Un Renault 5, cu 12 km la bord și abandonat 44 de ani într-un garaj, a fost vândut cu 53.711 euro!
Un Renault 5, cu doar 12 kilometri la bord, care era abandonat de 44 de ani într-un garaj, a fost vândut în schimbul sumei de 53.711 euro. Autoturismul, fabricat în anul 1982, este considerat de pasionați o adevărată capsulă a timpului, mai ales că a fost găsit într-o stare foarte bună. Povestea autoturismului uitat 44 de ani într-un garaj Un Renault 5 TL din 1982, care a fost abandonat timp de peste patru decenii într-un garaj din Franța, a fost descoperit și a stârnit imediat interesul pasionaților de automobile, care îl consideră o adevărată capsulă a timpului. Mașina uitată în garaj avea numai 12 kilometri la bord, aceasta fiind distanța parcursă atunci când a fost livrată de la reprezentanță la locuința proprietarului, și era într-o stare remarcabilă. Povestea acestui autoturism începe în luna octombrie 1982, în zona Chalon-sur-Saone din Franța. Atunci, o femeie și-a folosit economiile pentru a cumpărat un Renault 5 TL Nou, pentru care ar fi plătit aproximativ 40.000 de franci. La momentul respectiv, proprietara nu avea încă permis de conducere. Din acest motiv, mașina a fost livrată la domiciliu, iar kilometrajul a ajuns la doar 12 kilometri. Femeia a obținut ulterior permisul, însă nu s-a simțit niciodată bine la volan. Astfel, mașina a rămas în garaj și nu a mai fost folosită timp de 44 de ani. Mașina, o adevărată capsulă a timpului Automobilul a fost descoperit în localitatea Laives, din departamentul Saone-et-Loire, după decesul proprietarei. De menționat este că autoturismul păstra inclusiv elemente originale din momentul livrării. Potrivit relatărilor din presa franceză, automobilul avea încă numerele provizorii, în timp ce plăcuțele definitive se aflau în portbagaj. Este vorba despre versiunea Renault 5 TL cu cinci uși și cutie manuală cu patru trepte. Starea și kilometrajul extrem de redus au transformat exemplarul într-o piesă neobișnuită pentru colecționari și a stârnit imediat interesul acestora. Autoturismul a fost scos la licitație după patru decenii După descoperirea pe care au făcut-o în garajul proprietarei, moștenitorii au decis ca mașina să fie scoasă la licitație prin casa franceză Aguttes. Inițial, valoarea automobilului fusese estimată la numai 5.000-10.000 de euro, dar interesul pasionaților i-a crescut valoarea. Astfel, mașina a fost vândută cu suma de 53.711 euro. În mod obișnuit, Renault 5 nu este un model rar. Prima generație a fost unul dintre automobilele europene populare ale epocii, însă găsirea unui exemplar vechi de peste 40 de ani care practic nu a circulat niciodată reprezintă o situație cu totul diferită.
Două statui monumentale, scoase la lumină în Turcia în doar câteva zile. Una îl reprezintă pe zeul medicinei
Prima descoperire a fost anunțată pe 3 august și provine din orașul antic Sardis, în vestul Turciei. Statuia din marmură, înaltă de aproximativ 2,2 metri, reprezintă un tânăr și a fost datată de specialiști între anii 470 și 450 î.Hr. Autoritățile turce o consideră unul dintre rarele exemple păstrate de sculptură monumentală din această perioadă. O statuie de 2.500 de ani, folosită ulterior la pavarea unei străzi Arheologii au găsit statuia în două fragmente mari, fără picioare și fără alte câteva componente mai mici. Surpriza a fost locul în care se afla: sculptura fusese așezată cu fața în jos și reutilizată în perioada romană drept material pentru pavarea unei străzi cu coloane din Sardis. Tocmai această poziție a contribuit, potrivit cercetătorilor, la conservarea feței și a detaliilor sculptate. Personajul poartă un himation, mantie specifică lumii grecești, peste un chiton, iar sub acestea apare o altă piesă vestimentară decorată cu benzi orizontale. Specialiștii spun că această combinație este neobișnuită și nu a fost identificată pe statui comparabile din Grecia sau Anatolia, fiind considerată un indiciu al influenței culturii lidiene. În mâna dreaptă, personajul ține un fruct, posibil o gutuie, despre care cercetătorii cred că ar fi putut reprezenta o ofrandă pentru o divinitate. Statuia datează din perioada în care Sardis se afla sub dominația Imperiului Ahemenid și era centrul unei importante provincii persane din vestul Anatoliei. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât Sardis și tumulii lidieni de la Bin Tepe au fost înscriși în 2025 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, pentru mărturiile excepționale pe care le păstrează despre civilizația lidiană. După operațiunile de conservare și restaurare, statuia urmează să fie expusă la Muzeul Manisa. La Aspendos a fost descoperit zeul medicinei Doar câteva zile mai târziu, o nouă descoperire a fost anunțată la Aspendos, în provincia Antalya, în sudul Turciei. Arheologii au găsit un grup statuar din marmură, înalt de aproximativ 2,20 metri, care îi reprezintă pe Asclepios, zeul medicinei în lumea greco-romană, și pe Telesphoros, fiul și însoțitorul său, asociat cu etapa finală a vindecării și cu recuperarea după boală. Sculptura are aproximativ 1.800 de ani și este datată spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. Foto: Statuia zeului Asclepios, descoperită la Aspendos, îl înfățișează ca pe un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia. Asclepios este reprezentat ca un bărbat matur, cu păr lung și barbă bogată, cu partea superioară a corpului în mare parte descoperită și cu mantia strânsă în falduri în jurul corpului. Lângă piciorul său apare Telesphoros, sculptat la dimensiuni mult mai mici și purtând o haină lungă cu glugă. Lucrarea a fost găsită printre ruinele aripii nordice a Porții Monumentale, în zona Pieței de Est de pe Strada Teatrului, un spațiu public important al orașului antic. Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a arătat că descoperirea poate oferi cercetătorilor informații noi despre cultele legate de sănătate, credințele religioase și viața socială din Aspendos în perioada romană. Cele două descoperiri fac parte dintr-un program amplu prin care Turcia și-a accelerat în ultimii ani cercetările arheologice. Ministerul Culturii estima pentru 2026 aproximativ 800 de activități arheologice la nivelul întregii țări, după extinderea programului „Legacy for the Future”, destinat să prelungească perioadele de săpături și să finanțeze restaurarea și conservarea siturilor.
Ce ne ajută să rămânem concentrați? Cercetătorii spun că au găsit răspunsul în cea mai veche parte a creierului
Capacitatea de a ne concentra nu este o abilitate exclusiv umană și nici măcar specifică primatelor. Păsările, reptilele și chiar peștii își pot direcționa atenția către o țintă precisă, ignorând stimulii din jur care le-ar putea distrage. Această abilitate există de sute de milioane de ani, însă oamenii de știință nu știau cu exactitate ce regiuni ale creierului o controlează. Într-un nou studiu realizat pe șoareci și publicat în revista Nature Communications, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins susțin că au identificat un grup de neuroni foarte vechi din punct de vedere evolutiv. Aceștia joacă un rol surprinzător de important în atenția spațială selectivă, relatează Science Alert. Sursă foto: Shutterstock Experimentul realizat pe șoareci Având în vedere istoria evolutivă comună dintre oameni și șoareci, există posibilitatea ca neuroni similari să existe și în creierul uman. Deși șoarecii și oamenii sunt mamifere, există numeroase diferențe între creierele celor două specii. Faptul că un mecanism funcționează într-un anumit fel la șoareci nu înseamnă automat că acesta funcționează identic și la oameni. „Animalele au capacitatea remarcabilă de a selecta și procesa cu prioritate cel mai important stimul din spațiu, ignorând în același timp stimulii mai puțin relevanți care le-ar putea distrage atenția”, explică autorii studiului. Această abilitate poartă denumirea de atenție spațială selectivă. Este esențială în aproape toate aspectele vieții unui animal. La oameni, atenția spațială selectivă este afectată în numeroase afecțiuni, printre care ADHD și schizofrenia. „Un semn caracteristic al ADHD este că până și cei mai slabi factori perturbatori reușesc să distragă atenția. Exact acest lucru am observat atunci când am dezactivat acești neuroni”, explică neurocercetătorul Shreesh Mysore, de la Universitatea Johns Hopkins. „Însă chiar a doua zi, după ce neuronii au fost reactivați, același animal a reușit din nou să ignore distragerile, inclusiv pe cele foarte puternice.” Neuronii care filtrează distragerile Neuronii implicați fac parte dintr-un grup numit complexul inhibitor parabigeminal-tegmental lateral (PLTi). Neuronii sunt localizați în trunchiul cerebral, într-o rețea neuronală care s-a păstrat aproape neschimbată de-a lungul evoluției. Este prezentă și la păsări, pești și mamifere. „Atunci când dezactivăm acești neuroni, șoarecii devin extrem de ușor de distras”, explică cercetătorul Ninad Kothari. Până acum, teoria dominantă susținea că atenția spațială selectivă este controlată în principal de regiuni mai recente din punct de vedere evolutiv. Noua cercetare sugerează însă că un mecanism cerebral mult mai vechi ar putea avea un rol esențial.
Descoperire în fertilizarea in vitro. Imagini de înaltă rezoluție cu embrioni umani oferă noi indicii despre eșecurile timpurii în FIV
Studiul, coordonat de o echipă de la Universitatea Tsinghua din Beijing și publicat în revista științifică Cell, a analizat comportamentul celular al embrionilor umani și de maimuță în stadiile incipiente ale dezvoltării, scrie Xinhua. Cercetarea vine în contextul în care peste jumătate dintre ovulele fertilizate nu ajung la stadiul de blastocist, moment esențial pentru implantarea în uter în procedurile FIV. Pentru a investiga acest fenomen, oamenii de știință au dezvoltat un microscop inovator, denumit microscop cu fascicul de lumină cu vizualizare dublă, capabil să observe embrioni vii pentru perioade îndelungate fără a le afecta dezvoltarea. Această tehnologie a permis colectarea unor date detaliate despre peste 2.000 de diviziuni celulare din peste 150 de embrioni. Problemele celulare identificate în fertilizarea in vitro și dezvoltarea embrionară Analiza realizată în cadrul studiului a arătat că peste 70% dintre embrionii care și-au oprit dezvoltarea prematur au prezentat anomalii în timpul celei de-a doua diviziuni celulare. Cercetătorii au identificat probleme în funcționarea „fusului mitotic”, structura responsabilă de distribuirea corectă a materialului genetic în timpul diviziunii celulare. În aceste cazuri, fusul mitotic avea o structură anormală, ceea ce a dus la erori în segregarea cromozomilor și, ulterior, la oprirea dezvoltării embrionare. De asemenea, studiul a evidențiat rolul esențial al centrozomilor, organite implicate în formarea fusului celular. Numărul incorect de centrozomi a fost asociat cu disfuncții în procesul de diviziune celulară. Fertilizarea in vitro și posibile aplicații clinice ale descoperirii Pornind de la aceste observații, cercetătorii au testat o intervenție experimentală prin administrarea unei doze reduse de medicament care influențează replicarea centrozomilor. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a proporției de embrioni cu centrozomi normali, de la 40% la 80%, fără efecte adverse asupra embrionilor deja normali. Autorii studiului susțin că aceste descoperiri ar putea avea aplicații importante în clinicile de fertilizare in vitro, contribuind la îmbunătățirea ratelor de succes ale procedurilor FIV. Totuși, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare înainte de aplicarea clinică pe scară largă. „În viitor, această descoperire ar putea fi utilizată pentru a preveni oprirea timpurie a dezvoltării embrionilor în clinicile de FIV”, a declarat Chun So, profesor-asistent la Universitatea Tsinghua. Echipa de cercetare intenționează să extindă utilizarea tehnologiilor de imagistică pentru a studia și etapele ulterioare ale dezvoltării embrionare, inclusiv după implantare, ceea ce ar putea deschide noi direcții în medicina reproductivă.
Descoperire rară în SUA: o peliculă pierdută a lui Georges Méliès, găsită într-un pod după peste un secol
Cufărul din lemn, păstrat timp de generații într-o familie din Pennsylvania, a fost deschis de Bill McFarland, un profesor pensionar. În interior se aflau zece role de film vechi, pe care acesta le-a considerat prea valoroase pentru a fi aruncate. Neștiind cum să le vizioneze, McFarland a apelat la specialiștii de la Biblioteca Congresului din SUA, scrie Euronews. După restaurare și analiză, experții au confirmat că una dintre pelicule este filmul „Gugusse et l’automate”, realizat în 1897. Filmul, cu o durată de aproximativ 45 de secunde, datează din primii ani ai cinematografiei, la scurt timp după primele proiecții ale fraților Lumière. Georges Méliès este considerat unul dintre pionierii cinematografiei moderne, cunoscut pentru introducerea primelor efecte speciale. A realizat peste 500 de filme, cel mai cunoscut fiind „Le Voyage dans la Lune” (1902), unul dintre primele filme science-fiction din istorie. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra începuturilor cinematografiei și asupra operei lui Méliès. Pelicula, chiar dacă scurtă și parțial deteriorată, este considerată o piesă valoroasă pentru patrimoniul cultural și pentru istoria filmului mondial. Procesul de restaurare continuă, iar experții speră că materialul va putea fi prezentat publicului în viitor.
Epava unui vapor de lux scufundat în Lacul Michigan în urmă cu peste 150 de ani, găsită după șase decenii de căutări
Căutătorii au descoperit epava unui vapor de lux care s-a scufundat într-o furtună pe Lacul Michigan la sfârșitul secolului al XIX-lea. Epava a fost găsită după aproape 60 de ani de căutări, scrie Associated Press. Shipwreck World, un grup care se ocupă cu localizarea epavelor din întreaga lume, a anunțat vineri că o echipă condusă de vânătorul de epave din Illinois, Paul Ehorn, a găsit vaporul Lac La Belle la aproximativ 32 de kilometri de coastă, între Racine și Kenosha, Wisconsin, în octombrie 2022. Anunțul găsirii epavei a fost amânat deoarece echipa sa a dorit să includă un model video tridimensional al navei. Căutările pentru găsirea epavei au început încă din 1965. În 2022,Ehorn a folosit un indiciu oferit de un coleg al său, pentru a restrânge aria de căutare. El a găsit epava navei folosind un sonar cu scanare laterală după doar două ore petrecute pe lac, potrivit The Guardian. Noaptea tragediei Vaporul de lux pentru pasageri Lac La Belle a plecat din Milwaukee spre Grand Haven, Michigan, într-o noapte de octombrie din 1872. La bord se aflau 53 de pasageri și membri ai echipajului, dar și încărcături de orz, făină, carne de porc și whisky, potrivit Shipwreck World. La aproximativ două ore de la plecare, vaporul a început să se inunde incontrolabil. Căpitanul a întors nava spre Milwaukee, dar valuri uriașe au lovit-o. În jurul orei 5 dimineața, căpitanul a ordonat coborârea bărcilor de salvare, iar nava s-a scufundat cu pupa înainte, notează Associated Press.
Ce au descoperit paleontologii din China într-un ou de dinozaur, specie nemaiîntâlnită, veche de 70 de milioane de ani
Cercetătorii din China au avut parte de o surpriză totală atunci când au descoperit într-un ou de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani o specie nemaivăzută. Acum, oamenii de știință au informații prețioase despre structura ouălor preistorice și mediul în care au existat. De ce este importantă descoperirea din China Specialiștii spun că au dat peste o fereastră fascinantă către misterele lumii dinozaurilor și ale istoriei vieții pe Pământ. Descoperirea este una dintre primele din formațiunea Chishan a Cretacicului Superior, veche de aproximativ 70 de milioane de ani, regiune cunoscută mai ales pentru țestoase, păsări și mamifere din Paleocen. Paleontologii care efectuau săpături într-un sit fosilifer din China au avut parte de o surpriză incredibilă: în loc să conțină un embrion sau sedimente, interiorul cojii unui ou de dinozaur de mărimea unui grapefruit era acoperit cu cristale sclipitoare de calcit, notează Science Alert. Această descoperire rară oferă cercetătorilor informații valoroase despre structura cojii și despre o specie de ou până acum necunoscută, numită Shixingoolithus qianshanensis, identificată într-un studiu din 2022 Ouăle aparțin unui „gen” specific de clasificare a ouălor, dar, neavând embrion și cum niciun ou de Shixingoolithus nu a fost legat de un schelet, nu se știe cu certitudine ce tip de dinozaur le-a depus. Certitudinea că sunt ouă de dinozaur vine din microstructura cojilor, care se potrivește cu alte ouă de dinozaur mai bine decât cu cele ale altor animale, precum păsările sau reptilele. Această microstructură a condus cercetătorii la concluzia că aveau de-a face cu o specie de ou complet nouă. Cum s-au format cristalele în oul de dinozaur Cristalele s-au format după ce embrionul s-a descompus, lăsând oul gol. Apa subterană pătrunde prin micropori și fisuri, iar mineralele dizolvate se depun treptat, creând cristalele. Analiza lor permite oamenilor de știință să studieze condițiile de mediu ale fosilei și chiar să dateze oul direct, o premieră în paleontologie. Aceste cristale păstrează informații despre fluidele care au circulat prin situl fosilifer și despre mediul geochimic al cuibului original. Mai mult, ele demonstrează cât de fascinant poate fi modul în care planeta noastră păstrează istoria vieții: de la oase acoperite de minerale în peșteri, până la oase înlocuite treptat de opal strălucitor. Ouăle de dinozaur ca acestea oferă o privire rară asupra lumii preistorice și asupra mecanismelor naturale care păstrează trecutul vieții pe Pământ. RECOMANDAREA AUTORULUI: Descoperire uluitoare în Patagonia: ou de dinozaur, vechi de 70 de milioane de ani, găsit în stare perfectă de conservare Cele două zone din România, unde s-au descoperit fosile de dinozauri ce datează de acum 70 de milioane de ani Două specii noi de DINOZAURI, unici în lume, descoperiți în Geoparcul Ţara Haţegului. Anunț făcut de Universitatea din București
Prima dovadă științifică a existenței ciumei negre în Edinburgh, descoperită pe un schelet
Descoperite inițial în 1981 pe terenul Catedralei St Giles, rămășițele au fost supuse unei noi analize detaliate, folosind metode avansate, inclusiv secvențierea ADN-ului antic, analiza izotopică și datarea cu radiocarbon. John Lawson, curatorul de arheologie al Consiliului orașului Edinburgh, a declarat că este o descoperire „foarte interesantă”. Lawson a spus că tânărul a fost îngropat cu grijă, și nu într-un mormânt comun, cum era mai obișnuit pentru victimele din acea perioadă, potrivit BBC. Scheletul, care datează din perioada 1300-1370, care coincide cu perioada ciumei negre, a fost unul dintre cele 115 exhumate în urmă cu aproape 45 de ani pentru a face loc treptelor din interiorul catedralei de pe Royal Mile. De atunci, acestea au fost păstrate în arhivele orașului Noile lucrări asupra cadavrelor medievale au fost comandate ca parte a Edinburgh 900, o sărbătoare de un an a celei de-a 900-a aniversări a orașului. Catedrala, fondată în 1124, a marcat și ea acest moment important. „Acest adolescent are ADN-ul antic al bacteriei Moartea Neagră, al ciumei bubonice, ceea ce este cu adevărat interesant”, a spus Lawson. Boala, care nu ar fi putut fi detectată pe oase, a putut fi identificată doar cu ajutorul testelor moderne de ADN. Lawson a declarat: „Știm că ciuma neagră a existat, dar faptul că acum putem lega această persoană de evenimente istorice este foarte interesant”. Pandemia ciumei negre a fost cauzată în principal de ciuma bubonică. Ciuma bubonică este cel mai frecvent tip de ciumă, cauzată de bacteria Yersinia pestis, caracterizată prin umflarea ganglionilor limfatici. Denumirea de „ciumă neagră” a apărut probabil din cauza leziunilor cutanate și a necrozei țesuturilor (gangrenă) care, în unele cazuri, au făcut ca pielea să devină neagră. Ciumea neagră a fost o pandemie istorică specifică care a cuprins Europa între 1347 și 1353. A fost una dintre cele mai mortale pandemii din istorie, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni în Europa. Schimbare a modului de înțelegre a istoriei Lawson a spus că descoperirea înseamnă că se poate contura o imagine mai clară a acestei perioade istorice. „Fără acest ADN antic, nu am fi știut cum a murit această persoană și, examinând toate cimitirele într-un mod științific adecvat, va fi o schimbare radicală în ceea ce privește modul în care înțelegem și cartografiem istoria noastră”, a adăugat el. Proiectul a utilizat anterior tehnologia de pionierat a experților de la universitățile din Edinburgh, Aberdeen și Dundee pentru a crea restaurări faciale ale unui număr de schelete. Dr. Maria Maclennan, lector senior la Școala de Design, Colegiul de Artă din Edinburgh (ECA) al Universității din Edinburgh, a condus lucrările de restaurare facială. Printre acestea se număra un bărbat îngropat în incinta catedralei în secolul al XII-lea și o femeie care era una dintre cele opt femei îngropate în Capela Fecioarei Maria între secolele al XV-lea și al XVI-lea. Au fost studiați și doi pelerini din secolul al XV-lea. Margaret Graham, coordonatoarea pentru cultură și comunități a Consiliului Local al orașului Edinburgh, a declarat: „Datorită acestei noi cercetări interesante, am putut să înțelegem mai bine viața celor care au trăit într-un capitol atât de important din trecutul nostru. Fiind un oraș vechi, avem o istorie bogată, iar descoperirea unui tânăr care ar fi murit în timpul ciumei negre este o descoperire extrem de importantă. Nu am nicio îndoială că mai avem multe de descoperit și că patrimoniul și poveștile noastre comune vor fi îmbogățite în timp”.
Există cinci tipuri de somn la oameni. Descoperirea ar putea duce la noi terapii pentru depresie și anxietate
Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, a descoperit că fiecare dintre aceste tipuri de somn era legat de diferiți factori, inclusiv stilul de viață, sănătatea mintală și fizică și performanța cognitivă. „Acest lucru subliniază importanța luării în considerare a imaginii complete a somnului unei persoane pentru a ajuta medicii să facă evaluări mai precise și să ghideze tratamentul”, a spus coautoarea studiului, Aurore Perrault, de la Universitatea Concordia. „Dominanța markerilor de sănătate mentală în majoritatea profilurilor nu este surprinzătoare, deoarece somnul este unul dintre cele cinci domenii cheie ale funcționării umane care pot afecta sănătatea mintală”, a declarat Valeria Kebets, o altă autoare a studiului. Până în prezent, majoritatea studiilor privind somnul s-au concentrat pe un singur aspect, cum ar fi durata, examinând modul în care acesta se raportează la un singur rezultat, cum ar fi sănătatea mintală precară, potrivit Independent. Cu toate acestea, prezicerea rezultatelor somnului pe baza mai multor factori diferiți a fost dificilă. În noul studiu, oamenii de știință au evaluat datele a peste 750 de persoane din setul de date al Proiectului Human Connectome, efectuând o analiză bazată pe date a mai multor factori legați de somn. 5 profiluri de somn Oamenii de știință au putut descoperi în total cinci profiluri de somn. Primul este, în general, somnul de proastă calitate, care era corelat cu o sănătate psihologică precară, inclusiv depresie, anxietate și stres. Al doilea este un tip de somn caracterizat prin reziliență, în care somnul de proastă calitate nu era asociat cu probleme psihologice, cum ar fi dificultăți de atenție. Celelalte trei profiluri sunt mai specifice, unul fiind caracterizat aproape în totalitate de durata somnului, deoarece duratele scurte în aceste cazuri erau asociate cu o cogniție mai slabă. S-a constatat că fiecare dintre aceste tipuri de somn este legat de un model unic de activitate cerebrală. Cercetarea a fost posibilă deoarece setul de date al proiectului conținea multiple detalii despre caracteristicile somnului fiecărei persoane, inclusiv imagini ale creierului, date psihologice și sociale. Folosind această abordare, cercetătorii au putut găsi relații între toți acești factori, ceea ce nu se mai făcuse până atunci. Cercetătorii au dat un exemplu, spunând că persoanele care se încadrau în primul profil prezentau o conectivitate nervoasă ridicată între regiunile subcorticale ale creierului implicate în memorie, emoții și plăcere, precum și între zonele creierului implicate în mișcarea corpului și atenție. Noi tratamente pe baza profilurilor de somn Oamenii de știință speră că identificarea profilurilor fiecărui pacient va permite medicilor să ofere tratamente și sprijin mai bine personalizate. „Somnul are multe dimensiuni, nu doar durata acestuia. Analizând peste 700 de tineri adulți, am descoperit cinci „profiluri de somn” distincte, pe baza rapoartelor privind durata somnului, prezența întreruperilor și utilizarea medicamentelor pentru somn”, au scris cercetătorii. „Fiecare profil avea propria legătură distinctivă cu sănătatea, stilul de viață și cogniția și prezenta chiar și trăsături neuroimagistice unice, utilizând RMN funcțional”, au scris ei în studiu.
Un bărbat a descoperit o comoară naturală pe o plajă de la Marea Baltică. I-ar putea aduce 20.000 de euro
Un bărbat a descoperit o comoară naturală pe o plajă de la Marea Baltică. Pe rețelele de socializare, acesta a încărcat un scurt videoclip în care le arată urmăritorilor săi ce a putut să găsească pe nisipul fin, în nordul Poloniei. O astfel de piesă splendidă i-ar putea aduce 20.000 de euro! Un bărbat pe nume Tomasz Ołdziejewski a devenit viral pe rețelele de socializare, după ce a descoperit o comoară naturală, splendidă, pe o plajă de la Marea Baltică. Descoperirea a fost făcută pe plaja din Jantar, nordul Poloniei. Un bărbat a descoperit o comoară naturală pe o plajă de la Marea Baltică Bărbatul a descoperit o bucată de chihlimbar care care o greutate de peste 2 kilograme. O astfel de descoperire pe plajă, însă, ar putea să îi aducă cel puțin 20.000 de euro. Chihlimbarul este o piatră semiprețioasă care mai poartă denumirea de „Piatra Soarelui”. Descoperirea rară a cetățeanului polonez este una valoroasă. Deși prețul pentru această piatră nu a fost, încă, stabilit, ar putea valora zeci de mii de zloți polonezi. Un bărbat a găsit o bucată de chihlimbar de peste 2 kilograme / sursă foto: capturi video Facebook În general, experții susțin că bucățile de chihlimbar ar putea fi găsite primăvara și toamna pe plajele care au deschidere la Marea Baltică. Astfel de bucăți de pietre semiprețioase sunt aduse la mal în urma furtunilor, arată Libertatea. „Fiecare și-ar dori să găsească o asemenea comoară”, este precizat în postare. Chihlimbarul mai poate fi găsit și sub denumirea de „Ambră Galbenă” sau „Succin”. De cele mai multe ori, prezintă nuanțe galbene, translucide sau opace. Altfel, piatra poate prezenta incluziuni verzui sau de culoare albastră, în funcție de zona de proveniență. De exemplu, chihlimbarul cu accent verzui sau albăstrui poate proveni din Republica Dominicană. Vezi și: Descoperire rară în Canalul Mânecii. RESTAURANTUL unui pachebot de lux din Primul Război Mondial, găsit conservat aproape perfect Descoperire valoroasă în Vrancea. Ce au găsit arheologii după săpăturile din comuna Movilița Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ), Facebook A căpătat experiență în trustul Intact Media Group și a activat, ulterior, în echipa Kanal D. În 2019 s-a alăturat trustului Gândul Media Network, semnând articole în CIAO, VERDICT, CANCAN … vezi toate articolele