Tulburarea care stinge capacitatea de a simți plăcerea sau bucuria. Ce este anhedonia și cum se manifestă
Anhedonia este incapacitatea – de cele mai multe ori cu origine patologică – de a simți plăcere sau bucurie în fața activităților care, în mod obișnuit, sunt considerate agreabile. Nu este un diagnostic în sine, ci un simptom care indică existența unei afecțiuni precum depresia, potrivit EFE. Principalele simptome ale anhedoniei Potrivit Institutului European de Psihologie, semnele comune ale anhedoniei includ: Pierderea interesului general sau specific: persoana nu mai simte plăcere în activități care înainte erau satisfăcătoare și își pierde motivația. Modificări ale greutății corporale: scădere sau creștere semnificativă în greutate, cauzată fie de lipsa interesului pentru mâncare, fie de mâncatul compulsiv ca mecanism de refugiu emoțional. Tulburări de somn: insomnie sau, dimpotrivă, nevoia excesivă de somn. Disconfort fizic asociat: pot apărea simptome precum dureri digestive, gură uscată, senzație de presiune în piept, transpirații, tremurături, palpitații, amețeli, furnicături, oboseală accentuată sau nevoie frecventă de a urina. Oboseală cronică: o stare constantă de epuizare fizică și psihică. Sentimente de inutilitate: stimă de sine scăzută și gânduri autodepreciative frecvente. Gânduri legate de moarte: idei recurente despre moarte, fără a implica neapărat intenții suicidare. Cauzele posibile ale anhedoniei Anhedonia poate apărea în cadrul mai multor tulburări mintale, printre care: Depresia Schizofrenia Tulburarea bipolară Consumul de substanțe psihoactive Din punct de vedere biologic, este asociată cu un dezechilibru al sistemului dopaminergic, responsabil de motivație, plăcere și recompensă. La nivel cerebral, cercetările indică o posibilă legătură cu disfuncții în zona cortexului prefrontal medial – o regiune implicată în gestionarea emoțiilor și luarea deciziilor. În cazul scăderii dorinței sexuale, anhedonia poate fi un efect secundar al unor medicamente precum antidepresivele sau antipsihoticele. Diagnostic și tratament Tratamentul începe cu un diagnostic corect, care să identifice cauza de bază. De cele mai multe ori, anhedonia este legată de alte afecțiuni și, pe măsură ce acestea sunt tratate, simptomele pot dispărea. Dacă este declanșată de medicație, medicul poate ajusta doza, înlocui tratamentul sau chiar decide oprirea lui. Este esențial ca pacienții să comunice aceste efecte secundare cadrelor medicale, dar și persoanelor apropiate. Anhedonia poate apărea și temporar, ca răspuns la stres sau experiențe dificile. În astfel de cazuri, intervenția psihologică este esențială. Institutul European de Psihologie recomandă: Consiliere psihologică pentru identificarea și gestionarea emoțiilor și a gândurilor iraționale; Stabilirea unor rutine sănătoase: un somn de calitate, alimentație echilibrată, reducerea consumului de cafeină, alcool și zahăr; Practicarea activităților precum yoga, meditația sau mindfulness; Exerciții fizice regulate, care stimulează secreția de endorfine – „hormonii fericirii”.
Consumul ridicat de cofeină crește nivelul de stres la persoanele care suferă de depresie
Cercetarea a fost publicată în Complex Psychiatry și a analizat peste 11.000 de adulți diagnosticați sau tratați pentru depresie. La fiecare băutură cu cofeină consumată în plus într-o zi, participanții s-au simțit mai stresați. Efectul este mic, dar clar și se aplică doar la consumul ridicat, persoanele care beau 3-5 căni cu cofeină zilnic nu diferă de consumatorii ocazionali, conform psypost.org. Surpriza cercetătorilor: cofeina nu a afectat somnul în mod semnificativ. Motivul pare să fie că oamenii se opresc singuri când simt că băutura cu cofeină le deranjează somnul. Cu cât cineva bea mai multă cofeină, cu atât este mai puțin probabil să se plângă că îi afectează somnul. Studiul a inclus și analize genetice care au găsit variante asociate cu consumul de cofeină. Genele care controlează modul în care corpul procesează cofeina – cum ar fi CYP1A2 și AHR – influențează cât de mult consumă oamenii. Cei cu metabolism rapid pot bea mai multă cofeină pentru același efect. „Oamenii își reglează singuri cantitatea de cofeină pe care o consumă în funcție de cum reacționează”, explică Harry McIntosh, autorul principal de la Universitatea din Queensland. Limitarea studiului este că nu poate stabili cauza exactă, nu se știe dacă cofeina provoacă stresul sau persoanele stresate beau mai multă cofeină pentru a combate oboseala. Cercetarea sugerează că persoanele cu depresie ar putea avea grijă la consumul de cofeină, mai ales dacă depășesc cinci porții pe zi.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.