A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Bărbatul are de achitat despăgubiri de 15.000 de lei!
Un bărbat din Iași a scăpat de pedeapsă după ce, în 2021, a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă. Cu toate că a intervenit prescripția răspunderii penale, acesta are de achitat daune morale și materiale în cuantum total de 15.000 de lei. Nemulțumit de decizia judecătorilor, inculpatul a formulat apel în speranța că se va modifica cuantumul despăgubirilor. Valentin Mihai Adonicioaie a fost scutit de pedeapsă după ce a bătut un minor în 2021. Cu toate acestea, bărbatul are de achitat despăgubiri considerabile. A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Nemulțumit de despăgubirile pe care a fost obligat să le plătească minorului pe care l-a agresat, Valentin Mihai Adonicioaie a formulat apel împotriva deciziei Judecătoriei Iași. Vineri, 26 iunie 2026, Curtea de Apel Iași a judecat un nou termen în acest dosar, însă cauza a fost amânată pentru luna august. În primă instanță, magistrații au constatat că bărbatul a comis infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra unui minor, însă nu au mai putut aplica o pedeapsă, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Totuși, acesta a fost obligat să achite daune morale și materiale victimei. La data de 5 mai 2026, Judecătoria Iași a dispus încetarea procesului penal. „Dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Valentin Mihai Adonicioaie pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, se arată în hotărârea instanței. Judecătorii au soluționat și latura civilă a dosarului, obligându-l pe inculpat la plata unor despăgubiri. „Admite acțiunea civilă formulată de tatăl victimei și obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 5.000 de lei, cu titlu de daune materiale, și 10.000 de lei, cu titlu de daune morale”, se mai arată în hotărâre. Făptașul a formulat apel Deși a scăpat de o condamnare, Valentin Mihai Adonicioaie a contestat hotărârea în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor. Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași. La termenul din 26 iunie 2026, instanța a admis cererea de amânare formulată de avocatul inculpatului, pentru ca acesta să poată fi prezent la judecată. „Încuviințează cererea de amânare formulată de apărătorul ales al inculpatului apelant Valentin Mihai Adonicioaie, în vederea prezentării acestuia în fața instanței. Amână judecarea cauzei și stabilește termen la data de 13.08.2026, ora 13:00, pentru când părțile au termen în cunoștință”, se arată în încheierea de ședință. Potrivit probelor reținute de instanță, incidentul s-a petrecut în martie 2021, când un băiat în vârstă de 13 ani se juca împreună cu alți copii într-un parc, iar ulterior au mers la un magazin din apropiere, de unde au cumpărat o pungă cu ouă. La un moment dat, minorul a aruncat un ou în peretele apartamentului cu numărul 15, situat la etajul al treilea al unui bloc. „Instanța de judecată reține că aceștia s-au jucat într-un parc, iar ulterior persoana vătămată s-a dus într-un magazin din apropiere, de unde a cumpărat o pungă cu ouă pentru a arunca cu ele în blocuri. După ce a achiziționat ouăle, persoana vătămată a luat un ou și l-a aruncat în peretele lui Adonicioaie. Din declarația inculpatului rezultă că, în jurul orei 16:00, acesta se afla la balconul locuinței sale, unde fuma o țigară, moment în care a auzit zgomot de obiecte aruncate în direcția geamului. Inculpatul a ieșit la fereastră și a strigat către persoanele aflate în exterior să nu mai arunce. Acesta a arătat că în grupul de copii se aflau atât băieți, cât și fete, respectiv două fete, și că a presupus inițial că spre geamul său s-ar fi aruncat cu cartofi. Ulterior, verificând geamul de la baie, a constatat că acesta fusese lovit cu ouă”, se arată în documentele de la dosar. La circa jumătate de oră după incident, bărbatul l-a identificat pe minorul Ș.V.I., pe care l-ar fi imobilizat și agresat fizic. Martorii au declarat că băiatul a fost prins de gât și lovit în zona feței. Minorul a avut nevoie de îngrijiri medicale Certificatul medico-legal a confirmat că minorul a suferit leziuni traumatice care au necesitat una-două zile de îngrijiri medicale. În fața instanței, inculpatul a susținut că nu l-a lovit pe copil și că doar l-a ținut de umăr pentru a discuta cu părinții acestuia. Judecătorii au apreciat însă că această apărare este necredibilă, în condițiile în care declarațiile martorilor și celelalte probe administrate demonstrează în mod clar că asupra minorului au fost exercitate acte de violență. Chiar dacă nu a primit o pedeapsă, Valentin Mihai Adonicioaie a fost obligat de Judecătoria Iași să achite 5.000 de lei cu titlu de daune materiale și 10.000 de lei cu titlu de daune morale, instanța apreciind că minorul a suferit atât vătămări fizice, cât și o puternică stare de teamă în urma agresiunii. Nemulțumit de valoarea despăgubirilor, bărbatul a formulat apel, iar procesul va continua la Curtea de Apel Iași, următorul termen fiind stabilit pentru 13 august 2026. Un ieșean a scăpat de pedeapsă, deși în 2021 a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă.
A tras țeapă angajatorului de 370.000 de lei! A mers în Germania ca să achite prejudiciul!
Un bărbat din Iași a săvârșit peste 270 de acte materiale de delapidare a propriului angajator, producându-i un prejudiciu de peste 370.000 de lei. După ce prima instanță i-a aplicat o pedeapsă, procurorul a formulat apel, în încercarea de a obține o pedeapsă mai aspră. Bărbatul a săvârșit și mai multe infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În prezent, își așteaptă sentința definitivă. Un ieșean a săvârșit peste 270 de acte de delapidare, prin care a produs un prejudiciu de peste 370.000 de lei. În prezent, se judecă apelul. A tras țeapă angajatorului de 370.000 de lei! Dosarul unui fost angajat al societății Euro Wood SRL, condamnat în primă instanță pentru delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, a ajuns în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel Iași. Procurorii consideră că pedeapsa aplicată de Judecătoria Iași este prea blândă în raport cu gravitatea faptelor și au solicitat majorarea acesteia. Potrivit rechizitoriului, Constantin Zaharia a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în dauna societății comerciale Euro Wood SRL, unde era angajat. Anchetatorii au stabilit că, pe parcursul mai multor ani, acesta ar fi întocmit facturi fictive sau ar fi modificat în mod intenționat sumele înscrise pe facturi reale, cu scopul de a produce prejudicii firmei. Judecătoria Iași a pronunțat sentința în data de 6 martie 2026. Instanța l-a condamnat pe Constantin Zaharia la o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele au fost comise în perioada mai 2021 – februarie 2023 și au constat în 275 de acte materiale. De asemenea, judecătorii au dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, infracțiune reținută în 14 acte materiale. În urma contopirii pedepselor, instanța a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 4 luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 2 luni, reprezentând o treime din pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de fals. Astfel, Constantin Zaharia a primit o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni de închisoare. Totuși, magistrații au decis suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și au stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. Procurorul a formulat apel Pe lângă sancțiunea penală, instanța l-a obligat pe inculpat să achite către Euro Wood SRL suma de 370.817,34 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs societății prin activitatea infracțională. Nemulțumit de soluția pronunțată de Judecătoria Iași, reprezentantul Ministerului Public a declarat apel. La data de 22 iunie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-a desfășurat al doilea termen de judecată în această cauză. În fața instanței, procurorul de caz a susținut că numărul mare de acte materiale și perioada îndelungată în care au fost săvârșite faptele justifică aplicarea unor pedepse mai severe. „Considerăm că pedepsele aplicate de Judecătoria Iași sunt mult prea blânde, raportat la împrejurările de comitere a faptei. Având în vedere caracterul infracțional al infracțiunilor de delapidare și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și numărul mare al acestor fapte, considerăm că inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională. Rezultă că acesta a tratat cu lejeritate săvârșirea faptelor ilegale, având în vedere și perioada lungă în care acestea au fost comise. Toate aceste aspecte subliniază gradul ridicat de periculozitate socială”, a arătat procurorul în motivarea apelului. Acesta a mai susținut că o pedeapsă mai severă ar reflecta mai bine gravitatea faptelor și ar contribui la atingerea scopului preventiv al sancțiunii penale. „Inculpatul prezintă un pericol social crescut, iar prin aplicarea unei pedepse prea ușoare nu se conștientizează suficient gravitatea faptelor. Prin urmare, solicităm majorarea pedepselor cu închisoarea pentru ambele infracțiuni spre maximul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a pedepsei să rămână suspendarea sub supraveghere”, a precizat reprezentantul Ministerului Public. Inculpatul regretă faptele De cealaltă parte, avocatul inculpatului a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. Apărătorul a arătat că Zaharia a făcut eforturi pentru a reduce prejudiciul și că a efectuat mai multe plăți către societatea prejudiciată. „Vă rog să respingeți apelul ca neîntemeiat. Procurorul susține că i s-a aplicat o pedeapsă prea blândă, însă noi nu încercăm să scuzăm ceea ce a făcut inculpatul. Am depus la dosar și dovada unor plăți efectuate către societate. Inculpatul a mers la muncă în Germania, iar din puținul pe care l-a câștigat a efectuat plăți pentru a diminua prejudiciul. De când s-au petrecut faptele, cele două părți au ajuns la o înțelegere”, a declarat avocatul. Acesta a subliniat și faptul că inculpatul a avut o atitudine cooperantă pe parcursul procesului și că și-a manifestat dorința de a repara prejudiciul produs. „Persoanele care săvârșesc astfel de fapte trebuie aduse cu picioarele pe pământ. O pedeapsă de 1 an și 6 luni este suficientă pentru a-i arăta celui care a greșit că astfel de infracțiuni nu trebuie repetate. Dorința de a despăgubi societatea, comportamentul avut în fața instanței și a organelor de cercetare penală, precum și intenția de a îndrepta ceea ce a făcut au convins judecătorii de la instanța de fond să aplice o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege. Vă rugăm să mențineți hotărârea dispusă de Judecătoria Iași”, a concluzionat avocatul. Atunci când i s-a acordat ultimul cuvânt, inculpatul și-a arătat părerile de rău. „Regret fapta”, a spus inculpatul. Un ieșean a produs un prejudiciu de 370.000 de lei după ce a săvârșit peste 270 de acte materiale de delapidare a propriului angajator.
Li s-au aplicat pedepse mai mari pentru că sunt romi! Asta susțin trei frați, care trebuie să achite daune morale de 50.000 de lei!
Trei inculpați din Vaslui susțin că li s-ar fi aplicat pedepse aspre pe considerente de rasism, aceștia fiind romi. Frații au agresat mai multe persoane, iar acum sunt nemulțumiți de cuantumul pedepselor. Unul dintre cei trei este minor și a primit cea mai grea măsură educativă neprivativă de libertate. Una dintre victime a solicitat despăgubiri, iar instanța i-a admis suma de 50.000 de lei. Trei frați au de achitat 50.000 de lei după ce au agresat mai multe persoane. Avocata inculpaților susține că pedepsele sunt mai aspre din considerente de rasism. Li s-au aplicat pedepse mai mari pentru că sunt romi! Un nou termen în dosarul în care sunt judecați frații Alexandru-Andrei Buțoi, Florin Buțoi și Marian Buțoi a avut loc la data de 16 iunie 2026, în fața Curții de Apel Iași. Cei trei încearcă să obțină soluții mai favorabile, după ce Judecătoria Vaslui i-a condamnat pentru fapte de violență și tulburarea ordinii și liniștii publice. Dosarul are la bază un conflict violent în urma căruia mai multe persoane au fost agresate, iar una dintre victime a suferit leziuni suficient de grave încât instanța să schimbe încadrarea juridică din infracțiunea de lovire sau alte violențe în cea de vătămare corporală. Potrivit hotărârii pronunțate de Judecătoria Vaslui, la data de 5 iunie 2025, s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește fapta comisă asupra persoanei vătămate Vasile N., din infracțiune de lovire sau alte violențe în infracțiune de vătămare corporală. În urma judecății pe fond, Alexandru-Andrei Buțoi a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru vătămare corporală asupra lui Vasile N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Mihai N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Gheorghiță N. și la 1 an de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Prin contopirea pedepselor, instanța a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 14 luni. Astfel, Alexandru-Andrei Buțoi a primit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 8 luni de închisoare. Despăgubiri de 50.000 de lei Florin Buțoi a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru vătămare corporală asupra lui Vasile N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Gheorghiță N. și la 1 an de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. În urma contopirii pedepselor, acesta a primit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 3 luni de închisoare. În ceea ce îl privește pe Marian Buțoi, care era minor la momentul faptelor, instanța a dispus măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de șase luni pentru săvârșirea, în concurs, a infracțiunilor de vătămare corporală și tulburarea ordinii și liniștii publice. Totodată, Judecătoria Vaslui a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată Vasile N. și i-a obligat pe cei trei inculpați să îi plătească suma de 50.000 de lei cu titlu de daune morale. Nemulțumiți de soluția pronunțată, cei trei frați au formulat apel, solicitând pedepse mai blânde, respectiv o măsură educativă mai ușoară în cazul lui Marian Buțoi. La termenul desfășurat în fața instanței de apel, avocata inculpaților a susținut că judecătorii ar trebui să țină cont de circumstanțele concrete ale cauzei și de situația familială a celor trei. „Onorată instanță, solicităm aplicarea unor pedepse mai ușoare pentru inculpații Alexandru Buțoi și Florin Buțoi, respectiv o măsură educativă mai ușoară pentru inculpatul Marian. Trebuie să luați în considerare circumstanțele cauzei și provocarea existentă înaintea producerii conflictului. Dacă aceștia nu ar fi fost provocați, nu s-ar fi ajuns aici. De asemenea, ar trebui să analizăm și dacă pedepsele aplicate au avut la bază și motive de rasism. Știm foarte bine că, în unele comunități, discriminarea este prezentă”, a susținut avocata. Inculpații au copii minori în întreținere Apărătoarea a invocat și situația familială a celor doi inculpați majori. Potrivit acesteia, Florin Buțoi are în întreținere doi copii minori, unul în vârstă de trei ani și altul în vârstă de șase luni, iar Alexandru Buțoi are la rândul său doi copii minori, în timp ce soția sa este însărcinată. În ceea ce îl privește pe Marian Buțoi, avocata a solicitat înlocuirea măsurii educative dispuse de prima instanță cu una mai ușoară, respectiv măsura consemnării la sfârșit de săptămână. De asemenea, avocata a apreciat că nu trebuie să existe discriminări și că apartenența etnică a persoanelor judecate nu poate reprezenta un argument pentru aplicarea unor sancțiuni mai severe. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea apelurilor formulate de cei trei inculpați. „Solicităm să respingeți apelul formulat de inculpați și să aveți în vedere faptul că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt legale și nu justifică aplicarea unora mai ușoare. Trebuie avută în vedere modalitatea de acționare și circumstanțele în care au fost săvârșite faptele”, a declarat procurorul de ședință. Trei frați din Vaslui sunt de părere că au primit pedepse aspre din cauză că sunt romi.
Au de plată 100.000 de lei pentru loviri sau alte violențe! Victima și-a pierdut vederea parțial!
Doi tineri ieșeni au de achitat suma considerabilă de 100.000 de lei, care reprezintă daune morale într-un dosar de loviri sau alte violențe. Inculpații au formulat apel, considerând că acest cuantum este prea mare. Victima s-a ales cu o fractură de mandibulă și 45 de zile de îngrijiri medicale. După ce au bătut un bărbat, sunt buni de plată. Victima și-a pierdut vederea parțial. Au de plată 100.000 de lei pentru niște loviri! Inculpații Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți, aceștia contestă suma de 100.000 de lei, reprezentând daune morale, stabilită de Judecătoria Iași în favoarea părții civile, Rareș Arcip. Prin sentința pronunțată la data de 17 aprilie a acestui an, magistrații Judecătoriei Iași au decis obligarea inculpaților Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu, în solidar, la plata către Rareș Arcip a sumei de 2.880 de lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 100.000 de lei, cu titlu de daune morale. Instanța a mai dispus și plata dobânzii legale aferente, calculată de la data producerii faptei, respectiv 21 iulie 2020, până la achitarea integrală a despăgubirilor, actualizată cu rata inflației. În ceea ce privește latura penală, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpați pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți de valoarea daunelor morale, cei doi inculpați au formulat apel, solicitând instanței superioare să reducă suma acordată victimei. „Suma este mult prea mare” În fața judecătorilor, avocata celor doi a susținut că despăgubirile morale stabilite de instanța de fond sunt disproporționate în raport cu fapta și consecințele acesteia. „Onorată instanță, vă rog să admiteți apelul și să individualizați cuantumul daunelor morale, care sunt excesive din punctul nostru de vedere. Ar trebui să existe o proporționalitate între prejudiciul produs prin săvârșirea unei infracțiuni și cuantumul despăgubirilor acordate”, a declarat apărătoarea inculpaților. Aceasta a insistat asupra ideii că rolul daunelor morale este acela de a compensa suferința unei persoane, nu de a genera un beneficiu financiar excesiv. „Cuantumul daunelor morale nu ar trebui să aibă rolul de îmbogățire fără justă cauză, ci de a despăgubi persoana care a suferit vătămarea. Noi nu negăm existența unui prejudiciu moral, însă considerăm că suma de 100.000 de lei este exagerată raportat la fapta reținută în sarcina inculpaților”, a afirmat avocata. Potrivit acesteia, există o diferență semnificativă între daunele materiale, care pot fi demonstrate prin documente și acte justificative, și daunele morale, a căror evaluare este una subiectivă. „Prin urmare, solicităm admiterea apelului doar pe latura civilă, în ceea ce privește daunele morale, care, spre deosebire de cele materiale, nu se pot dovedi în mod concret și trebuie analizate cu atenție pentru a respecta principiul proporționalității”, a mai spus reprezentanta inculpaților. Victima este de acord cu despăgubirile De cealaltă parte, avocatul victimei a cerut respingerea apelului și menținerea în totalitate a hotărârii pronunțate de Judecătoria Iași, argumentând că suma acordată reflectă gravitatea suferințelor îndurate de Rareș Arcip. „Noi solicităm respingerea apelului, având în vedere numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare victimei, respectiv 45 de zile, precum și gravitatea leziunilor suferite. Considerăm că acest cuantum reprezintă doar o despăgubire pentru persoana vătămată și nicidecum o îmbogățire”, a declarat avocata părții civile. Apărătoarea victimei a explicat că urmările agresiunii au avut un impact major asupra vieții personale și profesionale a clientului său. „Înainte de 21 iulie 2020, persoana vătămată pleca frecvent în străinătate, unde muncea pentru a-și întreține familia. După incident, acest lucru nu a mai fost posibil din cauza problemelor de sănătate pe care le-a avut ca urmare a loviturilor primite”, a precizat aceasta. Totodată, avocatul a arătat că efectele agresiunii nu s-au limitat doar la perioada imediat următoare incidentului, ci au continuat să afecteze viața victimei și în anii care au urmat. „Victima și-a pierdut, într-o anumită măsură, vederea, iar acesta nu este singurul efect negativ dobândit în urma agresiunii”, a adăugat reprezentanta părții civile. Procurorul cere respingerea apelului În susținerea menținerii hotărârii, procurorul prezent la ședință a evidențiat gravitatea leziunilor constatate în urma agresiunii. „Noi solicităm respingerea apelului și păstrarea hotărârii așa cum a fost pronunțată. Luând în considerare traumele suferite de victimă, apreciem că acest cuantum este pe deplin justificat. Persoana vătămată a suferit o fractură de mandibulă și numeroase echimoze, leziuni care au necesitat îngrijiri medicale și au avut consecințe importante asupra vieții sale”, a declarat procurorul de caz. Dosarul rămâne acum în atenția instanței de apel, care va analiza argumentele prezentate de ambele părți și va decide dacă despăgubirile morale de 100.000 de lei vor fi menținute sau reduse. Doi ieșeni au de plătit 100.000 de lei, după ce au băgat un bărbat în spital din cauza loviturilor.
Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Nu știu cum au aflat numărul meu de înmatriculare!
S-au folosit de mașinile unor persoane necunoscute pentru a-și ascunde frauda. Zeci de amânări într-un dosar de evaziune fiscală Mai mulți membri ai familiei Stănescu au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii. Aceștia au folosit numere de înmatriculare ale mai multor persoane, pe care nici nu le cunoșteau. Mai mulți martori i-au văzut pentru prima dată pe inculpați în sala de judecată. Procesul continuă, după ce a fost amânat de zeci de ori. Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Dosarul complex de evaziune fiscală în care sunt inculpați mai mulți membri ai familiei Stănescu continuă să se desfășoare cu dificultate la Tribunalul Iași, după ani de procese și zeci de amânări. La termenul din 27 mai 2026 a fost audiat un nou martor, care a susținut în fața judecătorilor că numărul vehiculului său apare pe documente comerciale fără ca el să fi avut legături cu firmele investigate. Procesul, care vizează presupuse activități comerciale desfășurate prin societăți implicate în colectarea și comercializarea deșeurilor feroase, continuă să ridice numeroase semne de întrebare, în special în ceea ce privește documentele folosite în cadrul operațiunilor analizate de anchetatori. La termenul din 27 mai 2026, instanța a audiat un nou martor, considerat relevant pentru stabilirea situației de fapt. Este vorba despre Ciprian Tarciziu Dîscă, bărbat al cărui autovehicul apare menționat pe o serie de avize de însoțire a mărfii, emise de unele dintre societățile comerciale analizate în dosar. „Nu îi cunosc pe inculpați” În declarația oferită în fața instanței, martorul a negat orice legătură cu firmele implicate și a susținut că nu îi cunoaște pe inculpații din cauză. „În anul 2018, eram șofer și dețineam un microbuz pe care îl foloseam în interes personal, pentru transportul diferitelor produse și cereale. Doar eu utilizam acel vehicul. Am mai transportat și deșeuri feroase pentru mine, însă nu cunosc niciuna dintre societățile implicate în acest dosar și nici reprezentanții acestora. Nu îi cunosc pe inculpații prezenți astăzi în sala de judecată și nu îmi pot explica modul în care numărul vehiculului meu a ajuns să apară pe acele documente, deoarece nu am efectuat transporturi pentru firmele respective”, a declarat Ciprian Tarciziu Dîscă în fața judecătorilor. Potrivit informațiilor aflate la dosar, numărul de înmatriculare al microbuzului deținut de martor figurează pe mai multe avize de însoțire a mărfii folosite în cadrul unor operațiuni comerciale investigate de anchetatori. Declarația acestuia vine în continuarea altor mărturii similare administrate în ultimele luni în cauză. La termenul precedent, desfășurat în luna aprilie, alți doi martori audiați în fața instanței au susținut că numerele de înmatriculare ale vehiculelor lor apar în documente comerciale fără ca aceștia să fi efectuat transporturile respective sau să fi avut relații comerciale cu inculpații ori cu societățile analizate în dosar. Faptele cercetate datează încă din anul 2014, iar de la trimiterea în judecată și până în prezent, dosarul a fost amânat de zeci de ori. Durata mare a procesului ridică deja discuții privind riscul intervenirii prescripției răspunderii penale, mai ales în contextul în care cercetarea judecătorească nu este încă finalizată. Familia Stănescu lovește din nou! Aceștia au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii, cu numere de înmatriculare ale unor persoane pe care nu le cunoșteau.
A intrat cu mașina în magazinul vecinului! Este invidios că am bani
Doi ieșeni se judecă, după ce fiul unuia dintre ei a intrat cu mașina într-un magazin. Procesul se află pe rolul instanței de apel Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin. S-au cerut despăgubiri de peste 50.000 de lei. Părțile au fost nemulțumite de hotărârea luată de prima instanță, motiv pentru care au formulat apel. A intrat cu mașina într-un magazin! Judecătoria Iași a decis, la data de 6 martie 2026, încetarea procesului penal în dosarul care îi avea ca inculpați pe Dinu-Benone Ciută și Florin Lungu, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Deși latura penală a fost închisă, instanța a soluționat acțiunile civile formulate de cele două părți, acordând despăgubiri atât victimei agresiunii, cât și persoanei prejudiciate prin distrugere. Dosarul are la bază un conflict violent produs pe 12 septembrie 2020, în urma căruia au fost formulate acuzații reciproce. Potrivit hotărârii instanței, Dinu-Benone Ciută a fost judecat pentru infracțiunea de distrugere, faptă comisă în dauna Petronelei Lungu, administrator al societății Deluci Consmag SRL. În același dosar, Florin Lungu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru agresarea lui Ciută Dinu-Benone. Instanța a constatat că termenul legal pentru tragerea la răspundere penală a expirat și a dispus încetarea procesului penal pentru ambii inculpați. Cu toate acestea, judecătorii au analizat separat pretențiile civile formulate de părți și au decis acordarea unor despăgubiri semnificative. Astfel, acțiunea civilă formulată de Dinu-Benone Ciută a fost admisă, iar Florin Lungu a fost obligat să plătească suma de 50.000 de lei drept daune morale pentru prejudiciul cauzat prin faptele de lovire sau alte violențe. Totodată, instanța a admis și cererea reconvențională formulată de Florin Lungu, obligându-l pe Ciută Dinu-Benone să achite suma de 10.000 de lei, reprezentând prejudiciu material rezultat din distrugerea unor bunuri. Practic, ambele părți au obținut despăgubiri în urma procesului, întrucât fiecare a formulat pretenții civile împotriva celeilalte, fiecare dintre inculpați fiind, în același timp, și persoană vătămată în raport cu faptele reținute de instanță. Totul a plecat de la un accident rutier Conflictul dintre cele două familii pare să fi avut la bază tensiuni mai vechi, iar în sala de judecată au fost prezentate versiuni complet diferite ale incidentelor petrecute în urmă cu aproape șase ani. Florin Lungu a susținut că întregul scandal ar fi pornit după ce fiul lui Dinu-Benone Ciută ar fi provocat un accident. „Fiul domnului Benone a provocat accidentul. El a intrat cu mașina în acel bar și de acolo a pornit totul”, a declarat acesta în fața instanței. Tot Florin Lungu a afirmat că a fost victima unor agresiuni și intimidări exercitate de familia adversă. „Când a venit Benone acasă la mine, a intrat cu BMW-ul. M-au închis în beci. Am fost agresat de fiul lui Benone”, a spus inculpatul. În timpul dezbaterilor privind apelul, avocatul lui Florin Lungu, Codrin Stupariu, a criticat cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanță, considerând suma de 50.000 de lei, excesivă în raport cu leziunile constatate. „La 15-16 zile de îngrijire nu se acordă 50.000 de lei daune morale. În practică, se acordă circa 15-20.000 de lei. Clientul meu a cerut, de asemenea, daune morale și i s-au acordat 10.000 de lei, disproporția fiind una foarte mare. Noi cerem reducerea daunelor morale, mai ales având în vedere și faptul că a intervenit prescripția”, a declarat avocatul Codrin Stupariu. Daune de 50.000 de lei Apărarea lui Dinu-Benone Ciută a susținut însă că violențele exercitate asupra clientului său au avut consecințe serioase și că valoarea despăgubirilor a fost stabilită corect de instanță, în urma evaluării tuturor probelor administrate. „Noi apreciem că inculpatul încearcă să minimizeze gravitatea faptei. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit în funcție de suferințele cauzate. A fost lovit cu pumnii și picioarele. Valoarea daunelor morale este rezultatul unei analize globale”, a afirmat avocata victimei. Și procurorul de caz a solicitat respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile, apreciind că daunele morale acordate de prima instanță sunt justificate și motivate corespunzător. Pe parcursul procesului, Florin Lungu a vorbit și despre relația tensionată pe care ar fi avut-o cu familia Ciută, afirmând că ar fi fost supus, în mod repetat, unor presiuni și conflicte. „El venea beat, seara, la magazin. Venea cu scandal. Sunt sătul de controale la magazin, pentru că el este invidios pe starea mea financiară. Fiul lui m-a strâns de gât la mine în curte. Când am fost audiat la poliție, nu mi s-a permis să am un avocat. Din cauză că eu dețin aceste două magazine, el mi-a cerut atâția bani. Eu am de plătit impozite, salarii, nu pot să îi dau lui Benone”, a spus inculpatul în fața instanței. Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin, cauzând un prejudiciu de peste 50.000 de lei.
Cel mai nebun dezvoltator imobiliar, care a cumpărat 1.000 de apartamente cu 400 de milioane de dolari, își dă în judecată asociatul
Floyd Mayweather (49 de ani), fost campion mondial la box și cunoscut în prezent ca fiind „cel mai nebun” dezvoltator imobiliar, cu 1.000 de apartamente cumpărate pentru 400 de milioane de dolari, este implicat într-un nou scandal. Faimosul american își dă în judecată asociatul, pe Jona Rechnitz (43), pe care îl acuză că l-ar fi lăsat fără zeci de milioane de dolari în conturi. În total, Mayweather solicită în cadrul procesului despăgubiri de 175 de milioane de dolari, informează ESPN. Un nou proces cu Floyd Mayweather în prim-plan! Îl dă în judecată pe Jona Rechnitz, fostul său asociat, și cere despăgubiri de 175 de milioane de dolari Averea de sute de milioane de dolari a lui Floyd Mayweather, unul dintre cei mai faimoși pugiliști din istoria boxului mondial, face de ani buni înconjurul presei internaționale. Mayweather este cunoscut pentru mașinile exclusiviste pe care le deține, pentru biletele la pariuri pe care le plasează pe mize astronomice, dar și pentru afacerile imobiliare. Concret, Floyd Mayweather este cel care a plătit pe loc 400.000.000 de dolari pentru achiziția a 1.000 de apartamente, afacere care a depășit cu mult granițele Statelor Unite ale Americii în materie de marketing. Însă, averea colosală pe care o are fostul boxer mai vine la pachet cu câteva detalii. Pe de-o parte, Mayweather este expus și tot felul de impostori atentează la milioanele sale. Pe de altă parte, americanul are toate fondurile necesare pentru a se lupta cu ei în instanță. Spre exemplu, Floyd Mayweather a dat în judecată Business Insider într-un proces colosal în care a cerut despăgubiri de 100.000.000 de dolari. Și acesta este doar un caz. Mult mai recent, după cum informează ESPN.com, Mayweather a intentat un nou proces în care solicită despăgubiri de 175.000.000 de dolari. Cine este vizat? Jona Rechnitz, un antreprenor care i-a fost asociat lui Mayweather și care, în cele din urmă, s-ar fi dovedit a fi un șarlatan. Acesta a pozat într-un manager de investiții de mare succes și într-un consultant financiar, reușind să îi câștige încrederea lui Mayweather. În realitate, ar fi dorit doar să profite de averea imensă a fostului campion mondial și de lipsa de cunoștințe a acestuia. Cum l-a păcălit Rechnitz pe Floyd Mayweather Floyd Mayweather ar fi fost „scuturat” de bani în principal prin intermediul societății Frist Apex Ventures. Fostul pugilist era convins să vireze sume amețitoare în conturile acesteia, cu promisiunea că banii vor fi investiți. Așa se face că în iulie 2024, într-una dintre tranzacții, a virat 7.5 milioane de dolari pentru ca banii să fie plasați într-o presupusă afacere de mare succes. În realitate, „nu s-a făcut nicio investiție, iar banii virați nu au fost niciodată returnați”, notează cei de la ESPN. De asemenea, același fost asociat al lui Mayweather ar fi făcut un împrumut de 13 milioane de dolari, pentru care ar fi garantat cu o proprietate din Miami Beach a ex-campionului mondial. Cel mai probabil, Mayweather a fost păcălit să semneze, deoarece avea o încredere oarbă în cel menționat anterior. O bună bucată din acel împrumut s-a dus în achiziția unui avion privat Gulfstream G-IV din 1996, care ulterior a fost revândut. Conform sursei citate, Mayweather nu are idee cine l-a cumpărat și nu și-a mai recuperat banii. De asemenea, la același dosar sunt menționate și alte sume de bani, de ordinul milioanelor sau chiar peste 10 milioane de dolari, bani pe care Floyd Mayweather i-ar fi pierdut în favoarea celor acuzați. Spre exemplu, în 2025, Jona Rechnitz ar fi oferit drept garanție bijuterii ale lui Mayweather în valoare de 100 de milioane de dolari, totul pentru a obține împrumuturi de 13 milioane de dolari de la niște dealeri din Miami. Evident, împrumuturile nu au fost restituite, iar Mayweather a ajuns în pericolul de a-și pierde bijuteriile. Trebuie menționat faptul că la dosar mai sunt și alți inclupați, nu doar Jona Rechnitz. Este vorba despre Ayal Frist, „vioara întâi” din firma Frist Apex Ventures, dar și Alexander Seligson, un avocat care s-a ocupat de refinanțarea uneia dintre proprietățile lui Mayweather. „Așteptăm cu nerăbdare să recuperăm fiecare dolar la care are dreptul clientul nostru”, a spus Leo Jacobs, avocatul lui Mayweather, citat de ESPN.
S-a bătut și acum este pasibil de pușcărie! Despăgubiri de 6.500 de lei pentru câțiva pumni!
Un bărbat a bătut un vecin și acum riscă să ajungă la închisoare. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor Un bărbat a bătut un vecin, iar acum riscă să facă pușcărie. Bărbatul a fost obligat și la plata unor daune morale în cuantum de 6.500 de lei. Victima a fost nemulțumită de hotărârea primei instanțe, motiv pentru care a formulat apel. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor. S-a bătut și acum este pasibil de pușcărie! Inculpatul Vlad-Petru Ungureanu a fost condamnat de magistrații de la Judecătoria Vaslui pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. La termenul desfășurat pe 14 mai 2026, atât apărarea inculpatului, cât și procurorul de caz au adus argumente contradictorii în fața magistraților de la Curtea de Apel Iași, în timp ce victima agresiunii continuă lupta pentru obținerea unor despăgubiri mai mari. Dosarul a ajuns în faza de apel după ce Judecătoria Vaslui a pronunțat, pe 24 februarie, o sentință de condamnare împotriva lui Vlad-Petru Ungureanu. Instanța a decis aplicarea unei pedepse de un an și trei luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Totodată, judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de doi ani. În același dosar, magistrații au admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, Cătălin Teofil Simiuc, și au obligat inculpatul la plata sumei de 6.500 de lei, cu titlu de daune morale. Victima a formulat apel Nemulțumită de cuantumul despăgubirilor și de soluția dispusă de prima instanță, partea civilă a atacat hotărârea cu apel, solicitând modificarea acesteia. Primul termen al apelului a avut loc miercuri, 14 mai, la Curtea de Apel Iași, unde atmosfera din sala de judecată a fost una încărcată. Avocata inculpatului a cerut respingerea apelului formulat de partea civilă, susținând că acesta nu ar fi fost motivat suficient nici în fapt, nici în drept. „Legat de motivele de apel, eu nu am văzut să fie semnate. Eu vă rog să respingeți apelul ca nefondat. Nu a fost motivată în fapt sau în drept existența unei erori care să ducă la reformarea hotărârii. Nu a arătat partea civilă de ce trebuia aplicată o altă pedeapsă”, a declarat apărătoarea lui Vlad-Petru Ungureanu în fața instanței. Avocata a insistat și asupra faptului că inculpatul nu ar fi beneficiat în mod corespunzător de drepturile sale în fața primei instanțe. Potrivit acesteia, Ungureanu nu ar fi înțeles pe deplin implicațiile procedurii simplificate, procedură care i-ar fi putut aduce o reducere a pedepsei. „Inculpatul nu a fost asistat în fața primei instanțe, iar din acest motiv nu a înțeles ce înseamnă procedura simplificată și astfel nu a putut beneficia de reducerea pedepsei. Acesta a recunoscut fapta săvârșită, chiar dacă nu în totalitate. A încercat să se împace cu victima, fiind din aceeași localitate. Inculpatul muncește în străinătate”, a mai susținut avocatul apărării. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor De cealaltă parte, procurorul de ședință a apreciat că soluția pronunțată de Judecătoria Vaslui trebuie modificată cel puțin în ceea ce privește latura civilă a dosarului. Reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea daunelor morale acordate victimei, considerând că suma stabilită inițial nu reflectă gravitatea situației. „Vă rog să desființați în parte hotărârea pe partea civilă. Apreciez că se impune majorarea daunelor morale dispuse de magistrații de la Judecătoria Vaslui”, a afirmat procurorul în fața completului de judecată. În timpul ședinței, Vlad-Petru Ungureanu a avut și el o intervenție scurtă în fața magistraților, exprimându-și regretul pentru cele întâmplate și încercând să transmită că și-a schimbat conduita. „Îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat! Lucrez în străinătate, am contract de muncă. Îmi pare rău”, a spus inculpatul. Un bărbat a bătut un vecin, iar acum riscă să facă pușcărie. Acesta are de achitat și daune morale de peste 6.000 de lei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Lovitură de milioane dintr-o despăgubire ANRP. Cum a ajuns un drept litigios cumpărat cu 80.000 de euro să-i aducă lui Cristian Bușoi peste 12 milioane de lei
Actualul secretar de stat din cadrul Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a obținut peste 12 milioane de lei în urma unei despăgubiri analizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Compensațiile au fost acordate de stat prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru un teren de 2,5 hectare, relatează Fanatik. Drepturi de 77 de milioane de lei cumpărate cu 80.000 de euro Drepturile litigioase au fost achiziționate pentru aproximativ 80.000 de euro (circa 290.000 de lei) de persoane apropiate lui Bușoi, de la o femeie din Timișoara care nu reușea să obțină autorizațiile necesare pentru a încasa despăgubirile, potrivit sursei citate. În doar câteva luni, apropiații lui Bușoi – Daniel Groza și Marius Militaru – au ajuns să dețină drepturi în valoare de 77 de milioane de lei, constând în principal în acțiuni la Fondul Proprietatea. Ulterior, secretarul de stat de la Energie a declarat aceste acțiuni aferente terenului din Timișoara în propriile declarații de avere. Cu toate acestea, procurorii DNA au decis clasarea cauzei. De altfel, Cristian Bușoi a refuzat în mod constant să răspundă întrebărilor adresate pe acest subiect. Dosar penal deschis în 2015 Sursa citată menționează că Direcția Națională Anticorupție a deschis în 2015 un dosar penal în acest caz. Procurorul-șef de secție Gheorghe Popovici a solicitat, în cadrul anchetei ample privind despăgubirile acordate prin ANRP , verificarea unor dosare de retrocedare suspectate de supraevaluare. Conform unui răspuns transmis ulterior, dosarul a fost clasat în 2019. În această perioadă, Cristian Bușoi a evitat timp de mai multe săptămâni să răspundă întrebărilor privind acest caz. Printre altele, i s-a cerut să precizeze dacă a fost audiat sau dacă a depus o declarație scrisă prin care să explice proveniența acțiunilor de la Fondul Proprietatea menționate în declarațiile sale de avere. Acesta nu a răspuns niciuneia dintre întrebările transmise în mai multe mesaje. Nici procurorii DNA nu au confirmat dacă Bușoi a fost audiat în cadrul anchetei, argumentând că dosarul a fost deja clasat. „În dosarul la care faceți referire, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și f) din Codul de procedură penală”, se arată în răspunsul transmis de DNA sursei citate. Instituția a refuzat însă să ofere detalii despre eventualele audieri din dosar. Reprezentanții DNA au invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, potrivit cărora datele referitoare la persoanele audiate într-un dosar penal și identitatea procurorului care a dispus soluția au caracter confidențial. Traseul banilor începe în 2008 La finalul anului 2008, Daniel Groza și Marius Militaru – apropiați ai lui Cristian Bușoi – au intrat în topul celor mai mari despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Într-un clasament publicat în 2014, cei doi ocupau locul 18 din 30. Daniel Groza apare și într-un raport al Curtea de Conturi, unde este menționat drept „cumpărător constant” de drepturi litigioase. În decembrie 2008, prin decizia emisă în dosarul 41988/CC, Groza și Militaru au primit despăgubiri de 77,5 milioane de lei, sumă acordată ulterior sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. Reprezentanții ANRP au transmis că dosarul privind despăgubirea pentru terenul de 2,5 hectare prezintă elemente suspecte, însă procurorii DNA au decis clasarea. În mod normal, proprietara inițială, Valeria Hilda Preda, ar fi putut intra în posesia terenului în baza Legii fondului funciar, fără a fi nevoie de despăgubiri, însă Primăria Timișoara a adoptat o altă soluție în 2007. Notificarea prin care Preda solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri fusese depusă cu 24 de ani înainte, perioadă în care aceasta primise deja o primă tranșă de bani și unele restituiri în natură. Dreptul la despăgubiri a fost stabilit printr-o decizie semnată în 2007 de fostul primar Gheorghe Ciuhandru. Proprietara a primit 80.000 de euro Între 2007 și august 2008, solicitarea Valeriei Hilda Preda nu a fost analizată de secretariatul ANRP. Abia după ce Militaru și Groza au cumpărat drepturile litigioase, dosarul a parcurs rapid etapele administrative până la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acea perioadă, vicepreședinte al ANRP era Cătălin Teodorescu, coleg de partid și prieten cu Cristian Bușoi. Familia Valeriei Preda a declarat că a primit aproximativ 290.000 de lei – echivalentul a aproape 80.000 de euro la acel moment – pentru teren, fiind informată că altfel nu ar fi obținut nicio despăgubire. După cesionarea drepturilor, dosarul a fost soluționat rapid. Prin decizia nr. 3659 din 4 decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a acordat lui Militaru și Groza suma de 77,5 milioane de lei, echivalentul a aproape 18 milioane de euro la cursul de atunci. Acțiunile apar în declarațiile de avere Între 2010 și 2014, ANRP a achitat cele 77 de milioane de lei sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. În aceeași perioadă, Cristian Bușoi a început să raporteze în declarațiile sale de avere un număr semnificativ de acțiuni la acest fond. În declarația depusă în 2010 apare un drept de creanță pentru 15.765.634 de acțiuni, precum și mențiunea că 120.000 de acțiuni fuseseră deja vândute în 2009. Ulterior, numărul acțiunilor declarate a crescut constant, ajungând la aproximativ 14 milioane în 2014. Potrivit declarației de avere din 2015, Bușoi deținea 14.018.750 de acțiuni la Fondul Proprietatea. La o cotație medie de 0,8 lei pe acțiune la Bursa de Valori București, valoarea acestora era de aproximativ 11,8 milioane de lei. În declarația depusă în 2021, politicianul menționează că a vândut acțiunile pentru 8,28 milioane de lei. Pe lângă această sumă, a încasat și dividende de aproximativ 3,8 milioane de lei între 2013 și 2017, ceea ce indică un câștig total de aproximativ 12 milioane de lei rezultat din despăgubirea ANRP. Apropiații nu neagă transferul de acțiuni Daniel Groza și Marius Militaru sunt considerați apropiați ai lui Cristian Bușoi, fiind descriși în presă drept finii acestuia. Familiile celor doi nu au negat că o parte dintre acțiunile primite la Fondul Proprietatea ar fi fost cedate ulterior lui Bușoi. Militaru a avut legături cu Bușoi și în mediul de afaceri, fiind
Lăsat în libertate după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine! Victima se teme pentru siguranța ei!
Un ieșean a fost lăsat în libertate de judecători, după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine. Femeia a spus că a fost amenințată de inculpat, pentru a-și retrage plângerea. S-a emis mandat de aducere pe numele bărbatului, dar acesta nu a putut fi găsit și nimeni nu știe unde se află. Lăsat în libertate după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine! Un dosar penal privind o presupusă faptă de furt calificat, care a pornit în anul 2024 și a trecut prin mai multe etape procesuale, continuă să ridice semne de întrebare în instanțele din Iași. Potrivit documentelor din dosar, inculpatul a fost pus sub control judiciar în luna august 2024, măsură preventivă care a fost menținută până în martie 2025. Ancheta viza acuzația de furt calificat formulată în urma unei plângeri depuse de persoana vătămată, Eugenia Mihaela Galbău. Aceasta susținea că mai multe bunuri i-ar fi dispărut din locuința pe care o ocupa într-un complex de locuințe din localitatea Găureni. Cazul a ajuns în fața instanței, iar pe 28 mai 2025, magistrații de la Judecătoria Iași au pronunțat o hotărâre de achitare a inculpatului. Instanța a dispus achitarea pentru infracțiunea de furt calificat și a respins acțiunea civilă, formulată de persoana vătămată, ca neîntemeiată. Judecătorii au apreciat că probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a demonstra vinovăția bărbatului dincolo de orice îndoială rezonabilă. În ciuda acestei soluții, procesul nu s-a încheiat definitiv, iar dosarul a ajuns ulterior pe rolul Curții de Apel Iași. Pentru termenul din 5 martie 2026, instanța a emis un mandat de aducere pe numele inculpatului, pentru a asigura prezența acestuia la judecată. Polițiștii au mers la adresa indicată de bărbat în actele oficiale, însă au descoperit că acolo locuiește o altă persoană. Potrivit informațiilor consemnate de autorități, actualul locatar a declarat că nu îl cunoaște pe inculpat, însă știe că acesta ar fi locuit, în trecut, la acea adresă. În lipsa altor date privind locul în care s-ar afla bărbatul, încercările de contact telefonic au eșuat de asemenea. Bărbatul nu a răspuns. Femeia locuia într-un complex pentru persoanele aflate în nevoie Dosarul are la bază plângerea depusă de Eugenia Mihaela Galbău, care a relatat în fața instanței circumstanțele în care ar fi descoperit dispariția unor bunuri din apartamentul în care locuia în anul 2024. Potrivit declarațiilor acesteia, femeia a locuit în complexul construit de Asociația „Glasul Vieții”, din Găureni, în perioada mai – septembrie 2024. „Am locuit în Găureni, în complexul construit de Asociația «Glasul Vieții», în perioada mai – septembrie 2024, iar în lunile iunie și iulie am plecat la mare, acolo unde are o locație această asociație, pentru a câștiga un ban. Am plecat împreună cu cei trei copii ai mei”, a spus femeia în fața judecătorilor. Aceasta a precizat că, înainte de plecare, a lăsat cheile apartamentului unei vecine, Corina C., despre care spune că se ocupa de administrarea locuințelor din complex. „Am lăsat cheile locuinței unei vecine, Corina C., care era persoana ce se ocupa de toate apartamentele, pentru situația în care s-ar fi putut întâmpla ceva. De exemplu, dacă se spărgea o țeavă de apă”, a explicat aceasta. Femeia a mai relatat că șederea la mare a fost mai scurtă decât planificase inițial. După aproximativ două săptămâni, fostul soț ar fi venit și ar fi luat unul dintre copii, iar ea s-a întors la apartamentul din complex. „La mare am stat circa două săptămâni, pentru că a venit fostul soț. Mi-a luat un copil și a trebuit să plec. Astfel că m-am întors la apartamentul din complex. Cu această ocazie, am constatat că îmi lipsesc o serie de bunuri, printre care și televizorul”, a spus femeia. Potrivit declarației sale, inițial, vecina căreia îi lăsase cheile ar fi negat că știe ceva despre dispariția televizorului. Ulterior, însă, ar fi recunoscut că l-a luat temporar pentru ca proprii copii să se uite la el, restituindu-l după trei zile. Eugenia Mihaela Galbău: „A furat o jumătate de draperie!” Lista bunurilor despre care femeia a spus că au dispărut din locuință includea mai multe obiecte, printre care un electroșoc nou, o pereche de sandale, o șapcă, trei kilograme de nisip kinetic pentru copii, carioci Posca, două perechi de ochelari de vedere și chiar o jumătate de draperie. „Printre lucrurile furate se numără un electroșoc nou, a cărui lipsă a fost constatată la două săptămâni după ce m-am întors, după ce am văzut, cu fiul Corinei, că se juca cu el. Am mai constatat lipsa unei perechi de sandale, o șapcă, trei kilograme de nisip kinetic, carioci Posca, două perechi de ochelari de vedere. A lipsit și o jumătate de draperie, pe care am văzut-o la Corina”, a declarat aceasta. În același timp, femeia a precizat că nu a observat urme de forțare a ușii sau a altor elemente ale apartamentului. Ea a mai spus că vecina i-ar fi sugerat, la un moment dat, că inculpatul ar fi intrat în apartament, însă nu a crezut această variantă. „Mi-a spus Corina că Iancu Cobzariu ar fi intrat în apartamentul meu, dar nu am crezut asta, pentru că el nu avea cheie”, a afirmat femeia în fața instanței. De asemenea, o altă vecină i-ar fi spus că, în lipsa ei, mai multe persoane ar fi intrat în locuință pentru a folosi mașina de spălat. În același timp, fiul vecinei ar fi dormit acolo, împreună cu prieteni. A fost amenințată după ce a depus plângere Femeia a depus plângerea la poliție la aproximativ o lună de zile după ce s-a întors în apartament. În cadrul audierilor, ea a declarat că, inițial, a suspectat concubina inculpatului, și pe numele acesteia a formulat plângerea. Totodată, a afirmat că, după ce a mers la poliție, ar fi primit un mesaj vocal de la inculpată, prin care ar fi fost amenințată. Ulterior, susține că bărbatul ar fi contactat-o telefonic și ar fi încercat să o convingă să își retragă declarațiile. Cu toate acestea, în fața instanței, femeia a declarat că nu este convinsă că inculpatul este