărul de participanți, deși important, nu este încă suficient pentru concluzii definitive. În plus, voluntarii știau dacă fac parte din grupul activ sau din cel de control, ceea ce poate genera un efect placebo. Totuși, rezultatele continuă să confirme descoperiri anterioare. Activitatea fizică reduce riscul de boli cronice, scade inflamația, previne declinul cognitiv și prelungește speranța de viață. Aceeași rutină moderată de mișcare ajută la prevenirea diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a unor forme de cancer. În contextul în care depresia a crescut cu 60% în rândul adolescenților și adulților din Statele Unite în ultimul deceniu, concluziile studiului aduc o rază de speranță. Mișcarea accesibilă, regulată și ușor de adaptat poate deveni o parte importantă a tratamentului pentru milioane de oameni. Cercetătorii spun că sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili programele cele mai eficiente în funcție de cauza depresiei. Până atunci, un mesaj rămâne clar. Fiecare pas contează.

De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

Sărbătorile de iarnă vin, teoretic, cu emoție, magie, recunoștință, dar și cu bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Masa de Crăciun, pe care sunt așezate cele mai bune bucate, ar trebui să fie un simplu pretext de a ne întâlni și a ne bucura împreună de toate aceste momente de sărbătoare. De multe ori însă, paradoxal, de sărbători sau în preajma lor apar și stările de anxietate și de depresie – în situațiile extreme putându-se ajunge chiar și la tentative de suicid -, despre care specialiștii susțin că sunt mai frecvente și mai accentuate în apropierea unor sărbători importante, atunci când presiunea socială este și ea mai mare și mai apăsătoare. Reamintim că peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere în 2025 au prezentat probleme severe de sănătate mintală, ajungând în unele cazuri până la tentative de suicid, potrivit datelor publicate de Salvați Copiii. 1 din 4 copii care au apelat la serviciile de consiliere psihologică ale Salvați Copiii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de suport psiho-emoțional;  prevalența utilizării problematice a rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, arată OMS. România înregistrează cea mai mare prevalență din Europa, cu 22% adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori se regăsesc în Țările de Jos (5%). „Când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat  pentru Gândul, de ce, spihologic vorbind, sărbătorile sunt un amplificator emoțional. „Sărbătorile nu creează neapărat stări, ci le scot la suprafață. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea mai vizibilă. Pentru că ritmul încetinește. Iar când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul. În aceste momente, ne comparăm viața cu așteptările pe care le-am avut, cu promisiunile pe care ni le-am făcut la început de an, cu imaginile fericirii pe care le vedem peste tot. Și atunci când apare diferența dintre ce este și ce ar fi trebuit să fie, se naște durerea. Sărbătorile ne pun față în față cu pierderile. Cu oamenii care au fost cândva « acasă » pentru noi și nu mai sunt. Apare și o intrebare: de ce nu sunt fericit, chiar daca am tot ce îmi doresc?  Dar emoțiile nu răspund la partea rațională. Un alt motiv pentru care suferim de sărbători este presiunea fericirii obligatorii. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. Iar când nu reușim, ne simțim ca și cum am eșuat la cel mai important test și anume acela de a fi fericiți. Nu ne mai permitem să fim sinceri cu noi.” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental Cum putem combate stările depresive din preajma sărbătorilor: „Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!” „Primul pas este acceptarea. Să ne spunem, fără judecată, emoțiile sunt ale mele și sunt în regulă să le accept așa cum le simt. Emoțiile nu țin cont de calendar, iar refuzul de a le recunoaște nu le face să dispară, ci doar să se adâncească.  Al doilea pas este coborârea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie să fie magice. Nu trebuie să fie perfecte. Uneori, este suficient să fie reale. Un moment de liniște. O conversație sinceră. Un gest mic, dar adevărat. Să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă Apoi, este esențial să căutăm conectarea autentică. Nu cea din fotografii, nu cea din urări automate.Vulnerabilitatea nu strică sărbătorile.  Pentru unii, ajută ritualurile simple: o lumânare aprinsă pentru cineva drag, o plimbare în liniște, câteva rânduri scrise pentru sine. Aceste gesturi nu alungă durerea, dar îi oferă un loc sigur în care să existe.  Și poate cel mai important lucru este acela să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire continuă. Sunt despre apropiere. De ceilalți. Dar mai ales de noi înșine”, a conchis psihoterapeutul Ana Bogdan. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, mai exact 40 de milioane de persoane. În plus, pandemia generată de COVID-19 a condus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global. Prevenția rămâne în continuare un deziderat eșuat, în timp ce, în România anului 2023, datele arată că doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene. Depresia este principala cauză de sinucidere, contribuind la până la 60% din totalul sinuciderilor din întreaga lume. Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot muri prin sinucidere, se arată într-o analiză realizată de către The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions. Potrivit sursei citate, în România, 3,4 miliarde de euro este costul anual (direct și indirect) al sănătății mintale, în timp ce 2,12% este costul sănătății mintale în PIB-ul anual (cheltuieli directe și indirecte), față de 4% în UE în general. România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media UE de 17 la 100.000 de locuitori. În țara noastră, doar 3% din cheltuieli sunt alocate pentru sănătatea mintală, comparativ cu peste 5% în peste 60% din țările europene. (Materialul integral AICI) RECOMANDAREA AUTORULUI: „Sunt trist, dar mă accept așa cum sunt!” DRAMELE adolescenților povestite de un psihoterapeut. Izolarea și suicidul, pericole în jurul tinerilor Alcool, tutun și stupefiante, VULNERABILITĂȚILE adolescenților din București. Raportul de cercetare „Planet Youth”, model de prevenție islandez

Reacția Nadiei Comăneci despre gimnastica zguduită de probleme și anxietate: Acum poți vorbi despre asta

Nadia Comăneci a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în sportul în care a scris istorie și atins un subiect sensibil, explicând de ce gimnastica este zguduită de probleme și anxietate. La aproape 50 de ani de la momentul în care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, legendara sportivă a explicat cum gestiona perioadele mai dificile din carieră. Nadia Comăneci, reacție despre ce se întâmplă în gimnastică Nadia Comăneci, aflată la aproape 50 de ani de la momentul la care a obținut celebrul 10, la Montreal, în anul 1976, a vorbit recent despre ceea ce se întâmplă în gimnastică și despre faptul că acest sport este zguduit de probleme și anxietate. Problemele psihice au existat mereu în rândul sportivilor, susține Nadia Comăneci, care a explicat de ce acestea nu erau mediatizate în perioada în care ea activa. „Cred că este foarte bine să comunici cu oamenii care te pot ajuta. Înainte nu puteam face asta, pentru că nu aș fi spus deschis că aveam o problemă psihică. Nu puteam, fiindcă era considerată o slăbiciune în fața arbitrilor. Dacă ar fi știut, ar fi gândit imediat: «Nu este în formă, nu este pregătită mental». Acum 40-50 de ani, toți simțeam anxietate înaintea competiției și puțină presiune, dar era considerat normal. Diferența este că acum se poate vorbi deschis despre asta, deși nu toată lumea vrea să o facă public. Mesajul important este că e în regulă, toți adolescenții, fie că fac sau nu sport, vor trece prin astfel de faze. Cine ești, identitatea ta, toate aceste aspecte… nimeni nu scapă de acest drum, iar vorbitul despre el poate ajuta la reducerea presiunii”, a declarat Nadia Comăneci, pentru publicația spaniolă as.com. Cum depășea Nadia Comăneci momentele dificile Nadia Comăneci a povestit cum gestiona momentele mai dificile în perioada în care reprezenta România la cele mai importante competiții. „Sunt multe zile în viață în care nu ne simțim bine. Cred că atunci gestionam altfel situația. Dacă aveam o zi proastă la antrenament, mă întrebam: «Ce se întâmplă dacă am o astfel de zi la Jocuri?». Și îmi pregăteam planurile B și C, adică exerciții mai puțin dificile. Poate că în acele vremuri nu alegeam sau nu puteam decide să nu concurez, era o altă epocă. Dar ceea ce i s-a întâmplat lui Simone a venit chiar în mijlocul Jocurilor, când toată lumea o privea. Când concuram eu, erau alte timpuri, iar oamenii nu știau nimic despre mine. Când concurează ea, toată lumea se așteaptă să câștige. Este mai multă presiune și mai multă responsabilitate. Când combini toate acestea, anxietatea este mult mai mare și e greu să practici un sport când corpul nu este în acord cu mintea. Ea a arătat lumii întregi această situație și le-a transmis că este în regulă să simți așa”, a mai spus Nadia Comăneci, conform sursei menționate anterior.

Un studiu amplu arată că femeile prezintă un risc genetic mult mai mare de depresie majoră decât bărbații

Studiul, publicat în revista Nature Communications, a fost realizat pe aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie în Australia, Europa, Marea Britanie și SUA. Oamenii de știință au identificat aproape de două ori mai multe semnale genetice de alarmă pentru depresie în ADN-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ABC News. Cercetătorii au identificat aproximativ 7.000 de modificări în ADN care ar putea cauza tulburări depresive majore la ambele sexe și aproximativ 6.000 de modificări care ar putea cauza boli mentale doar la femei. De asemenea, rezultatele studiului mai arată că bărbații și femeile au experimentat depresia în mod diferit. Autorii studiului au constatat că femeile erau mai predispuse să prezinte creșteri în greutate, somnolență excesivă în timpul zilei și apetit crescut. Pe de altă parte, bărbații diagnosticați cu depresie manifestau mai frecvent furie, agresivitate, comportamente riscante și abuz de substanțe. Bărbații, mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate Coordonatorul studiului, neurogeneticianul Jodi Thomas, a spus că descoperirile genetice nu au neglijat rolul diferitelor experiențe de viață ale bărbaților și femeilor în dezvoltarea depresiei majore, cum ar fi riscul crescut de abuz sexual la femei. Dr. Thomas a mai subliniat că studiul lor a ținut cont de faptul că bărbații sunt mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate sau să dezvăluie simptomele depresive, iar acel lucru duce la subdiagnosticare. Dr. Martin, care este purtătorul de cuvânt al organizației de sprijin pentru sănătate mintală Beyond Blue, a evidențiat faptul că deși tratamentele existente pentru depresie „funcționează pentru multe persoane”, acestea nu ajung să fie eficiente pentru toată lumea. Persoanele pot reduce probabilitatea de a suferi de depresie menținând legăturile sociale, făcând mișcare, dar și alimentându-se sănătos.

Un nou studiu ar putea să fi descoperit un tratament pentru ameliorarea durabilă a depresiei

Rezultatele spectaculoase ale unui studiu pe termen lung arată că efectele terapiei cu psilocibină împotriva depresiei pot dura ani de zile, contrastând puternic cu tratamentele tradiționale care necesită administrare zilnică, potrivit cercetărilor publicate de The Conversation. Studiul, făcut de echipe de la Ohio State University și Johns Hopkins University, a urmărit 24 de participanți care au primit tratament cu psilocibină în perioada 2019-2020. Participanții, cu vârste cuprinse între 21 și 75 de ani, au fost repartizați aleatoriu pentru a primi tratamentul fie imediat, fie după o întârziere de opt săptămâni. Protocolul de tratament a inclus două doze din compusul psihoactiv găsit în ciupercile magice, administrate la interval de două săptămâni, însoțite de 13 ore de sprijin psihoterapeutic specializat. Această abordare combinată diferă semnificativ de terapiile tradiționale prin intensitatea și durata redusă a intervenției. Când echipa de cercetători a efectuat evaluarea de urmărire după cinci ani, au descoperit că îmbunătățirile dramatice observate după primul an erau încă prezente și puternice. Din cei 18 participanți care au rămas în studiu, două treimi nu mai îndeplineau criteriile pentru diagnosticul de depresie, fără efecte secundare grave raportate. Transformările raportate de participanți au fost profunde și durabile. Un participant a descris schimbarea: „Fac mai multe activități care îmi plac. Viața mea din aceste zile este mult mai socială cu familia. Îmi ajut familia. Îmi ajut prietenii. Mă reconectez cu vechi prieteni”. Un alt participant a mărturisit: „Cred că sunt mai deschisă către recunoștință și mai deschisă către bucurie”, evidențiind schimbările psihologice profunde care persistă în timp. „Bucle de feedback comportamental pozitiv” Profesorul Petri Kajonius de la Universitatea Lund, autor al articolului din The Conversation, explică că cercetătorii sugerează că terapia declanșează „bucle de feedback comportamental pozitiv”. Această teorie propune că tratamentul ajută oamenii să dobândească perspective noi și înțelegeri emoționale care continuă să le aducă beneficii mult după terminarea terapiei, permițând dezvoltarea unor obiceiuri și relații mai sănătoase. Cercetările arată că multe persoane raportează schimbări de personalitate după experiențele psihedelice, în special o mai mare deschidere către experiențe noi, ceea ce ar putea explica durabilitatea efectelor terapeutice. Limitările studiului sunt însă semnificative și recunoscute de autori. Urmărirea pe cinci ani nu a avut grup de comparație, făcând imposibil să se determine dacă persoanele care s-au recuperat din depresie prin alte mijloace ar putea avea un succes similar pe termen lung. În plus, 11 dintre cei 18 participanți au raportat utilizarea antidepresivelor în perioada studiului, creând confuzie cu privire la factorul determinant al recuperării continue. Designul studiului ridică și alte întrebări metodologice importante. Nu este clar dacă beneficiile provin de la psilocibina în sine, de la cele 13 ore de psihoterapie extinsă sau de la combinația celor două. Studiul inițial nu a inclus grup placebo, ceea ce ridică întrebări despre influența așteptărilor asupra rezultatelor. În ciuda acestor provocări metodologice, alte cercetări prezintă o imagine similară a efectelor durabile ale psilocibinei asupra depresiei. Domeniul cercetării psihedelice, deși încă la început, arată în mod constant reduceri semnificative ale simptomelor depresiei după terapia asistată de psihedelice. La Universitatea Lund, echipa lui Kajonius explorează un teritoriu similar, inclusiv un studiu viitor despre psilocibina și anorexia, iar rezultatele preliminare sugerează că psihologia individuală joacă un rol crucial în beneficiile obținute din terapia psihedelică.

Naomi Osaka a vorbit cu o sinceritate rară despre depresia post-partum

Deținătoare a 4 titluri de Mare Șlem, jucătoarea japoneză de tenis Naomi Osaka a vorbit cu o sinceritate rară despre depresia de după nașterea copilului. Desemnată a 23-a favorită al US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al anului, Naomi Osaka a descris perioada dură de după ce a devenit mamă, când lumea ei era blocată în gri. După ce a născut în 2023, Naomi Osaka a trecut printr-o depresie post-partum, despre care a vorbit cu o sinceritate rară Jucătoarea japoneză Naomi Osaka a început tenisul în 2012, iar după 6 ani se impunea la US Open, turneu pe care avea să-l câștige și în 2020. La sfârșitul lui 2022 a anunțat că se retrage provizoriu din circuitul profesionist pentru a devenit mamă. A născut pe 7 iulie 2023 o fetiță, iar la începutul anului următor revenea pe teren. „Sinceră să fiu, am avut și o depresie postpartum extrem de gravă și nu am știut cum să o gestionez atât de bine. Înainte de a naște, o mulțime de oameni mi-au povestit despre postpartum. Dar, credeam că, din moment ce eram atât de conștientă de asta, aș putea cumva evita complet simptomele. În nicio lume nu mi-aș dori ca fiica mea să creadă că nașterea ei este nimic mai puțin decât cel mai mare dar pe care l-am primit vreodată. Dar, în acele prime luni, m-am simțit ca o cochilie a mea în toate momentele zilei. Nu mai știam cine sunt. Simțeam că toți ceilalți trecuseră mai departe și trăiau în culori. Între timp, lumea mea era blocată în gri”, a povestit jucătoarea, potrivit The Sun. Osaka s-a retras în 2021 de la Roland Garros, înaintea meciului din turul 2 cu Ana Bogdan, după ce a suferit valuri uriașe de anxietate În 2018, Osaka se impunea la US Open după 6-2, 6-4 cu Serena Williams, meci în care americanca a avut mai multe crize de nervi. doi ani mai târziu o învingea în ultimul act pe belerusa Victoria Azarenka, în duelul mămicilor, cu 1-6, 6-3, 6-1. Sportiva născută la Osaka, dar care este rezidentă în Statele Unite ale Americii, a mai câștigat două turnee de Mare Șlem, ambele la Australșian Open, în 2019 (7-6 / 2, 5-7, 6-4 cu Petra Kvitova din Cehia) și 2021 (6-4, 6-3 cu americanca Jennifer Brady). „Pe măsură ce trece timpul, simt că ar trebui să mă descurc mai bine. Urăsc să dezamăgesc oamenii. Patrick Mouratoglou (n.r. – fostul ei antrenor) trece de la a lucra cu unii dintre ceile mai mari jucătoare din toate timpurile la a se întreba «Ce naiba e asta?». Înțelegeți cum era situația”, a mai transmis jucătoarea care a învins-o o singură dată în carieră pe Simoan Halep, dar a cedat de 4 ori. În 2021, la Roland Garros, al doilea turneu de Mare Șlem al anului, Osaka a învins-o în runda de debut pe Patricia Țig cu 6-4, 7-6 (4). Urma meciul cu altă jucătoare din România, Ana Bogda, dar partida nu s-a mai jucat. Naomi s-a retras după ce a suferit „valuri uriașe de anxietate”, după cum ea însăși a recunoscut.

O conversație zilnică cu prietenii ajută sănătatea mintală, reduce stresul și crește sistemul imunitar

Un studiu arată că discuțiile zilnice cu prietenii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală. O simplă conversație reduce stresul, întărește sistemul imunitar și diminuează suferința fizică și emoțională. Cercetarea, publicată în Communication Research, indică faptul că o conversație cu un prieten în fiecare zi poate crește nivelul de fericire și poate scădea stresul până la finalul zilei. Studiile anterioare au demonstrat că vorbitul despre problemele altora poate scădea stresul, poate întări sistemul imunitar și poate reduce suferința fizică și emoțională. „În timp ce alte cercetări privind bunăstarea se concentrează pe lucruri precum gândurile de recunoștință sau jurnalul, cercetarea de față este asupra a ceea ce putem face în interacțiunile noastre pentru a ne îmbunătăți bunăstarea. Acest lucru ne oferă o listă valoroasă de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți zilele”, a spus Jeffrey Hall, cercetător la Universitatea din Kansas. Studiul a fost realizat ținând cont de efectele pandemiei de Coronavirus, mai ales că anii lungi de distanțare socială și munca de acasă au afectat în mod negativ sănătatea mintală și emoțională a multor persoane. „Micile momente de conexiune sunt atât de importante pentru noi, ca parte a experienței umane”, a explicat Thea Gallagher, doctorand și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health, membru al echipei de cercetare. „După Covid, mulți dintre noi încă lucrăm de acasă și avem un contact social limitat. Oamenii s-au mutat și s-au schimbat. Viețile sunt diferite. Găsirea locurilor de conexiune este atât de importantă pentru sănătatea mintală. Conexiunea socială și comunitatea au un efect mare în atenuarea depresiei și a anxietății,” a adăugat aceasta, citată de Healthline. Concluziile studiului arată că simpla discuție cu prietenii, chiar și pe perioade scurte, ajută sănătatea mintală. Cercetarea a inclus 900 de participanți din cinci universități americane, înainte, în timpul și după pandemie. Aceștia au fost rugați să practice unul dintre cele șapte comportamente de comunicare într-o zi, apoi să raporteze seara nivelul de stres, conexiune, anxietate, bunăstare, singurătate și calitatea zilei. Cele șapte comportamente au fost: discuții despre reapropiere, conversații cu sens, glume, gesturi de grijă față de ceilalți, ascultare, aprecierea celorlalți și a opiniilor lor, și oferirea de complimente sincere. Aceste comportamente au sporit sentimentul de conexiune dintre participanți și au redus stresul, conform relatărilor acestora. Experții spun adesea că unii oameni pot simți reticență în a contacta pe cineva, iar pentru unii chiar și o interacțiune minimă poate fi dificilă. De asemenea, discuțiile despre sănătatea mintală devin tot mai acceptate, iar asta ajută oamenii să acorde o mai mare importanță bunăstării lor. „Această experiență colectivă traumatică, pandemia, pe care am avut-o ca comunitate globală, aduce în prim-plan cât de importantă este sănătatea mintală și cât de mult o parte din viața de zi cu zi a fost afectată”, a explicat Naomi Torres-Mackie, psiholog clinician la Spitalul Lenox Hill, citată tot de Healthline.

David Popovici a deschis un subiect cu un puternic impact emoțional: Nimeni nu vorbeşte despre această depresie. Ce a suferit campionul după Jocurile Olimpice

Înainte de a intra în bazin la Campionatele Mondiale de la Singapore, David Popovici (20 de ani) a acordat un scurt interviu și, printre altele, a deschis un subiect cu un puternic impact emoțional. Medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris, 2024, în proba de 200 de metri liber, Popovici a vorbit despre „depresia postolimpică”. Confesiunea lui David Popovici: prin ce a trecut după JO Paris 2024! A spus tot înainte de startul Mondialelor de la Singapore Toată planeta așteaptă cu sufletul la gură finala de 100 de metri liber de la Campionatele Mondiale de la Singapore, care îi va așeza față în față pe românul David Popovici și chinezul Zhanle Pan, deținătorul recordului all-time în proba menționată. „Pot să dobor recordul mondial!”, a spus David Popovici, despre borna de 46.40 pe care a stabilit-o Zhanle Pan la Jocurile Olimpice Paris 2024. La competiția din urmă menționată, David Popovici a cucerit și el o medalie de aur, în proba de 200 de metri liber, la care americanii cred că se va impune și cu ocazia Mondialelor de la Singapore. Momentul în care a devenit campion olimpic a fost unul cu totul special pentru înotătorul român, însă clipele care au urmat după marele eveniment nu au fost tocmai ușoare. Înainte de intrarea în bazin la Singapore, Popovici a lăsat de înțeles că s-a confruntat cu un soi de depresie: «Depresia postolimpică» este reală și oamenii nu vorbesc suficient despre ea. Toată lumea vorbește despre glorie, faimă, bani și recunoașterea care vine odată cu ea (aurul olimpic), dar nimeni nu vorbește despre cât de gol te simți după ce ai realizat tot ce ai visat vreodată. După o perioadă dificilă, mi-am pus viața în ordine, am încetinit puțin lucrurile și mi-am dat seama că înotul nu este totul, ceea ce de fapt mă ajută să mă concentrez asupra meseriei de a înota și să devin mult, mult mai bun pe măsură ce sunt concentrat. A fost, de fapt, cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată și, dacă sunt complet sincer cu tine, a fost oribil și mă păcăleam gândindu-mă că sunt bine”, a mărturisit David Popovici, într-un dialog cu cei de la World Aquatics. Făcuse o obsesie pentru Jocurile Olimpice Căderea psihică de după finalul competiției de la Paris a venit din simplul fapt că David Popovici dezvoltase un soi de obsesie din ideea de a triumfa la Jocurile Olimpice. Este destul de toxic să fii obsedat în fiecare zi și să te gândești constant la asta (câștigarea la Jocurile Olimpice) în fiecare moment al vieții tale de până atunci, dar mă împlinește să știu că am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a reuși. A fost un bolovan atât de mare de pe umerii mei și probabil cel mai fericit moment singular din viața mea și, deși toate medaliile sunt speciale, cele olimpice sunt deosebit de strălucitoare”, a completat starul din natația românească. Mai jos programul complet al lui David Popovici de la Campionatele Mondiale de Natație de la Singapore: 28 iulie, ora 06:24 – seria a 6-a la 200 m liber 28 iulie, ora 15:08 – semifinale 200 m liber 29 iulie, ora 14:02 – finală 200 m liber 30 iulie, ora 05:52 – seria a 11-a la 100 m liber 30 iulie, ora 14:27 – semfinale 100 m liber 31 iulie, 14:31 – finală 100 m liber 1 august, ora 06:21 – seria a 13-a la 50 m liber 1 august, ora 14:33 – semifinale la 50 m liber 2 august, ora 14:09 – finală 50 m liber

Gimnasta cu aur pentru România la Jocurile Olimpice, luptă dură cu depresia: „Am ajuns aproape în comă”

A scris istorie pentru gimnastica românească, dar a ascuns în suflet adevărată dramă. Dana Sofronie, căci despre ea este vorba, a luptat ani întregi cu o depresie severă, care a fost pe punctul de a-i pune viața în pericol. Născută pe 12 februarie 1988, la Constanța, aceasta a făcut parte dintr-o generație de sportive remarcabile, alături de Andreea Răducan, Monica Roşu, Silvia Stroescu şi Cătălina Ponor, contribuind la una dintre cele mai importante performanțe ale ultimelor decenii: aurul cucerit în proba pe echipe de la Jocurile Olimpice 2004, găzduite de Atena, Grecia. De asemenea, a urcat atunci pe cea de-a doua treaptă a podiumului la sol, dar și la Campionatele Europene, în proba de individual compus. Cariera ei s-a încheiat oficial în 2005. Dana Sofronie s-a luptat cu depresia În 2021, fosta mare gimnastă a ajuns pe mâna medicilor de la Centrul de Nevroze Predeal. Atunci a găsit și puterea de a vorbi despre depresia care a măcinat-o încă din copilărie. „Da, sufăr de depresie de ani buni. Este o boală greu de suportat dacă nu este tratată. La vârsta de 8 ani au început insomniile care au continuat până în ziua de astăzi. Până acum câțiva ani am reușit să țin insomniile sub control, dar, în timp, devenind foarte agresive, a trebuit să apelez la ajutorul specialiștilor. Simptome? Anxietate, dureri de picioare, izolare, nedorința de socializare, aproape o neputință de a merge, de a face pași etc. Acum doi ani am ajuns aproape în comă la spital și am reușit să îmi revin numai datorită ajutorului a celor din jur, a doamnei dr. Cotan Raluca și a specialiștilor Centrului de Nevroze Predeal. Mi-am luat inima în dinți și mi-am făcut curaj abia acum să scriu despre toate aceste lucruri în speranța că ajută pe cineva care simte la fel și care nu are curajul să ceară ajutor. Fie din teama de a nu fi judecat, fie din alte motive”, și-a deschis sufletul Dana Sofronie, prin intermediul unei rețele de socializare. Lucrează la spitalul din Constanța: „După ploi, soarele și vara abia așteaptă să ne aducă zâmbete” Din fericire, ultimii ani i-au adus fostei sportive liniștea și echilibrul de care avea atât de mare nevoie. În paralel cu antrenoratul, aceasta a decis să lucreze la Spitalul de Urgență Sfântul Apostol Andrei din Constanța, ca asistentă medicală. „După ploi, soarele și vara abia așteaptă să ne aducă zâmbete și momente de relaxare!”, a transmis recent, atașând mesajului o fotografie în care apare la malul mării.