Insulele ecologice din Iași nu sunt funcționale la mai bine de patru luni de la montare! Ministerul Mediului nu a reușit să introducă cartelele de acces în sistem
Procedura nu a fost finalizată, deoarece insulele ecologice și cartelele trebuie introduse într-un sistem la nivel național, coordonat de Ministerul Mediului În luna februarie 2026, Primăria Iași, împreună cu Salubris SA, a instalat 150 de insule ecologice în mai multe cartiere din Iași. Aceste puncte de colectare moderne au venit prevăzute cu un sistem pe bază de cartelă, pe care clienții Salubris din zonele respective le-au primit. La două luni după ce oamenii au primit cartelele, insulele ecologice încă nu au fost activate. Insulele ecologice din Iași nu sunt funcționale Fiecare insulă ecologică este compusă din 5 containere individuale pentru următoarele tipuri de deșeuri: biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic/metal, hârtie/carton. Acestea sunt protejate anti-vandalism și pot fi monitorizate de la distanță. Accesul cetățenilor se face pe baza unui card personalizat, distribuit de Salubris, sau printr-o aplicație pe telefon. La 2 luni după distribuirea cardurilor, insulele tot nu pot fi accesate, iar cetățenii și-au pierdut răbdarea. Am discutat cu directorul general al Salubris SA, iar acesta a precizat faptul că Ministerul Mediului nu a finalizat încă procesul de înrolare a cartelelor în baza de date și că acest lucru ar mai putea dura aproximativ 30 de zile. „Noi am făcut tot ce ține de noi cu privire la cele 150 de insule ecologice, însă, acum, Ministerul Mediului a contractat o firmă care trebuie să înroleze și cartelele primite de cetățeni, într-un sistem la nivel național, care va monitoriza managementul deșeurilor. Din informațiile pe care le avem până acum, ar trebui să dureze undeva la 30 de zile pentru a face această înrolare, însă depinde de anumite situații. Deja, toți cetățenii care trebuia să primească cartelele le-au primit prin asociațiile de proprietari. Acum trebuie să aștepte ca acestea să fie operaționale. Imediat ce se va întâmpla acest lucru, vor fi înștiințați”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general al Salubris SA. Platformele vechi vor fi remontate temporar În cele din urmă, primăria a decis să revină temporar la vechile platforme de colectare a gunoiului, după ce, timp de două luni, doar au fost amplasate tomberoane pe stradă. „Între timp, primarul municipiului Iași a dispus să montăm din nou platformele vechi, în locurile unde este permis acest lucru, ca să nu mai rămână doar pubelele, cum a fost în ultimele luni. Au fost probleme deoarece era multă mizerie pe străzi din cauza celor care caută prin gunoi sau vandalizează punctele de colectare”, a mai precizat Cătălin Neculau. Compania Salubris SA a achiziționat în prealabil 3 autospeciale pentru ridicarea gunoiului de la insulele ecologice, care sunt deja pregătite. Cetățenii din Iași au lansat tot felul de ipoteze cu privire la motivul pentru care sistemul nu este încă funcțional. „Noi suntem pregătiți deja să folosim noile insule ecologice. Am achiziționat 3 autospeciale care se potrivesc pentru ridicarea deșeurilor de la aceste puncte. Din punctul acesta de vedere, Salubris s-a pregătit”, a încheiat directorul general al Salubris SA. Insulele ecologice din Iași vor intra în funcțiune, cel mai probabil, la începutul lunii iulie 2026, după ce va fi finalizat procesul de înrolare de către Ministerul Mediului.
Muncitorii de la ApaVital au adunat 10 tone de deșeuri din canalizare în urma ploii torențiale! Scurgerile erau pline de șervețele umede, materiale textile și resturi alimentare
În urma ploii torențiale de vineri, 8 mai 2026, muncitorii de la Stația de Epurare Dancu au adunat din canalizare deșeuri care au umplut un container de 10 tone. Toate acestea au venit de pe rețeaua din municipiul Iași. Canalizarea era plină de șervețele umede, materiale textile, îmbrăcăminte și resturi alimentare. Conform reprezentanților ApaVital, astfel de situații se repetă de fiecare dată când plouă abundent, iar anual sunt ridicate sute de tone de astfel de deșeuri. Tone de deșeuri scoase din canalizare în urma ploii Astfel de situații sunt des întâlnite prin cartierele din Iași, iar acest lucru este cauzat de oamenii care nu folosesc corespunzător canalizarea. Totuși, acest lucru se întoarce împotriva clienților, deoarece apa le ajunge în apartamente. În unele zone, muncitorii de la ApaVital sunt solicitați aproape săptămânal pentru a desfunda canalizările. Oamenii trebuie să înțeleagă că resturile alimentare, hainele sau șervețelele umede nu trebuie aruncate în canalizare, deoarece riscul de a se înfunda este foarte mare. „Ploaia a adus, din nou, tone de deșeuri în stațiile de epurare operate de ApaVital. În doar 12 ore, colegii noștri au scos din instalații un container de 10 tone la Iași și unul de 5 tone la Roman – pline cu șervețele umede, materiale textile și alte gunoaie aruncate în canalizare. Tot ceea ce ajunge în toaletă sau în sistemul de scurgere se întoarce, mai devreme sau mai târziu, în sistemul de canalizare, unde provoacă blocaje și intervenții dificile pentru echipele noastre. Canalizarea nu este coș de gunoi. Vă rugăm să folosiți responsabil rețeaua de canalizare și să aruncați deșeurile acolo unde le este locul. Un gest mic pentru fiecare dintre noi înseamnă mai puține probleme pentru întreaga comunitate”, au transmis reprezentanții ApaVital, în urma ploii torențiale. Anual sunt ridicate sute de tone de deșeuri Dacă doar în 12 ore s-au adunat 10 tone de deșeuri din canalizare în municipiul Iași, ApaVital colectează sute de tone în decursul unui an. Stația de Epurare de la Dancu funcționează la capacitate maximă, iar fluxul este uriaș în timpul ploilor. De asemenea, la această cantitate contribuie și mizeria de pe străzi, praful sau resturile lăsate de mașinile de mare tonaj care transportă materiale de construcții. Nu este de mirare faptul că în unele cartiere canalizarea nu face față în anumite condiții. „Când sunt ploi torențiale, cum a fost în urmă cu 3 zile, se adună în canalizare toate deșeurile de pe străzi și cele care existau deja. Vorbim aici de tone de resturi, praf, șervețele, materiale textile, orice aruncă oamenii în canalizare, la care se mai adaugă ce este pe străzi. Anual, la stația de epurare, sunt sute de tone de astfel de deșeuri, iar acest lucru se întâmplă la fiecare ploaie torențială. Doar cantitatea diferă, în funcție de ce era pe rețea”, a precizat Răzvan Manolache, șef Serviciu Marketing și Relații cu Publicul ApaVital. Muncitorii de la Stația de Epurare Dancu sunt obișnuiți ca, în timpul ploilor, să scoată tone de deșeuri din canalizare, însă de data aceasta cantitatea a fost enormă, iar acest lucru poate afecta rețeaua. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Fiecare european a generat circa 517 kilograme de deșeuri în 2024. Unde se află România în clasament
România se află la polul opus față de țările cu cele mai mari cantități de deșeuri, fiind statul în care se generează cele mai puține deșeuri municipale pe cap de locuitor. Potrivit datelor disponibile (2023), un român produce în medie 305 kilograme de deșeuri pe an, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, notează EFE. Totuși, chiar și în cazul României se observă o creștere față de anii anteriori. În 2014, cantitatea era mai mică, ceea ce confirmă tendința generală de creștere a deșeurilor la nivel european, chiar dacă țara noastră rămâne pe ultimul loc în acest clasament. Diferențe mari între statele UE Datele arată diferențe semnificative între țările Uniunii Europene. Austria conduce clasamentul, cu 782 de kilograme de deșeuri pe persoană, urmată de Danemarca, cu 755 de kilograme, și Belgia, cu 699 de kilograme. La celălalt capăt al clasamentului, după România, se află Estonia, cu 375 de kilograme, și Polonia, cu 387 de kilograme. Spania se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu 456 de kilograme pe cap de locuitor. Mai puțin de jumătate din deșeuri sunt reciclate În 2024, în Uniunea Europeană au fost reciclate, în medie, 248 de kilograme de deșeuri municipale pe locuitor. „Aceasta înseamnă că 48,1% din volumul total al acestor deșeuri generate a fost reciclat, comparativ cu 48,0% în 2023, când s-au reciclat 246 de kilograme de persoană”, a precizat Eurostat. Datele arată o evoluție pozitivă față de 2014, când rata de reciclare era de 43%, iar cantitatea reciclată era de 208 kilograme pe locuitor. Chiar dacă Europa produce tot mai multe deșeuri, tendința de reciclare este în creștere, însă ritmul rămâne lent în raport cu volumul total generat.
Comisia Europeană dă în judecată România pentru că nu a închis și reabilitat depozitele de deșeuri
Într-un comunicat publicat, vineri, Comisia Europeană a precizat că România nu a respectat obligațiile cu privire la depozitarea deșeurilor în temeiul Tratatului de aderare a României, dar și al Directivei privind depozitele de deșeuri, adică Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850. Directiva UE le impune statelor membre obligația de a lua măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu îndeplinesc condițiile de exploatare prevăzute de lege. Obligațiile sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung la adresa sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. Potrivit Comisiei, toate depozitele neconforme de deșeuri trebuiau închise și reabilitate, din iulie 2017. România a reabilitat 92 dintre ele, însă alte 15 funcționează în continuare fără „planuri clare de reabilitare”. Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. „În pofida unor progrese, autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate. Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, inițiază o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană. Potrivit raportului din 2025, publicat de Garda Națională de Mediu, depozitele municipale de deșeuri au fost amendate cu 1.840.000 de lei de inspectori. De asemenea, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, peste 3.000 de primării au fost amendate pentru neconformități, printre care și transporturile nedeclarate de gunoi.
Buzoianu: Noi toți plătim cu patru ani din viață din cauza poluării aerului. Infractorii de mediu trebuie condamnați
Ministra Mediului spune că arderile de deșeuri sunt o problemă națională. „Avem o problemă națională, inclusiv de securitate pentru populație, pentru sănătatea publică, arderile ilegale de deșeuri”, a spus Buzoianu, marți seara, la Euronews România. Ea spune că în 2025 s-au dat amenzi record în acest domeniu, iar procentul de colectare a amenzilor este peste 90%. Diana Buzoianu a explicat că la Sintești au fost mai multe controale în ultimele luni, în urma cărora s-au dat amenzi, s-au ridicat zeci de tone de deșeuri și s-au deschis dosare penale. „După ce am făcut controlul în Sintești, ne-am dus în județele, în orașele de lângă, unde sunt depozitele, adică cei care cumpără acest fier, cei care după aia vând și care fac, să zicem, partea, sunt prima verigă de a face profit din aceste arderi legale”, a adăugat ministra. „Repet, aceste amenzi vor fi plătite și au fost în mare parte plătite deja. Problema este la plângerile penale. Aici se rupe, de fapt, filmul, pentru că noi venim cu autoritatea de mediu și deschidem, facem plângerile, facem sesezările penale. Dacă aceste dosare nu se duc la final, dacă nu există condamnări, mesajul transmis pentru infractori este: scapi cu o singură amendă”, a mai spus Buzoianu. Discuții cu procurorii Aceasta adaugă că sunt discuții permanente cu procurorii și că „încercăm să îmbunătățim inclusiv procesele de la Garda de Mediu, de la Garda Forestieră, să le dăm documentele de control cât mai aproape de exact ce au ei nevoie ca să poată să facă intervențiile cât mai rapid, să poată să ducă cât mai rapid la finalizare dosarele”. „Asta este schimbarea, dacă vreți, de paradigmă, pentru că eu vreau să lucrăm alături de acești procurori, să reușim, în sfârșit, să se transmită un semnal foarte clar, că infractorii de mediu sunt și condamnați. Nu mai putem să stăm să se prescrie dosarele în instanțe, pentru că astfel, mesajul este: noi toți plătim cu patru ani din viață din cauza poluării aerului, iar cei care ne otrăvesc arzând toate deșeurile lângă casa noastră scapă”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Ieșenii vor putea arunca gunoiul doar pe bază de cartelă. Primăria și Salubris vor instala 150 de insule ecologice până la finalul lunii februarie
Ieșenii vor putea arunca gunoiul din gospodării pe bază de cartelă, după ce Salubris și Primăria Iași vor instala 150 de insule ecologice în oraș. Acestea sunt mai rezistente decât punctele gospodărești actuale și sunt mai bine delimitate pentru colectarea separată a deșeurilor. Totodată, operatorul de salubritate va putea verifica mai simplu procesul de colectare. Ieșenii vor arunca gunoiul cu o cartelă Prin Programul Național de Redresare și Reziliență, Primăria Iași modernizează 150 de puncte gospodărești din oraș. Cetățenii vor avea acces la insulele ecologice pe baza unei cartele care va fi distribuită la fiecare apartament. Acestea vor ajunge la asociații, după care președinții le vor împărți la locatari. Pentru a arunca gunoiul, mecanismul de deschidere a tomberonului poate fi acționat doar cu cartela. „Accesul se va face pe bază de cartelă. Cetățenii vor primi de la asociații aceste dispozitive, pe care le vor acționa când aruncă sacii de gunoi. Pentru client nu costă nimic, totul este acoperit din fondurile investiției. În perioada următoare vom distribui la președinții de asociații aceste cartele”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general Salubris SA. Noile puncte gospodărești sunt dotate cu recipiente pentru colectarea următoarelor tipuri de deșeuri: biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton. Până la finalul lunii februarie 2026 ar trebui să fie instalate toate insulele ecologice. Lucrările includ montarea platformelor moderne și instalarea panourilor informative, pentru o sortare corectă și rapidă a deșeurilor. „Noi deja am amplasat 10 insule ecologice în aceste zile. Preconizăm că, la finalul lunii februarie, vor fi instalate toate cele 150. Ele deja au ajuns și, sub supervizarea primăriei, ele vor fi montate. Salubris a achiziționat deja 3 autospeciale pentru ridicarea gunoiului, deci suntem pregătiți din toate punctele de vedere. Ele sunt mult mai rezistente și nu vor putea fi deschise de nimeni. După cum bine știm, la punctele gospodărești am avut numeroase probleme din cauza vandalismului”, a mai precizat Cătălin Neculau, directorul general Salubris SA. Rezultatele așteptate În baza acestei investiții se va crea un nou sistem de management al deșeurilor. Obiectivul principal îl reprezintă creșterea colectării separate și o mai bună gestionare a deșeurilor din oraș. Din păcate, media de colectare separată la Iași este de 15%, însă Uniunea Europeană a impus o medie de 50%. Conform așteptărilor, aceste insule ecologice ar trebui să crească rata colectării separate cu peste 20% în doar un an. În cazul în care sistemul va avea succes, pe viitor este posibil ca toate punctele gospodărești să fie înlocuite cu noile modele. În acest an este posibil ca facturile la gunoi să crească în cazul în care rata de colectare separată nu va crește. Marele avantaj al noilor puncte de colectare îl reprezintă faptul că sunt mult mai rezistente. Persoanele care caută PET-uri pentru reciclare nu le vor mai putea deschide. Automat ar trebui să fie mult mai curat în jurul punctelor gospodărești. Ieșenii vor arunca gunoiul doar pe bază de cartelă, odată cu implementarea noilor insule ecologice. Primăria va instala 150 în prima etapă, însă, pe viitor, numărul ar putea fi suplimentat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ieșenii au aruncat mai puține deșeuri alimentare în perioada sărbătorilor față de anii trecuți
În perioada sărbătorilor de iarnă, ieșenii aruncă zeci de tone de deșeuri alimentare, însă anul acesta cantitatea de resturi aruncate a scăzut. În perioada 22 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, cetățenii din Iași au aruncat la gunoi între 300 și 320 de tone de deșeuri alimentare, cu 50 de tone mai puțin față de 2025. Operatorul de salubritate a ținut să transmită mai multe sfaturi pentru reducerea risipei alimentare. Ieșenii au aruncat mai multe resturi alimentare la gunoi În ciuda creșterii prețurilor la alimente, ieșenii tot au cumpărat mai mult decât au nevoie pentru sărbătorile de iarnă. Magazinele au fost pline pentru câteva săptămâni, iar coșurile au fost umplute cu diferite produse alimentare. Astfel, aproape 320 de tone de resturi alimentare au ajuns în final la gunoi. Din fericire, cantitatea înregistrată a fost mai mică față de anii 2025 și 2024, însă numărul rămâne ridicat. „Ieșenii au aruncat o cantitate mai mică de alimente în perioada 22 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, față de perioada similară a anului 2025 sau 2024, dar totuși vorbim de cantități semnificative. Dacă anul trecut s-au colectat peste 370 de tone de deșeuri alimentare în perioada sărbătorilor, anul acesta am colectate între 300-320 de tone de deșeuri alimentare, un procent de 8,5% din cantitatea totală de deșeuri colectată”, a precizat Cătălin Neculau, directorul general al Salubris SA. Deșeurile alimentare nu sunt direct aruncate la groapa de gunoi. Acestea sunt mai întâi sortate pentru reciclare, iar, ulterior, restul sunt transformate în compost. „Deșeurile colectate ajung în instalația de tratare de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Țuțora, unde o parte din acestea sunt transformate în compost, iar o parte ajung la reciclatori autorizați”, a mai precizat Cătălin Neculau. Risipa alimentară reprezintă o mare problemă Conform datelor de la Comisia Europeană, în UE sunt aruncate 180 de kg de alimente per persoană în fiecare an. Multe dintre el încă sunt potrivite pentru consum, însă sunt aruncate din cauza surplusului din gospodării. Obiectivul Uniunii Europene este de a reduce la jumătate cantitatea de alimente aruncate până în anul 2030. România se află la mijlocul clasamentului european privind cantitatea de alimente aruncate, ajungând undeva la câteva mii de tone pe zi. Reprezentanții de la Salubris SA au transmis câteva sfaturi pentru a reduce risipa alimentară în gospodării. Societatea se află într-un paradox: multe familii aruncă zeci de produse alimentare la gunoi, iar altele nu reușesc să își procure o masă. „Ca măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare trebuie să avem în vedere unele recomandări: 1. Planificarea meselor, folosirea resturilor, depozitarea adecvată a alimentelor proaspete și gătite, precum și deosebirea între datele indicate pe etichetele produselor alimentare; 2. Întocmirea unei liste de cumpărături și achiziționarea numai a ceea ce este necesar; 3. Donații de alimente pentru persoanele aflate în nevoie sau vulnerabile, prin punctele de vânzare cu amănuntul și organizații caritabile”, au transmis reprezentanții Salubris SA. Deși cantitatea de deșeuri alimentare aruncate de către ieșeni a scăzut față de anii trecuți, numărul încă rămâne foarte ridicat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Nepalul va renunța la schema de recuperere a deșeurilor de pe Muntele Everest
Alpiniștii fuseseră obligați să plătească o garanție de 4.000 de dolari, pe care o vor primi înapoi doar dacă vor aduce cu ei cel puțin 8 kg de deșeuri. Se spera că va începe să abordeze problema deșeurilor de pe cel mai înalt vârf din lume, despre care se estimează că este acoperit cu aproximativ 50 de tone de deșeuri, potrivit BBC. Însă, după 11 ani – și cu mizeria care continuă să se adune, proiectul este abandonat pentru că „nu a reușit să arate un rezultat tangibil”. Himal Gautam, directorul departamentului de turism, a declarat pentru BBC că nu numai că problema gunoiului „nu a dispărut”, dar sistemul de depozitare a deșeurilor „a devenit o povară administrativă”. Oficiali ai Ministerului Turismului și ai departamentului de alpinism au declarat că cea mai mare parte a garanției a fost rambursată de-a lungul anilor, ceea ce ar trebui să însemne că majoritatea alpiniștilor și-au adus gunoiul înapoi. Însă se spune că schema a eșuat deoarece gunoiul adus de alpiniști provine de obicei din taberele mai joase, nu din taberele mai înalte, unde problema gunoiului este cea mai gravă. „Din taberele mai înalte, oamenii tind să aducă înapoi doar butelii de oxigen”, a declarat Tshering Sherpa, director executiv al Comitetului pentru Controlul Poluării din Sagarmatha, care administrează un punct de control pe Everest. „Alte lucruri, cum ar fi corturi, cutii de conserve și cutii cu alimente și băuturi ambalate, sunt în mare parte lăsate acolo, de aceea vedem atât de multe deșeuri adunându-se”, a mai spus oficialul. Pe lângă „regula defectuoasă” care le impunea alpiniștilor să aducă înapoi mai puține deșeuri decât produc, autoritățile din regiunea Everest au declarat că lipsa monitorizării a fost principala provocare. Autoritățile din Nepal speră că o nouă schemă va fi mai eficientă Conform regulii modificate, au declarat oficialii, o taxă de curățenie nerambursabilă, tot de 4 000 de dolari, plătită de alpiniști va fi folosită pentru a înființa un punct de control la Tabăra Doi și, de asemenea, pentru a trimite rangeri montani care vor continua să meargă în părțile mai înalte ale muntelui pentru a se asigura că alpiniștii își coboară gunoiul. Taxa nerambursabilă va face parte dintr-un plan de acțiune pe cinci ani pentru curățarea munților, introdus recent, iar Jaynarayan Acarya, purtător de cuvânt al ministerului turismului, a declarat că acesta a fost conceput „pentru a aborda imediat problema presantă a deșeurilor din munții noștri”. Deși nu există niciun studiu care să cuantifice deșeurile de pe Everest, se estimează că există tone de gunoaie, inclusiv excremente umane care nu se descompun în partea superioară a muntelui din cauza temperaturii de îngheț. Numărul tot mai mare de alpiniști în fiecare an, cu o medie de aproximativ 400, cu mult mai mult personal de sprijin, a reprezentat o preocupare tot mai mare pentru sustenabilitatea alpinismului.
Primul centru de colectare a deşeurilor finanţat prin PNRR, inaugurat la nivel naţional
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat duminică inaugurarea primului centru de colectare a deşeurilor prin aport voluntar (CAV) realizat din fonduri PNRR, un proiect considerat „vital” pentru comunitate şi pentru sănătatea locuitorilor. Evenimentul a avut loc alături de primarul Horia Bugarin Potrivit acesteia, centrul va colecta anual peste 1.600 de tone de deşeuri, inclusiv din construcţii şi alte tipuri periculoase, care în prezent ajung la gropile de gunoi sau sunt abandonate pe câmpuri. „Acest CAV devine un hub de unde resursele pot fi salvate şi reciclate, în loc să fie irosite. Ştim cu toţii cu ce probleme ne confruntăm la nivelul comunităţilor locale: câmpiile din jur sunt pline de deşeuri din construcţii şi nu numai”, a declarat Buzoianu. Ea a subliniat că investiţiile în infrastructura de mediu înseamnă investiţii directe în sănătatea comunităţii şi în dezvoltarea sustenabilă. „Problemele de mediu pe care nu le gestionăm ajung inevitabil, în câţiva ani, probleme de sănătate. Fabricele de reciclare, cavurile şi alte proiecte similare înseamnă, la final, ani de viaţă câştigaţi pentru fiecare dintre noi”, a adăugat ministra. Proiectul inaugurat face parte dintr-un plan naţional prin care ar urma să fie construite 300 de astfel de centre cu bani din PNRR. Pentru restul proiectelor prevăzute, dar care riscă să nu mai fie finanţate, autorităţile iau în calcul mutarea lor pe bugetul naţional sau pe cel al Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Energia care vine din deșeuri: japonezii au creat prima baterie reîncărcabilă pe bază de uraniu
O nouă descoperire remarcabilă în domeniul energiei electrice vine din Japonia și promite să rescrie complet regulile jocului: prima baterie reîncărcabilă pe bază de uraniu a fost inventată. Dacă până acum uraniul era asociat exclusiv cu centralele nucleare și cu riscuri radioactive, cercetătorii japonezi au găsit o cale inedită de a transforma un deșeu periculos într-o resursă utilă și stabilă pentru viitorul energetic al planetei. Echipa din spatele acestei invenții este formată din specialiști ai Agenției Japoneze pentru Energie Atomică, iar ideea lor a fost simplă, dar revoluționară: să folosească uraniul epuizat, un produs secundar rezultat din îmbogățirea combustibilului nuclear, ca material activ într-un acumulator. Această inițiativă ar putea marca începutul unei noi epoci pentru tehnologiile de stocare a energiei și pentru modul în care gestionăm deșeurile radioactive. În esență, noua baterie urmează același principiu de funcționare ca orice baterie clasică, însă în loc să folosească metale comune precum litiu, plumb sau nichel, cercetătorii au integrat uraniu ca element activ în reacția electrochimică. De remarcat este faptul că uraniul utilizat are aceleași caracteristici chimice ca uraniul epuizat, ceea ce deschide o poartă neașteptată către valorificarea acestor resturi radioactive. Prototipul realizat de cercetători este compact – are doar 10 cm în lățime și 5 cm în înălțime, iar tensiunea generată este de 1,3V, foarte apropiată de tensiunea unei baterii alcaline obișnuite. Deși pare modest la prima vedere, performanțele obținute după zece cicluri complete de încărcare și descărcare au fost constante, sugerând un potențial real de durabilitate. În paralel, japonezii explorează și versiuni mai sofisticate ale bateriei, inclusiv baterii redox cu flux, unde electroliții circulă prin sisteme de pompe, mărind capacitatea de stocare și eficiența energetică. Acestea ar putea deveni soluții ideale pentru stocarea energiei solare, ajutând la echilibrarea rețelelor în perioadele cu variații mari de producție și consum. De la risipă radioactivă la resursă de viitor Până acum, uraniul epuizat era o problemă majoră pentru statele cu activitate nucleară intensă. Doar Japonia are în stoc peste 16.000 de tone de uraniu epuizat, în timp ce la nivel mondial se estimează că există în jur de 1,6 milioane de tone. Dacă această tehnologie se dovedește viabilă la scară largă, nu doar că vom reuși să valorificăm un deșeu problematic, dar vom crea și o sursă alternativă de energie care să reducă presiunea asupra materiilor prime rare. Totuși, e important să înțelegi că aplicarea practică a acestor baterii va fi limitată la medii industriale controlate, cum sunt centralele nucleare sau marile huburi energetice. Uraniul rămâne o substanță radioactivă, chiar și în forma sa epuizată, iar implementarea tehnologiei va necesita reglementări stricte, protocoale de siguranță și o infrastructură specială. Însă potențialul este uriaș. Bateriile pe bază de uraniu ar putea deveni veriga lipsă dintre producerea de energie regenerabilă și stocarea eficientă a acesteia, o provocare reală în contextul tranziției ecologice. Gândește-te cât de util ar fi să transformăm o sursă de poluare într-un vector de sustenabilitate energetică. Ce înseamnă acest pas pentru viitorul energetic global Dacă tehnologia bateriilor pe bază de uraniu se dezvoltă și se dovedește sigură, am putea asista la o revoluție în domeniul stocării energiei. De ce? Pentru că multe dintre actualele provocări în tranziția către surse regenerabile se leagă de lipsa unor sisteme eficiente de stocare. Soarele nu strălucește noaptea, iar vântul nu bate tot timpul – ceea ce înseamnă că surplusul de energie produs trebuie păstrat undeva. Aici pot interveni aceste noi tipuri de baterii. În plus, dacă statele care acum se luptă cu depozitarea uraniului epuizat vor putea să-l transforme în energie, costurile de stocare ar putea scădea, iar economia circulară ar primi un impuls important în sectorul nuclear. Sigur, drumul de la laborator la implementare comercială e lung și plin de obstacole, însă primele teste arată că bateria pe bază de uraniu este nu doar posibilă, ci și eficientă. Rămâne de văzut cum va răspunde piața și cât de repede se vor adapta reglementările pentru a permite acest pas îndrăzneț. Viitorul ar putea fi alimentat de deșeuri – dar într-un mod cu totul nou și benefic pentru întreaga planetă.