Spitalul Clinic de Recuperare Iași cere peste 158.000 de lei de la Casa de Pensii! Pentru ce sunt banii
Spitalul Clinic de Recuperare Iași a dat în judecată Casa Județeană de Pensii, solicitând plata a 158.360 de lei pentru servicii medicale de investigare și diagnosticare a unor suspiciuni de boli profesionale. Unitatea medicală susține că serviciile trebuie decontate chiar și în cazurile în care, în urma investigațiilor, boala profesională nu este confirmată și nu este emisă fișa BP2. Spitalul Clinic de Recuperare Iași cere peste 158.000 de lei de la Casa de Pensii! Spitalul Clinic de Recuperare Iași a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Iași, solicitând plata unor servicii medicale efectuate în cadrul Compartimentului de Medicină a Muncii pentru investigarea, diagnosticarea și stabilirea caracterului profesional al unor afecțiuni. Unitatea medicală solicită obligarea Casei Județene de Pensii Iași la plata sumei de 102.720 de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de investigare, diagnosticare și stabilire a caracterului profesional al bolilor, prestate, raportate și facturate în lunile aprilie, mai și iunie 2026. De asemenea, spitalul solicită plata sumei de 55.640 de lei, reprezentând contravaloarea unor servicii medicale similare prestate și facturate pentru luna iulie 2026 și, după caz, pentru lunile următoare. Potrivit cererii de chemare în judecată, între Spitalul Clinic de Recuperare Iași și Casa Județeană de Pensii Iași a fost încheiat, la data de 31 martie 2026, un contract de furnizare de servicii medicale. Obiectul contractului îl constituie acordarea de asistență medicală de specialitate pentru cazurile de boli profesionale confirmate, precum și furnizarea de servicii medicale pentru investigarea și diagnosticarea bolilor profesionale în cadrul Compartimentului de Medicină a Muncii. Dovada se face cu biletul de trimitere Reprezentanții spitalului susțin că, în executarea contractului, au fost internați pacienți care s-au prezentat cu bilete de trimitere pentru suspiciunea unei boli profesionale, în contextul expunerii la pulberi pneumoconiogene sau la agenți cancerigeni ori mutageni. În urma investigațiilor efectuate, în aceste cazuri nu au fost întrunite criteriile de diagnostic pozitiv pentru confirmarea unei boli profesionale. Prin urmare, susține unitatea medicală, nu s-a ajuns la emiterea unei fișe BP2 privind o boală profesională confirmată. BP1 este documentul prin care se semnalează suspiciunea de boală profesională și expunerea la factorii de risc profesional. BP2 este documentul întocmit atunci când, după investigații și evaluări medicale, boala profesională este confirmată. În cazul descris de spital, pacienții au fost investigați pentru suspiciuni de boli profesionale, însă diagnosticul nu a fost confirmat, motiv pentru care nu s-a emis BP2. Spitalul consideră însă că lipsa confirmării diagnosticului nu poate reprezenta un motiv pentru refuzul decontării serviciilor medicale efectiv prestate. „Pentru cazurile de internare în scopuri profesionale a bolii, existența fișei BP2 nu constituie o condiție generală de decontare, norma specială prevăzând pentru această categorie de prestații copia fișei BP1 sau biletul de trimitere”, se arată în cererea de chemare în judecată. Unitatea medicală mai susține că dovada efectuării serviciilor poate fi făcută prin intermediul biletului de trimitere și consideră neîntemeiat refuzul Casei Județene de Pensii de a achita aceste servicii. „Nu este legal ca toate aceste cazuri să fie excluse de la decontare exclusiv pentru că nu s-a emis BP2, în condițiile în care norma specială de decontare recunoaște expres biletul de trimitere”, se precizează în acțiunea introdusă în instanță. Pentru ce solicită banii Spitalul susține, totodată, că serviciile medicale de investigare și stabilire a caracterului profesional al unei boli trebuie decontate chiar și atunci când, în urma investigațiilor, se constată că pacientul nu suferă de o boală profesională. „Faptul că, în urma investigațiilor, nu sunt întrunite criteriile de diagnostic pozitiv pentru pneumoconioză ori o boală profesională nu înseamnă că investigația nu trebuia efectuată sau că serviciile medicale nu au fost prestate”, se arată în cererea de chemare în judecată. În acest context, Spitalul Clinic de Recuperare Iași solicită instanței să constate că serviciile medicale de investigare și stabilire a caracterului profesional al bolii sunt decontabile din sumele prevăzute de Casa Județeană de Pensii, indiferent dacă, în final, caracterul profesional al bolii este confirmat sau infirmat. Până la acest moment, Casa de Pensii nu a depus întâmpinare și nu a oferit un răspuns cu privire la această situație. Așadar, Spitalul Clinic de Recuperare Iași a dat în judecată Casa Județeană de Pensii, solicitând plata a 158.360 de lei pentru servicii medicale de investigare și diagnosticare a unor suspiciuni de boli profesionale.
Fost ministru despăgubit pentru afectarea reputației
Fostul ministru al Educației Cristian Adomniței ar putea primi suma de 100.000 de lei de la statul român pentru prejudiciile pe care acesta susține că le-a suferit, în cadrul unui proces penal în care a fost achitat definitiv. Inițial, acesta solicitase despăgubiri totale de 2,1 milioane pentru prejudicii de imagine, reputație și demnitate. Tribunalul București a admis parțial acțiunea formulată de fostul politician.La această sumă se adaugă dobânda legală, calculată de la 27 august 2025 până la achitarea efectivă a banilor, relatează Ziarul de Iași. S-au cerut despăgubiri totale de 2,1 milioane de lei Hotărârea a fost pronunțată pe 7 octombrie 2026 și nu este definitivă. Procesul civil a fost deschis în august 2025, când Cristian Adomniței a dat în judecată statul român, prin Ministerul Finanțelor, și DNA. Acesta ceruse inițial despăgubiri de 2,1 milioane de lei. DNA De precizat că fostul șef al CJ Iași a solicitat 1 milion de lei pentru afectarea reputației, onoarei și demnității, susținând că a fost acuzat și trimis în judecată pe nedrept. S-a mai cerut 1 milion de lei pentru durata excesivă a procedurilor judiciare. Procesul penal s-a întins pe aproape 9 ani, până la achitarea definitivă (detalii AICI). Adomniței a solicitat alți peste 116.000 de lei, sub formă de indemnizații. Pe care susține că le-ar fi primit dacă și-ar fi finalizat mandatul de președinte al Consiliului Județean Iași. Prejudiciile reclamate de Cristian Adomniței În acțiunea sa judiciară, fostul politician a invocat și o serie de consecințe pe care ancheta și procesul le-ar fi avut asupra vieții sale personale și profesionale. Concret, printre acestea s-au numărat probleme de sănătate pe fondul stresului, dificultăți familiale, probleme în obținerea unor credite bancare. Și ceea ce el a descris drept „compromiterea carierei politice”. Fostul ministru a mai susținut că a fost nevoit să se mute de la Iași la București. Totuși, solicitarea formulată împotriva DNA a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Procesul pentru care Cristian Adomniței a cerut despăgubiri a început în anul 2015. DNA a deschis ancheta cunoscută ulterior sub numele de dosarul „Albumul”. Cazul viza un contract încheiat de Consiliul Județean Iași cu o firmă de publicitate pentru realizarea unor materiale de promovare a județului. Procurorii susțineau că firma primise bani pentru produse care în final nu ar fi fost livrate integral.
Un tată și fiul său, condamnați pentru că au schingiuit un om! Sunt obligați să achite daune de 10.000 de lei
Romică Alexa și Cosmin Alexa, tată și fiu, au fost condamnați de magistrații de la Judecătoria Iași după ce au schingiuit un om. Cei doi au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. De asemenea, magistrații i-au obligat pe cei doi la plata sumei de 10.000 de lei, cu titlu de daune morale. Un tată și fiul său, condamnați pentru că au schingiuit un om La data de 6 octombrie 2026 a avut loc primul termen de judecată în cazul celor doi bărbați, tată și fiu, care au bătut cu bestialitate un bărbat. Romică Alexa și Cosmin Alexa s-au supărat pe Vasile A., deoarece i-ar fi reclamat la poliție. Din acest motiv, cei doi l-au lovit cu bestialitate, din dorința de a-i aplica o corecție. După acest eveniment, poliția a intrat pe fir, iar aceștia au fost trimiși în judecată, fiind găsiți vinovați și condamnați de magistrații de la Judecătoria Iași. „Condamnă pe inculpatul Cosmin Gabriel Alexa la pedeapsa închisorii de un an și 7 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani și 2 luni”, se arată în hotărârea instanței. Aceeași sentință a fost primită și de Romică Alexa, de asemenea, condamnat la închisoare cu suspendare, stabilind un termen de supraveghere de doi ani și două luni. De asemenea, victima s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar magistrații au dispus obligarea celor doi inculpați la plata de despăgubiri. „Admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă Vasile A. și obligă, în solidar, inculpații la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale. Respinge, în rest, pretențiile civile formulate de către persoana vătămată, ca nefondate”, se arată în hotărârea instanței. Victima i-a pârât pe inculpați poliției Reamintim că totul a pornit de la faptul că victima, Vasile A., i-ar fi pârât pe cei doi poliției. Bărbații din Grajduri sunt vecini și se cunoșteau între ei, așa a ajuns Vasile A. să fie victima unor persoane care săvârșiseră altă infracțiune. După ce au aflat că vecinul lor a anunțat poliția, Romică Alexa și Cosmin Alexa i-au aplicat o corecție fizică denunțătorului. Ulterior, poliția a mers acasă la cei doi bărbați. „În referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, s-a reținut că doi inculpați, tată și fiu, în cursul zilei de 11.10.2024, în jurul orei 17:30, ca urmare a faptului că persoana vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de către cei doi inculpați, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, picioarele și cu un obiect contondent, în timp ce victima se afla pe un teren din extravilanul localității Grajduri”, a declarat, la acea vreme, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, Liviu Păiuși. Cu toate că cei doi bărbați au fost condamnați la închisoare cu suspendare, aceștia au formulat apel, fiind nemulțumiți de hotărâre. Romică Alexa și Cosmin Alexa, tată și fiu, au fost condamnați de magistrații de la Judecătoria Iași după ce au schingiuit un om pentru că i-a denunțat poliției.
Frații Dedeman dau statul în judecată pentru despăgubirea unui teren expropriat
Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, au dat în judecată statul român și au solicitat recalcularea despăgubirilor pentru un teren expropriat, situat în localitatea Miroslava, destinat noii centuri ocolitoare a Iașiului. Statul a stabilit ca Dedeman să primească suma de 671,9 lei pentru cei 133 de metri pătrați de teren, adică aproximativ 5 lei/metru pătrat, în timp ce reprezentanții Dedeman cer 250 euro/metru pătrat. Terenul expropriat se află în satul Uricani, comuna Miroslava, şi este situat pe traseul variantei sud a centurii municipiului Iaşi. Experții imobiliari susțin că terenurile din zonă se tranzacționează pe piața liberă la prețuri de la câteva zeci de euro până la peste 100 de euro/metru pătrat, în funcție de amplasament. Reprezentanții Dedeman au precizat că suma propusă de statul român pentru despăgubire nu este una justă și nu ar corespunde cu valoarea reală a terenului respectiv. Loading … „Menţionăm că Hotărârea nr.183/29.09.2020 emisă de către Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA de stabilire a cuantumului despăgubirii nu ne-a fost comunicată în mod legal, astfel că am luat la cunoştinţă despre existenţa acesteia în cursul anului 2026 când am solicitat-o de la cartea funciară. În ceea ce priveşte despăgubirea, expropriatorul a stabilit suma de 671,90 lei. Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în cererea de chemare în judecată, citată de presa locală. Dedeman cere despăgubiri mai mari și vrea expertizarea terenului rămas Dedeman susține că suprafața expropriată face parte dintr-o parcelă de peste trei hectare și că expropierea parțială ar putea avea efecte și asupra valorii terenului care a rămas în proprietatea companiei. Astfel, compania solicită instanței ca o eventuală depreciere a terenului rămas să fie analizată prin expertiză și să fie luate în calcul mai multe caracteristici ale proprietății. „Exproprierea a fost una parţială, astfel încât o parte a imobilului a rămas în proprietatea reclamantului. Prin expropriere s-a modificat configuraţia, suprafaţa şi limitele proprietăţii, aspecte care pot determina diminuarea valorii economice a terenului rămas. Solicit ca prin expertiza ce va fi dispusă să se determine dacă şi în ce cuantum partea de proprietate rămasă a suferit o depreciere. Expertul va avea în vedere, între altele: suprafaţa rămasă, forma terenului înainte şi după expropriere, frontul stradal, accesul, configuraţia parcelei, posibilitatea de construire, retragerile faţă de noua limită, utilităţile, destinaţia urbanistică, afectarea funcţională a terenului, orice alte elemente care influenţează valoarea economică a proprietăţii rămase. În situaţia în care expertiza va confirma existenţa unei deprecieri, solicit obligarea pârâtului la plata diferenţei de valoare determinate prin expertiză”, se mai arată în acţiunea introdusă în instanţă.
O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Cere despăgubiri pentru 23 de ani!
O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu, solicitând despăgubiri pe motiv că, timp de 23 de ani, în adeverințele eliberate pentru arendarea unui teren ar fi fost trecută o suprafață mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Reclamanta, Minodora T., susține că diferența este de 1.174 de metri pătrați și cere autorității locale plata unor despăgubiri. O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Potrivit cererii de chemare în judecată, problema ar fi început după întocmirea titlurilor de proprietate în anul 2003. Reclamanta, Minodora T., afirmă că, începând de atunci, Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu ar fi eliberat în mod repetat adeverințe pentru arendarea suprafeței de teren, fără ca în documentele respective să fie consemnată întreaga suprafață. „Timp de 23 de ani, de la momentul întocmirii titlurilor de proprietate în 2003, Primăria a eliberat sistematic adeverințe de arendare a suprafeței denumită «La Fundătura», cu omiterea consemnării în actele respective a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în cererea de chemare în judecată. Femeia susține că suprafața de teren ar fi fost consemnată, după 1989, la o dimensiune mai mică decât cea reală. Potrivit acesteia, mama sa ar fi solicitat lămuriri cu privire la situația terenului, însă nu ar fi primit un răspuns până la decesul acesteia, în anul 2015. Reclamanta mai susține că, ulterior, a încercat la rândul său să obțină informații cu privire la suprafața totală a terenului. În vara anului 2025, aceasta afirmă că a solicitat primăriei comunicarea suprafeței totale, însă nu ar fi primit un răspuns. „În vara anului 2025, am cerut comunicarea suprafeței totale. Din partea primăriei am primit tăcere”, se menționează în cerere. Potrivit documentului depus la instanță, situația ar fi fost clarificată abia în luna ianuarie 2026. Reclamanta afirmă că, în acel moment, primăria ar fi calculat suprafața celor două parcele. „Abia în ianuarie 2026 n-au avut încotro și au adunat cele două parcele, cu o suprafață totală de 9.621 de metri pătrați, conform titlului de proprietate, și nu de 8.447 de metri pătrați, cum reiese din adeverințele pentru arendare, eliberate timp de 23 de ani”, scrie reclamanta în cererea de chemare în judecată. Despăgubiri pentru ultimii 23 de ani Diferența dintre cele două suprafețe este de 1.174 de metri pătrați, exact suprafața despre care reclamanta afirmă că nu ar fi fost inclusă în documentele eliberate pentru arendare în perioada respectivă. Minodora T. susține că această situație i-ar fi produs un prejudiciu și solicită instanței acordarea unor despăgubiri. În cerere, femeia solicită despăgubiri pentru perioada în care suprafața de 1.174 de metri pătrați nu ar fi fost inclusă în adeverințele de arendare. „Solicit despăgubiri pentru prejudiciul creat prin neincluderea în adeverințele pentru arendare a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în documentul depus la instanță. Totodată, reclamanta solicită și plata unei sume de bani pentru fiecare zi în care nu i s-a oferit un răspuns. „Solicit despăgubiri de 500 de lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere de a mi se răspunde la cereri”, mai precizează aceasta. Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu a fost chemată în judecată de o ieșeancă, Minodora T., care solicită despăgubiri pentru o perioadă de 23 de ani.
Cupluri britanice au pierdut zeci de mii de lire sterline după falimentul unei clinici de fertilizare in vitro
Incidentul a fost descris drept „cel mai mare dezastru la nivel mondial din acest sector”. Clinica Ovom Care a continuat să încaseze plăți de la pacienți și să administreze tratamente cu doar câteva zile înainte de a-și înceta brusc activitatea. Întrucât mulți pacienți nu plătiseră cu cardul de credit, pentru a evita comisioanele bancare mari de schimb valutar, aceștia au fost informați că nu sunt eligibili pentru rambursare și nu au primit nicio veste privind eventuale despăgubiri. Reprezentanții investitorilor în Ovom au precizat că cererile de recuperare a sumelor achitate în avans pentru tratamente pot fi depuse la administratorul judiciar, scrie The Independent. 200 de cupluri, cele mai multe britanice Un cuplu estimează că această experiență nefastă i-a costat peste 30.000 de lire sterline, în timp ce o altă femeie relatează că a fost devastată când a descoperit că plătise pentru trei cicluri de fertilizare in vitro (FIV), deși noul său medic o informase că, cel mai probabil, suferă de endometrioză. Se știe că cel puțin 38 de pacienți britanici erau clienți ai clinicii în momentul în care aceasta a intrat în insolvență. Totuși, publicația The Independent a aflat că Ovom avea, probabil, în jur de 200 de clienți, dintre care aproximativ 60% erau cetățeni britanici. Ce spun reprezentanții Ovom Directorul executiv al Ovom Care a declarat pentru The Independent că clinica își cere „profund scuze” pacienților pentru suferința provocată, însă cei care plătiseră pentru tratamente de care nu au beneficiat trebuie acum să contacteze administratorii judiciari. Aceasta a sugerat că „o serie de afirmații care circulă în spațiul public nu sunt corecte din punct de vedere factual”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Michelle Haworth, în vârstă de 42 de ani, și soțul ei încercau de ani de zile să aibă un copil. Au ales Ovom Care datorită calității ridicate a medicilor promovate de clinică, dar acum simt că li s-a răpit „singura șansă” de a avea un copil.
Un ieșean judecat pentru furt calificat și-a primit condamnarea! Decizie neașteptată luată de magistrați
Deși a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, Constantin Bîcan nu va ajunge în penitenciar, după ce judecătorii au dispus o condamnare neașteptată. Instanța l-a condamnat la un an de închisoare, însă a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Mai mult, cererea formulată de partea civilă pentru acordarea unor despăgubiri materiale și morale a fost respinsă ca neîntemeiată. Un ieșean judecat pentru furt calificat a primit o condamnare neașteptată! Potrivit hotărârii instanței, pronunțată la data de 18 septembrie 2026, Constantin Bîcan a fost condamnat la pedeapsa de un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. „Condamnă pe inculpatul Bîcan Constantin la pedeapsa de un an de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În baza disp. art. 91 alin. (1) Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani pentru inculpatul Bîcan Constantin”, se arată în hotărârea instanței. Astfel, în următorii doi ani, condamnatul se va afla sub supraveghere, termenul urmând să înceapă să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii. În locul executării pedepsei în penitenciar, instanța a stabilit o serie de obligații pe care Bîcan Constantin trebuie să le respecte. Printre acestea se numără participarea la un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune. De asemenea, instanța a dispus ca acesta să presteze muncă neremunerată în folosul comunității. Conform hotărârii, munca va fi efectuată fie în cadrul CNAIR – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, fie la Casa de Cultură a Studenților Iași, pentru o perioadă de 60 de zile. Victima sa nu va primi despăgubiri Un alt aspect important al dosarului îl reprezintă latura civilă. Persoana care s-a constituit parte civilă, Remus M., a solicitat obligarea inculpatului la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul pe care susține că l-a suferit. „Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă Remus M., privind obligarea inculpatului Bîcan Constantin la plata sumei de 1.000 de lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 10.000 de euro, cu titlu de daune morale”, se precizează în hotărâre. Prin urmare, în forma actuală a sentinței, Constantin Bîcan nu are de achitat către partea civilă nici suma solicitată pentru prejudiciul material și nici despăgubirile morale cerute în proces. Totodată, pedeapsa stabilită de instanță nu presupune încarcerarea, executarea acesteia fiind suspendată sub supraveghere. Hotărârea nu este însă definitivă, aceasta poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. În cazul formulării unei căi de atac, soluția privind atât pedeapsa aplicată, cât și latura civilă a cauzei poate fi analizată de instanța de apel, care o poate modifica. În cazul în care sentința va rămâne definitivă în forma actuală, Constantin Bîcan va executa pedeapsa de un an de închisoare în regim de suspendare sub supraveghere, va avea un termen de supraveghere de doi ani și va trebui să respecte obligațiile stabilite de instanță, inclusiv efectuarea celor 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Vineri, 18 septembrie 2026, un ieșean a primit o pedeapsă neașteptată, după ce a fost judecat pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat. Totuși, hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Bărbatul are de achitat despăgubiri de 15.000 de lei!
Un bărbat din Iași a scăpat de pedeapsă după ce, în 2021, a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă. Cu toate că a intervenit prescripția răspunderii penale, acesta are de achitat daune morale și materiale în cuantum total de 15.000 de lei. Nemulțumit de decizia judecătorilor, inculpatul a formulat apel în speranța că se va modifica cuantumul despăgubirilor. Valentin Mihai Adonicioaie a fost scutit de pedeapsă după ce a bătut un minor în 2021. Cu toate acestea, bărbatul are de achitat despăgubiri considerabile. A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Nemulțumit de despăgubirile pe care a fost obligat să le plătească minorului pe care l-a agresat, Valentin Mihai Adonicioaie a formulat apel împotriva deciziei Judecătoriei Iași. Vineri, 26 iunie 2026, Curtea de Apel Iași a judecat un nou termen în acest dosar, însă cauza a fost amânată pentru luna august. În primă instanță, magistrații au constatat că bărbatul a comis infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra unui minor, însă nu au mai putut aplica o pedeapsă, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Totuși, acesta a fost obligat să achite daune morale și materiale victimei. La data de 5 mai 2026, Judecătoria Iași a dispus încetarea procesului penal. „Dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Valentin Mihai Adonicioaie pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, se arată în hotărârea instanței. Judecătorii au soluționat și latura civilă a dosarului, obligându-l pe inculpat la plata unor despăgubiri. „Admite acțiunea civilă formulată de tatăl victimei și obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 5.000 de lei, cu titlu de daune materiale, și 10.000 de lei, cu titlu de daune morale”, se mai arată în hotărâre. Făptașul a formulat apel Deși a scăpat de o condamnare, Valentin Mihai Adonicioaie a contestat hotărârea în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor. Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași. La termenul din 26 iunie 2026, instanța a admis cererea de amânare formulată de avocatul inculpatului, pentru ca acesta să poată fi prezent la judecată. „Încuviințează cererea de amânare formulată de apărătorul ales al inculpatului apelant Valentin Mihai Adonicioaie, în vederea prezentării acestuia în fața instanței. Amână judecarea cauzei și stabilește termen la data de 13.08.2026, ora 13:00, pentru când părțile au termen în cunoștință”, se arată în încheierea de ședință. Potrivit probelor reținute de instanță, incidentul s-a petrecut în martie 2021, când un băiat în vârstă de 13 ani se juca împreună cu alți copii într-un parc, iar ulterior au mers la un magazin din apropiere, de unde au cumpărat o pungă cu ouă. La un moment dat, minorul a aruncat un ou în peretele apartamentului cu numărul 15, situat la etajul al treilea al unui bloc. „Instanța de judecată reține că aceștia s-au jucat într-un parc, iar ulterior persoana vătămată s-a dus într-un magazin din apropiere, de unde a cumpărat o pungă cu ouă pentru a arunca cu ele în blocuri. După ce a achiziționat ouăle, persoana vătămată a luat un ou și l-a aruncat în peretele lui Adonicioaie. Din declarația inculpatului rezultă că, în jurul orei 16:00, acesta se afla la balconul locuinței sale, unde fuma o țigară, moment în care a auzit zgomot de obiecte aruncate în direcția geamului. Inculpatul a ieșit la fereastră și a strigat către persoanele aflate în exterior să nu mai arunce. Acesta a arătat că în grupul de copii se aflau atât băieți, cât și fete, respectiv două fete, și că a presupus inițial că spre geamul său s-ar fi aruncat cu cartofi. Ulterior, verificând geamul de la baie, a constatat că acesta fusese lovit cu ouă”, se arată în documentele de la dosar. La circa jumătate de oră după incident, bărbatul l-a identificat pe minorul Ș.V.I., pe care l-ar fi imobilizat și agresat fizic. Martorii au declarat că băiatul a fost prins de gât și lovit în zona feței. Minorul a avut nevoie de îngrijiri medicale Certificatul medico-legal a confirmat că minorul a suferit leziuni traumatice care au necesitat una-două zile de îngrijiri medicale. În fața instanței, inculpatul a susținut că nu l-a lovit pe copil și că doar l-a ținut de umăr pentru a discuta cu părinții acestuia. Judecătorii au apreciat însă că această apărare este necredibilă, în condițiile în care declarațiile martorilor și celelalte probe administrate demonstrează în mod clar că asupra minorului au fost exercitate acte de violență. Chiar dacă nu a primit o pedeapsă, Valentin Mihai Adonicioaie a fost obligat de Judecătoria Iași să achite 5.000 de lei cu titlu de daune materiale și 10.000 de lei cu titlu de daune morale, instanța apreciind că minorul a suferit atât vătămări fizice, cât și o puternică stare de teamă în urma agresiunii. Nemulțumit de valoarea despăgubirilor, bărbatul a formulat apel, iar procesul va continua la Curtea de Apel Iași, următorul termen fiind stabilit pentru 13 august 2026. Un ieșean a scăpat de pedeapsă, deși în 2021 a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă.
A tras țeapă angajatorului de 370.000 de lei! A mers în Germania ca să achite prejudiciul!
Un bărbat din Iași a săvârșit peste 270 de acte materiale de delapidare a propriului angajator, producându-i un prejudiciu de peste 370.000 de lei. După ce prima instanță i-a aplicat o pedeapsă, procurorul a formulat apel, în încercarea de a obține o pedeapsă mai aspră. Bărbatul a săvârșit și mai multe infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În prezent, își așteaptă sentința definitivă. Un ieșean a săvârșit peste 270 de acte de delapidare, prin care a produs un prejudiciu de peste 370.000 de lei. În prezent, se judecă apelul. A tras țeapă angajatorului de 370.000 de lei! Dosarul unui fost angajat al societății Euro Wood SRL, condamnat în primă instanță pentru delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, a ajuns în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel Iași. Procurorii consideră că pedeapsa aplicată de Judecătoria Iași este prea blândă în raport cu gravitatea faptelor și au solicitat majorarea acesteia. Potrivit rechizitoriului, Constantin Zaharia a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în dauna societății comerciale Euro Wood SRL, unde era angajat. Anchetatorii au stabilit că, pe parcursul mai multor ani, acesta ar fi întocmit facturi fictive sau ar fi modificat în mod intenționat sumele înscrise pe facturi reale, cu scopul de a produce prejudicii firmei. Judecătoria Iași a pronunțat sentința în data de 6 martie 2026. Instanța l-a condamnat pe Constantin Zaharia la o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele au fost comise în perioada mai 2021 – februarie 2023 și au constat în 275 de acte materiale. De asemenea, judecătorii au dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, infracțiune reținută în 14 acte materiale. În urma contopirii pedepselor, instanța a stabilit pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 4 luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 2 luni, reprezentând o treime din pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de fals. Astfel, Constantin Zaharia a primit o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni de închisoare. Totuși, magistrații au decis suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și au stabilit un termen de supraveghere de 2 ani. Procurorul a formulat apel Pe lângă sancțiunea penală, instanța l-a obligat pe inculpat să achite către Euro Wood SRL suma de 370.817,34 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciul produs societății prin activitatea infracțională. Nemulțumit de soluția pronunțată de Judecătoria Iași, reprezentantul Ministerului Public a declarat apel. La data de 22 iunie 2026, pe rolul Curții de Apel Iași s-a desfășurat al doilea termen de judecată în această cauză. În fața instanței, procurorul de caz a susținut că numărul mare de acte materiale și perioada îndelungată în care au fost săvârșite faptele justifică aplicarea unor pedepse mai severe. „Considerăm că pedepsele aplicate de Judecătoria Iași sunt mult prea blânde, raportat la împrejurările de comitere a faptei. Având în vedere caracterul infracțional al infracțiunilor de delapidare și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și numărul mare al acestor fapte, considerăm că inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională. Rezultă că acesta a tratat cu lejeritate săvârșirea faptelor ilegale, având în vedere și perioada lungă în care acestea au fost comise. Toate aceste aspecte subliniază gradul ridicat de periculozitate socială”, a arătat procurorul în motivarea apelului. Acesta a mai susținut că o pedeapsă mai severă ar reflecta mai bine gravitatea faptelor și ar contribui la atingerea scopului preventiv al sancțiunii penale. „Inculpatul prezintă un pericol social crescut, iar prin aplicarea unei pedepse prea ușoare nu se conștientizează suficient gravitatea faptelor. Prin urmare, solicităm majorarea pedepselor cu închisoarea pentru ambele infracțiuni spre maximul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a pedepsei să rămână suspendarea sub supraveghere”, a precizat reprezentantul Ministerului Public. Inculpatul regretă faptele De cealaltă parte, avocatul inculpatului a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond. Apărătorul a arătat că Zaharia a făcut eforturi pentru a reduce prejudiciul și că a efectuat mai multe plăți către societatea prejudiciată. „Vă rog să respingeți apelul ca neîntemeiat. Procurorul susține că i s-a aplicat o pedeapsă prea blândă, însă noi nu încercăm să scuzăm ceea ce a făcut inculpatul. Am depus la dosar și dovada unor plăți efectuate către societate. Inculpatul a mers la muncă în Germania, iar din puținul pe care l-a câștigat a efectuat plăți pentru a diminua prejudiciul. De când s-au petrecut faptele, cele două părți au ajuns la o înțelegere”, a declarat avocatul. Acesta a subliniat și faptul că inculpatul a avut o atitudine cooperantă pe parcursul procesului și că și-a manifestat dorința de a repara prejudiciul produs. „Persoanele care săvârșesc astfel de fapte trebuie aduse cu picioarele pe pământ. O pedeapsă de 1 an și 6 luni este suficientă pentru a-i arăta celui care a greșit că astfel de infracțiuni nu trebuie repetate. Dorința de a despăgubi societatea, comportamentul avut în fața instanței și a organelor de cercetare penală, precum și intenția de a îndrepta ceea ce a făcut au convins judecătorii de la instanța de fond să aplice o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege. Vă rugăm să mențineți hotărârea dispusă de Judecătoria Iași”, a concluzionat avocatul. Atunci când i s-a acordat ultimul cuvânt, inculpatul și-a arătat părerile de rău. „Regret fapta”, a spus inculpatul. Un ieșean a produs un prejudiciu de 370.000 de lei după ce a săvârșit peste 270 de acte materiale de delapidare a propriului angajator.
Li s-au aplicat pedepse mai mari pentru că sunt romi! Asta susțin trei frați, care trebuie să achite daune morale de 50.000 de lei!
Trei inculpați din Vaslui susțin că li s-ar fi aplicat pedepse aspre pe considerente de rasism, aceștia fiind romi. Frații au agresat mai multe persoane, iar acum sunt nemulțumiți de cuantumul pedepselor. Unul dintre cei trei este minor și a primit cea mai grea măsură educativă neprivativă de libertate. Una dintre victime a solicitat despăgubiri, iar instanța i-a admis suma de 50.000 de lei. Trei frați au de achitat 50.000 de lei după ce au agresat mai multe persoane. Avocata inculpaților susține că pedepsele sunt mai aspre din considerente de rasism. Li s-au aplicat pedepse mai mari pentru că sunt romi! Un nou termen în dosarul în care sunt judecați frații Alexandru-Andrei Buțoi, Florin Buțoi și Marian Buțoi a avut loc la data de 16 iunie 2026, în fața Curții de Apel Iași. Cei trei încearcă să obțină soluții mai favorabile, după ce Judecătoria Vaslui i-a condamnat pentru fapte de violență și tulburarea ordinii și liniștii publice. Dosarul are la bază un conflict violent în urma căruia mai multe persoane au fost agresate, iar una dintre victime a suferit leziuni suficient de grave încât instanța să schimbe încadrarea juridică din infracțiunea de lovire sau alte violențe în cea de vătămare corporală. Potrivit hotărârii pronunțate de Judecătoria Vaslui, la data de 5 iunie 2025, s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește fapta comisă asupra persoanei vătămate Vasile N., din infracțiune de lovire sau alte violențe în infracțiune de vătămare corporală. În urma judecății pe fond, Alexandru-Andrei Buțoi a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru vătămare corporală asupra lui Vasile N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Mihai N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Gheorghiță N. și la 1 an de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Prin contopirea pedepselor, instanța a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 14 luni. Astfel, Alexandru-Andrei Buțoi a primit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 8 luni de închisoare. Despăgubiri de 50.000 de lei Florin Buțoi a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru vătămare corporală asupra lui Vasile N., la 1 an și 3 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe asupra lui Gheorghiță N. și la 1 an de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. În urma contopirii pedepselor, acesta a primit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 3 luni de închisoare. În ceea ce îl privește pe Marian Buțoi, care era minor la momentul faptelor, instanța a dispus măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de șase luni pentru săvârșirea, în concurs, a infracțiunilor de vătămare corporală și tulburarea ordinii și liniștii publice. Totodată, Judecătoria Vaslui a admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată Vasile N. și i-a obligat pe cei trei inculpați să îi plătească suma de 50.000 de lei cu titlu de daune morale. Nemulțumiți de soluția pronunțată, cei trei frați au formulat apel, solicitând pedepse mai blânde, respectiv o măsură educativă mai ușoară în cazul lui Marian Buțoi. La termenul desfășurat în fața instanței de apel, avocata inculpaților a susținut că judecătorii ar trebui să țină cont de circumstanțele concrete ale cauzei și de situația familială a celor trei. „Onorată instanță, solicităm aplicarea unor pedepse mai ușoare pentru inculpații Alexandru Buțoi și Florin Buțoi, respectiv o măsură educativă mai ușoară pentru inculpatul Marian. Trebuie să luați în considerare circumstanțele cauzei și provocarea existentă înaintea producerii conflictului. Dacă aceștia nu ar fi fost provocați, nu s-ar fi ajuns aici. De asemenea, ar trebui să analizăm și dacă pedepsele aplicate au avut la bază și motive de rasism. Știm foarte bine că, în unele comunități, discriminarea este prezentă”, a susținut avocata. Inculpații au copii minori în întreținere Apărătoarea a invocat și situația familială a celor doi inculpați majori. Potrivit acesteia, Florin Buțoi are în întreținere doi copii minori, unul în vârstă de trei ani și altul în vârstă de șase luni, iar Alexandru Buțoi are la rândul său doi copii minori, în timp ce soția sa este însărcinată. În ceea ce îl privește pe Marian Buțoi, avocata a solicitat înlocuirea măsurii educative dispuse de prima instanță cu una mai ușoară, respectiv măsura consemnării la sfârșit de săptămână. De asemenea, avocata a apreciat că nu trebuie să existe discriminări și că apartenența etnică a persoanelor judecate nu poate reprezenta un argument pentru aplicarea unor sancțiuni mai severe. De cealaltă parte, reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea apelurilor formulate de cei trei inculpați. „Solicităm să respingeți apelul formulat de inculpați și să aveți în vedere faptul că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt legale și nu justifică aplicarea unora mai ușoare. Trebuie avută în vedere modalitatea de acționare și circumstanțele în care au fost săvârșite faptele”, a declarat procurorul de ședință. Trei frați din Vaslui sunt de părere că au primit pedepse aspre din cauză că sunt romi.