Au de plată 100.000 de lei pentru loviri sau alte violențe! Victima și-a pierdut vederea parțial!
Doi tineri ieșeni au de achitat suma considerabilă de 100.000 de lei, care reprezintă daune morale într-un dosar de loviri sau alte violențe. Inculpații au formulat apel, considerând că acest cuantum este prea mare. Victima s-a ales cu o fractură de mandibulă și 45 de zile de îngrijiri medicale. După ce au bătut un bărbat, sunt buni de plată. Victima și-a pierdut vederea parțial. Au de plată 100.000 de lei pentru niște loviri! Inculpații Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți, aceștia contestă suma de 100.000 de lei, reprezentând daune morale, stabilită de Judecătoria Iași în favoarea părții civile, Rareș Arcip. Prin sentința pronunțată la data de 17 aprilie a acestui an, magistrații Judecătoriei Iași au decis obligarea inculpaților Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu, în solidar, la plata către Rareș Arcip a sumei de 2.880 de lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 100.000 de lei, cu titlu de daune morale. Instanța a mai dispus și plata dobânzii legale aferente, calculată de la data producerii faptei, respectiv 21 iulie 2020, până la achitarea integrală a despăgubirilor, actualizată cu rata inflației. În ceea ce privește latura penală, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpați pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți de valoarea daunelor morale, cei doi inculpați au formulat apel, solicitând instanței superioare să reducă suma acordată victimei. „Suma este mult prea mare” În fața judecătorilor, avocata celor doi a susținut că despăgubirile morale stabilite de instanța de fond sunt disproporționate în raport cu fapta și consecințele acesteia. „Onorată instanță, vă rog să admiteți apelul și să individualizați cuantumul daunelor morale, care sunt excesive din punctul nostru de vedere. Ar trebui să existe o proporționalitate între prejudiciul produs prin săvârșirea unei infracțiuni și cuantumul despăgubirilor acordate”, a declarat apărătoarea inculpaților. Aceasta a insistat asupra ideii că rolul daunelor morale este acela de a compensa suferința unei persoane, nu de a genera un beneficiu financiar excesiv. „Cuantumul daunelor morale nu ar trebui să aibă rolul de îmbogățire fără justă cauză, ci de a despăgubi persoana care a suferit vătămarea. Noi nu negăm existența unui prejudiciu moral, însă considerăm că suma de 100.000 de lei este exagerată raportat la fapta reținută în sarcina inculpaților”, a afirmat avocata. Potrivit acesteia, există o diferență semnificativă între daunele materiale, care pot fi demonstrate prin documente și acte justificative, și daunele morale, a căror evaluare este una subiectivă. „Prin urmare, solicităm admiterea apelului doar pe latura civilă, în ceea ce privește daunele morale, care, spre deosebire de cele materiale, nu se pot dovedi în mod concret și trebuie analizate cu atenție pentru a respecta principiul proporționalității”, a mai spus reprezentanta inculpaților. Victima este de acord cu despăgubirile De cealaltă parte, avocatul victimei a cerut respingerea apelului și menținerea în totalitate a hotărârii pronunțate de Judecătoria Iași, argumentând că suma acordată reflectă gravitatea suferințelor îndurate de Rareș Arcip. „Noi solicităm respingerea apelului, având în vedere numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare victimei, respectiv 45 de zile, precum și gravitatea leziunilor suferite. Considerăm că acest cuantum reprezintă doar o despăgubire pentru persoana vătămată și nicidecum o îmbogățire”, a declarat avocata părții civile. Apărătoarea victimei a explicat că urmările agresiunii au avut un impact major asupra vieții personale și profesionale a clientului său. „Înainte de 21 iulie 2020, persoana vătămată pleca frecvent în străinătate, unde muncea pentru a-și întreține familia. După incident, acest lucru nu a mai fost posibil din cauza problemelor de sănătate pe care le-a avut ca urmare a loviturilor primite”, a precizat aceasta. Totodată, avocatul a arătat că efectele agresiunii nu s-au limitat doar la perioada imediat următoare incidentului, ci au continuat să afecteze viața victimei și în anii care au urmat. „Victima și-a pierdut, într-o anumită măsură, vederea, iar acesta nu este singurul efect negativ dobândit în urma agresiunii”, a adăugat reprezentanta părții civile. Procurorul cere respingerea apelului În susținerea menținerii hotărârii, procurorul prezent la ședință a evidențiat gravitatea leziunilor constatate în urma agresiunii. „Noi solicităm respingerea apelului și păstrarea hotărârii așa cum a fost pronunțată. Luând în considerare traumele suferite de victimă, apreciem că acest cuantum este pe deplin justificat. Persoana vătămată a suferit o fractură de mandibulă și numeroase echimoze, leziuni care au necesitat îngrijiri medicale și au avut consecințe importante asupra vieții sale”, a declarat procurorul de caz. Dosarul rămâne acum în atenția instanței de apel, care va analiza argumentele prezentate de ambele părți și va decide dacă despăgubirile morale de 100.000 de lei vor fi menținute sau reduse. Doi ieșeni au de plătit 100.000 de lei, după ce au băgat un bărbat în spital din cauza loviturilor.
Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Nu știu cum au aflat numărul meu de înmatriculare!
S-au folosit de mașinile unor persoane necunoscute pentru a-și ascunde frauda. Zeci de amânări într-un dosar de evaziune fiscală Mai mulți membri ai familiei Stănescu au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii. Aceștia au folosit numere de înmatriculare ale mai multor persoane, pe care nici nu le cunoșteau. Mai mulți martori i-au văzut pentru prima dată pe inculpați în sala de judecată. Procesul continuă, după ce a fost amânat de zeci de ori. Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Dosarul complex de evaziune fiscală în care sunt inculpați mai mulți membri ai familiei Stănescu continuă să se desfășoare cu dificultate la Tribunalul Iași, după ani de procese și zeci de amânări. La termenul din 27 mai 2026 a fost audiat un nou martor, care a susținut în fața judecătorilor că numărul vehiculului său apare pe documente comerciale fără ca el să fi avut legături cu firmele investigate. Procesul, care vizează presupuse activități comerciale desfășurate prin societăți implicate în colectarea și comercializarea deșeurilor feroase, continuă să ridice numeroase semne de întrebare, în special în ceea ce privește documentele folosite în cadrul operațiunilor analizate de anchetatori. La termenul din 27 mai 2026, instanța a audiat un nou martor, considerat relevant pentru stabilirea situației de fapt. Este vorba despre Ciprian Tarciziu Dîscă, bărbat al cărui autovehicul apare menționat pe o serie de avize de însoțire a mărfii, emise de unele dintre societățile comerciale analizate în dosar. „Nu îi cunosc pe inculpați” În declarația oferită în fața instanței, martorul a negat orice legătură cu firmele implicate și a susținut că nu îi cunoaște pe inculpații din cauză. „În anul 2018, eram șofer și dețineam un microbuz pe care îl foloseam în interes personal, pentru transportul diferitelor produse și cereale. Doar eu utilizam acel vehicul. Am mai transportat și deșeuri feroase pentru mine, însă nu cunosc niciuna dintre societățile implicate în acest dosar și nici reprezentanții acestora. Nu îi cunosc pe inculpații prezenți astăzi în sala de judecată și nu îmi pot explica modul în care numărul vehiculului meu a ajuns să apară pe acele documente, deoarece nu am efectuat transporturi pentru firmele respective”, a declarat Ciprian Tarciziu Dîscă în fața judecătorilor. Potrivit informațiilor aflate la dosar, numărul de înmatriculare al microbuzului deținut de martor figurează pe mai multe avize de însoțire a mărfii folosite în cadrul unor operațiuni comerciale investigate de anchetatori. Declarația acestuia vine în continuarea altor mărturii similare administrate în ultimele luni în cauză. La termenul precedent, desfășurat în luna aprilie, alți doi martori audiați în fața instanței au susținut că numerele de înmatriculare ale vehiculelor lor apar în documente comerciale fără ca aceștia să fi efectuat transporturile respective sau să fi avut relații comerciale cu inculpații ori cu societățile analizate în dosar. Faptele cercetate datează încă din anul 2014, iar de la trimiterea în judecată și până în prezent, dosarul a fost amânat de zeci de ori. Durata mare a procesului ridică deja discuții privind riscul intervenirii prescripției răspunderii penale, mai ales în contextul în care cercetarea judecătorească nu este încă finalizată. Familia Stănescu lovește din nou! Aceștia au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii, cu numere de înmatriculare ale unor persoane pe care nu le cunoșteau.
A intrat cu mașina în magazinul vecinului! Este invidios că am bani
Doi ieșeni se judecă, după ce fiul unuia dintre ei a intrat cu mașina într-un magazin. Procesul se află pe rolul instanței de apel Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin. S-au cerut despăgubiri de peste 50.000 de lei. Părțile au fost nemulțumite de hotărârea luată de prima instanță, motiv pentru care au formulat apel. A intrat cu mașina într-un magazin! Judecătoria Iași a decis, la data de 6 martie 2026, încetarea procesului penal în dosarul care îi avea ca inculpați pe Dinu-Benone Ciută și Florin Lungu, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Deși latura penală a fost închisă, instanța a soluționat acțiunile civile formulate de cele două părți, acordând despăgubiri atât victimei agresiunii, cât și persoanei prejudiciate prin distrugere. Dosarul are la bază un conflict violent produs pe 12 septembrie 2020, în urma căruia au fost formulate acuzații reciproce. Potrivit hotărârii instanței, Dinu-Benone Ciută a fost judecat pentru infracțiunea de distrugere, faptă comisă în dauna Petronelei Lungu, administrator al societății Deluci Consmag SRL. În același dosar, Florin Lungu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru agresarea lui Ciută Dinu-Benone. Instanța a constatat că termenul legal pentru tragerea la răspundere penală a expirat și a dispus încetarea procesului penal pentru ambii inculpați. Cu toate acestea, judecătorii au analizat separat pretențiile civile formulate de părți și au decis acordarea unor despăgubiri semnificative. Astfel, acțiunea civilă formulată de Dinu-Benone Ciută a fost admisă, iar Florin Lungu a fost obligat să plătească suma de 50.000 de lei drept daune morale pentru prejudiciul cauzat prin faptele de lovire sau alte violențe. Totodată, instanța a admis și cererea reconvențională formulată de Florin Lungu, obligându-l pe Ciută Dinu-Benone să achite suma de 10.000 de lei, reprezentând prejudiciu material rezultat din distrugerea unor bunuri. Practic, ambele părți au obținut despăgubiri în urma procesului, întrucât fiecare a formulat pretenții civile împotriva celeilalte, fiecare dintre inculpați fiind, în același timp, și persoană vătămată în raport cu faptele reținute de instanță. Totul a plecat de la un accident rutier Conflictul dintre cele două familii pare să fi avut la bază tensiuni mai vechi, iar în sala de judecată au fost prezentate versiuni complet diferite ale incidentelor petrecute în urmă cu aproape șase ani. Florin Lungu a susținut că întregul scandal ar fi pornit după ce fiul lui Dinu-Benone Ciută ar fi provocat un accident. „Fiul domnului Benone a provocat accidentul. El a intrat cu mașina în acel bar și de acolo a pornit totul”, a declarat acesta în fața instanței. Tot Florin Lungu a afirmat că a fost victima unor agresiuni și intimidări exercitate de familia adversă. „Când a venit Benone acasă la mine, a intrat cu BMW-ul. M-au închis în beci. Am fost agresat de fiul lui Benone”, a spus inculpatul. În timpul dezbaterilor privind apelul, avocatul lui Florin Lungu, Codrin Stupariu, a criticat cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanță, considerând suma de 50.000 de lei, excesivă în raport cu leziunile constatate. „La 15-16 zile de îngrijire nu se acordă 50.000 de lei daune morale. În practică, se acordă circa 15-20.000 de lei. Clientul meu a cerut, de asemenea, daune morale și i s-au acordat 10.000 de lei, disproporția fiind una foarte mare. Noi cerem reducerea daunelor morale, mai ales având în vedere și faptul că a intervenit prescripția”, a declarat avocatul Codrin Stupariu. Daune de 50.000 de lei Apărarea lui Dinu-Benone Ciută a susținut însă că violențele exercitate asupra clientului său au avut consecințe serioase și că valoarea despăgubirilor a fost stabilită corect de instanță, în urma evaluării tuturor probelor administrate. „Noi apreciem că inculpatul încearcă să minimizeze gravitatea faptei. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit în funcție de suferințele cauzate. A fost lovit cu pumnii și picioarele. Valoarea daunelor morale este rezultatul unei analize globale”, a afirmat avocata victimei. Și procurorul de caz a solicitat respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile, apreciind că daunele morale acordate de prima instanță sunt justificate și motivate corespunzător. Pe parcursul procesului, Florin Lungu a vorbit și despre relația tensionată pe care ar fi avut-o cu familia Ciută, afirmând că ar fi fost supus, în mod repetat, unor presiuni și conflicte. „El venea beat, seara, la magazin. Venea cu scandal. Sunt sătul de controale la magazin, pentru că el este invidios pe starea mea financiară. Fiul lui m-a strâns de gât la mine în curte. Când am fost audiat la poliție, nu mi s-a permis să am un avocat. Din cauză că eu dețin aceste două magazine, el mi-a cerut atâția bani. Eu am de plătit impozite, salarii, nu pot să îi dau lui Benone”, a spus inculpatul în fața instanței. Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin, cauzând un prejudiciu de peste 50.000 de lei.
Cel mai nebun dezvoltator imobiliar, care a cumpărat 1.000 de apartamente cu 400 de milioane de dolari, își dă în judecată asociatul
Floyd Mayweather (49 de ani), fost campion mondial la box și cunoscut în prezent ca fiind „cel mai nebun” dezvoltator imobiliar, cu 1.000 de apartamente cumpărate pentru 400 de milioane de dolari, este implicat într-un nou scandal. Faimosul american își dă în judecată asociatul, pe Jona Rechnitz (43), pe care îl acuză că l-ar fi lăsat fără zeci de milioane de dolari în conturi. În total, Mayweather solicită în cadrul procesului despăgubiri de 175 de milioane de dolari, informează ESPN. Un nou proces cu Floyd Mayweather în prim-plan! Îl dă în judecată pe Jona Rechnitz, fostul său asociat, și cere despăgubiri de 175 de milioane de dolari Averea de sute de milioane de dolari a lui Floyd Mayweather, unul dintre cei mai faimoși pugiliști din istoria boxului mondial, face de ani buni înconjurul presei internaționale. Mayweather este cunoscut pentru mașinile exclusiviste pe care le deține, pentru biletele la pariuri pe care le plasează pe mize astronomice, dar și pentru afacerile imobiliare. Concret, Floyd Mayweather este cel care a plătit pe loc 400.000.000 de dolari pentru achiziția a 1.000 de apartamente, afacere care a depășit cu mult granițele Statelor Unite ale Americii în materie de marketing. Însă, averea colosală pe care o are fostul boxer mai vine la pachet cu câteva detalii. Pe de-o parte, Mayweather este expus și tot felul de impostori atentează la milioanele sale. Pe de altă parte, americanul are toate fondurile necesare pentru a se lupta cu ei în instanță. Spre exemplu, Floyd Mayweather a dat în judecată Business Insider într-un proces colosal în care a cerut despăgubiri de 100.000.000 de dolari. Și acesta este doar un caz. Mult mai recent, după cum informează ESPN.com, Mayweather a intentat un nou proces în care solicită despăgubiri de 175.000.000 de dolari. Cine este vizat? Jona Rechnitz, un antreprenor care i-a fost asociat lui Mayweather și care, în cele din urmă, s-ar fi dovedit a fi un șarlatan. Acesta a pozat într-un manager de investiții de mare succes și într-un consultant financiar, reușind să îi câștige încrederea lui Mayweather. În realitate, ar fi dorit doar să profite de averea imensă a fostului campion mondial și de lipsa de cunoștințe a acestuia. Cum l-a păcălit Rechnitz pe Floyd Mayweather Floyd Mayweather ar fi fost „scuturat” de bani în principal prin intermediul societății Frist Apex Ventures. Fostul pugilist era convins să vireze sume amețitoare în conturile acesteia, cu promisiunea că banii vor fi investiți. Așa se face că în iulie 2024, într-una dintre tranzacții, a virat 7.5 milioane de dolari pentru ca banii să fie plasați într-o presupusă afacere de mare succes. În realitate, „nu s-a făcut nicio investiție, iar banii virați nu au fost niciodată returnați”, notează cei de la ESPN. De asemenea, același fost asociat al lui Mayweather ar fi făcut un împrumut de 13 milioane de dolari, pentru care ar fi garantat cu o proprietate din Miami Beach a ex-campionului mondial. Cel mai probabil, Mayweather a fost păcălit să semneze, deoarece avea o încredere oarbă în cel menționat anterior. O bună bucată din acel împrumut s-a dus în achiziția unui avion privat Gulfstream G-IV din 1996, care ulterior a fost revândut. Conform sursei citate, Mayweather nu are idee cine l-a cumpărat și nu și-a mai recuperat banii. De asemenea, la același dosar sunt menționate și alte sume de bani, de ordinul milioanelor sau chiar peste 10 milioane de dolari, bani pe care Floyd Mayweather i-ar fi pierdut în favoarea celor acuzați. Spre exemplu, în 2025, Jona Rechnitz ar fi oferit drept garanție bijuterii ale lui Mayweather în valoare de 100 de milioane de dolari, totul pentru a obține împrumuturi de 13 milioane de dolari de la niște dealeri din Miami. Evident, împrumuturile nu au fost restituite, iar Mayweather a ajuns în pericolul de a-și pierde bijuteriile. Trebuie menționat faptul că la dosar mai sunt și alți inclupați, nu doar Jona Rechnitz. Este vorba despre Ayal Frist, „vioara întâi” din firma Frist Apex Ventures, dar și Alexander Seligson, un avocat care s-a ocupat de refinanțarea uneia dintre proprietățile lui Mayweather. „Așteptăm cu nerăbdare să recuperăm fiecare dolar la care are dreptul clientul nostru”, a spus Leo Jacobs, avocatul lui Mayweather, citat de ESPN.
S-a bătut și acum este pasibil de pușcărie! Despăgubiri de 6.500 de lei pentru câțiva pumni!
Un bărbat a bătut un vecin și acum riscă să ajungă la închisoare. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor Un bărbat a bătut un vecin, iar acum riscă să facă pușcărie. Bărbatul a fost obligat și la plata unor daune morale în cuantum de 6.500 de lei. Victima a fost nemulțumită de hotărârea primei instanțe, motiv pentru care a formulat apel. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor. S-a bătut și acum este pasibil de pușcărie! Inculpatul Vlad-Petru Ungureanu a fost condamnat de magistrații de la Judecătoria Vaslui pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. La termenul desfășurat pe 14 mai 2026, atât apărarea inculpatului, cât și procurorul de caz au adus argumente contradictorii în fața magistraților de la Curtea de Apel Iași, în timp ce victima agresiunii continuă lupta pentru obținerea unor despăgubiri mai mari. Dosarul a ajuns în faza de apel după ce Judecătoria Vaslui a pronunțat, pe 24 februarie, o sentință de condamnare împotriva lui Vlad-Petru Ungureanu. Instanța a decis aplicarea unei pedepse de un an și trei luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Totodată, judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de doi ani. În același dosar, magistrații au admis în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, Cătălin Teofil Simiuc, și au obligat inculpatul la plata sumei de 6.500 de lei, cu titlu de daune morale. Victima a formulat apel Nemulțumită de cuantumul despăgubirilor și de soluția dispusă de prima instanță, partea civilă a atacat hotărârea cu apel, solicitând modificarea acesteia. Primul termen al apelului a avut loc miercuri, 14 mai, la Curtea de Apel Iași, unde atmosfera din sala de judecată a fost una încărcată. Avocata inculpatului a cerut respingerea apelului formulat de partea civilă, susținând că acesta nu ar fi fost motivat suficient nici în fapt, nici în drept. „Legat de motivele de apel, eu nu am văzut să fie semnate. Eu vă rog să respingeți apelul ca nefondat. Nu a fost motivată în fapt sau în drept existența unei erori care să ducă la reformarea hotărârii. Nu a arătat partea civilă de ce trebuia aplicată o altă pedeapsă”, a declarat apărătoarea lui Vlad-Petru Ungureanu în fața instanței. Avocata a insistat și asupra faptului că inculpatul nu ar fi beneficiat în mod corespunzător de drepturile sale în fața primei instanțe. Potrivit acesteia, Ungureanu nu ar fi înțeles pe deplin implicațiile procedurii simplificate, procedură care i-ar fi putut aduce o reducere a pedepsei. „Inculpatul nu a fost asistat în fața primei instanțe, iar din acest motiv nu a înțeles ce înseamnă procedura simplificată și astfel nu a putut beneficia de reducerea pedepsei. Acesta a recunoscut fapta săvârșită, chiar dacă nu în totalitate. A încercat să se împace cu victima, fiind din aceeași localitate. Inculpatul muncește în străinătate”, a mai susținut avocatul apărării. Procurorul a cerut majorarea despăgubirilor De cealaltă parte, procurorul de ședință a apreciat că soluția pronunțată de Judecătoria Vaslui trebuie modificată cel puțin în ceea ce privește latura civilă a dosarului. Reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea daunelor morale acordate victimei, considerând că suma stabilită inițial nu reflectă gravitatea situației. „Vă rog să desființați în parte hotărârea pe partea civilă. Apreciez că se impune majorarea daunelor morale dispuse de magistrații de la Judecătoria Vaslui”, a afirmat procurorul în fața completului de judecată. În timpul ședinței, Vlad-Petru Ungureanu a avut și el o intervenție scurtă în fața magistraților, exprimându-și regretul pentru cele întâmplate și încercând să transmită că și-a schimbat conduita. „Îmi pare rău pentru ceea ce s-a întâmplat! Lucrez în străinătate, am contract de muncă. Îmi pare rău”, a spus inculpatul. Un bărbat a bătut un vecin, iar acum riscă să facă pușcărie. Acesta are de achitat și daune morale de peste 6.000 de lei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Lovitură de milioane dintr-o despăgubire ANRP. Cum a ajuns un drept litigios cumpărat cu 80.000 de euro să-i aducă lui Cristian Bușoi peste 12 milioane de lei
Actualul secretar de stat din cadrul Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a obținut peste 12 milioane de lei în urma unei despăgubiri analizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Compensațiile au fost acordate de stat prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru un teren de 2,5 hectare, relatează Fanatik. Drepturi de 77 de milioane de lei cumpărate cu 80.000 de euro Drepturile litigioase au fost achiziționate pentru aproximativ 80.000 de euro (circa 290.000 de lei) de persoane apropiate lui Bușoi, de la o femeie din Timișoara care nu reușea să obțină autorizațiile necesare pentru a încasa despăgubirile, potrivit sursei citate. În doar câteva luni, apropiații lui Bușoi – Daniel Groza și Marius Militaru – au ajuns să dețină drepturi în valoare de 77 de milioane de lei, constând în principal în acțiuni la Fondul Proprietatea. Ulterior, secretarul de stat de la Energie a declarat aceste acțiuni aferente terenului din Timișoara în propriile declarații de avere. Cu toate acestea, procurorii DNA au decis clasarea cauzei. De altfel, Cristian Bușoi a refuzat în mod constant să răspundă întrebărilor adresate pe acest subiect. Dosar penal deschis în 2015 Sursa citată menționează că Direcția Națională Anticorupție a deschis în 2015 un dosar penal în acest caz. Procurorul-șef de secție Gheorghe Popovici a solicitat, în cadrul anchetei ample privind despăgubirile acordate prin ANRP , verificarea unor dosare de retrocedare suspectate de supraevaluare. Conform unui răspuns transmis ulterior, dosarul a fost clasat în 2019. În această perioadă, Cristian Bușoi a evitat timp de mai multe săptămâni să răspundă întrebărilor privind acest caz. Printre altele, i s-a cerut să precizeze dacă a fost audiat sau dacă a depus o declarație scrisă prin care să explice proveniența acțiunilor de la Fondul Proprietatea menționate în declarațiile sale de avere. Acesta nu a răspuns niciuneia dintre întrebările transmise în mai multe mesaje. Nici procurorii DNA nu au confirmat dacă Bușoi a fost audiat în cadrul anchetei, argumentând că dosarul a fost deja clasat. „În dosarul la care faceți referire, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și f) din Codul de procedură penală”, se arată în răspunsul transmis de DNA sursei citate. Instituția a refuzat însă să ofere detalii despre eventualele audieri din dosar. Reprezentanții DNA au invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, potrivit cărora datele referitoare la persoanele audiate într-un dosar penal și identitatea procurorului care a dispus soluția au caracter confidențial. Traseul banilor începe în 2008 La finalul anului 2008, Daniel Groza și Marius Militaru – apropiați ai lui Cristian Bușoi – au intrat în topul celor mai mari despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Într-un clasament publicat în 2014, cei doi ocupau locul 18 din 30. Daniel Groza apare și într-un raport al Curtea de Conturi, unde este menționat drept „cumpărător constant” de drepturi litigioase. În decembrie 2008, prin decizia emisă în dosarul 41988/CC, Groza și Militaru au primit despăgubiri de 77,5 milioane de lei, sumă acordată ulterior sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. Reprezentanții ANRP au transmis că dosarul privind despăgubirea pentru terenul de 2,5 hectare prezintă elemente suspecte, însă procurorii DNA au decis clasarea. În mod normal, proprietara inițială, Valeria Hilda Preda, ar fi putut intra în posesia terenului în baza Legii fondului funciar, fără a fi nevoie de despăgubiri, însă Primăria Timișoara a adoptat o altă soluție în 2007. Notificarea prin care Preda solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri fusese depusă cu 24 de ani înainte, perioadă în care aceasta primise deja o primă tranșă de bani și unele restituiri în natură. Dreptul la despăgubiri a fost stabilit printr-o decizie semnată în 2007 de fostul primar Gheorghe Ciuhandru. Proprietara a primit 80.000 de euro Între 2007 și august 2008, solicitarea Valeriei Hilda Preda nu a fost analizată de secretariatul ANRP. Abia după ce Militaru și Groza au cumpărat drepturile litigioase, dosarul a parcurs rapid etapele administrative până la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acea perioadă, vicepreședinte al ANRP era Cătălin Teodorescu, coleg de partid și prieten cu Cristian Bușoi. Familia Valeriei Preda a declarat că a primit aproximativ 290.000 de lei – echivalentul a aproape 80.000 de euro la acel moment – pentru teren, fiind informată că altfel nu ar fi obținut nicio despăgubire. După cesionarea drepturilor, dosarul a fost soluționat rapid. Prin decizia nr. 3659 din 4 decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a acordat lui Militaru și Groza suma de 77,5 milioane de lei, echivalentul a aproape 18 milioane de euro la cursul de atunci. Acțiunile apar în declarațiile de avere Între 2010 și 2014, ANRP a achitat cele 77 de milioane de lei sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. În aceeași perioadă, Cristian Bușoi a început să raporteze în declarațiile sale de avere un număr semnificativ de acțiuni la acest fond. În declarația depusă în 2010 apare un drept de creanță pentru 15.765.634 de acțiuni, precum și mențiunea că 120.000 de acțiuni fuseseră deja vândute în 2009. Ulterior, numărul acțiunilor declarate a crescut constant, ajungând la aproximativ 14 milioane în 2014. Potrivit declarației de avere din 2015, Bușoi deținea 14.018.750 de acțiuni la Fondul Proprietatea. La o cotație medie de 0,8 lei pe acțiune la Bursa de Valori București, valoarea acestora era de aproximativ 11,8 milioane de lei. În declarația depusă în 2021, politicianul menționează că a vândut acțiunile pentru 8,28 milioane de lei. Pe lângă această sumă, a încasat și dividende de aproximativ 3,8 milioane de lei între 2013 și 2017, ceea ce indică un câștig total de aproximativ 12 milioane de lei rezultat din despăgubirea ANRP. Apropiații nu neagă transferul de acțiuni Daniel Groza și Marius Militaru sunt considerați apropiați ai lui Cristian Bușoi, fiind descriși în presă drept finii acestuia. Familiile celor doi nu au negat că o parte dintre acțiunile primite la Fondul Proprietatea ar fi fost cedate ulterior lui Bușoi. Militaru a avut legături cu Bușoi și în mediul de afaceri, fiind
Lăsat în libertate după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine! Victima se teme pentru siguranța ei!
Un ieșean a fost lăsat în libertate de judecători, după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine. Femeia a spus că a fost amenințată de inculpat, pentru a-și retrage plângerea. S-a emis mandat de aducere pe numele bărbatului, dar acesta nu a putut fi găsit și nimeni nu știe unde se află. Lăsat în libertate după ce ar fi furat din apartamentul unei vecine! Un dosar penal privind o presupusă faptă de furt calificat, care a pornit în anul 2024 și a trecut prin mai multe etape procesuale, continuă să ridice semne de întrebare în instanțele din Iași. Potrivit documentelor din dosar, inculpatul a fost pus sub control judiciar în luna august 2024, măsură preventivă care a fost menținută până în martie 2025. Ancheta viza acuzația de furt calificat formulată în urma unei plângeri depuse de persoana vătămată, Eugenia Mihaela Galbău. Aceasta susținea că mai multe bunuri i-ar fi dispărut din locuința pe care o ocupa într-un complex de locuințe din localitatea Găureni. Cazul a ajuns în fața instanței, iar pe 28 mai 2025, magistrații de la Judecătoria Iași au pronunțat o hotărâre de achitare a inculpatului. Instanța a dispus achitarea pentru infracțiunea de furt calificat și a respins acțiunea civilă, formulată de persoana vătămată, ca neîntemeiată. Judecătorii au apreciat că probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a demonstra vinovăția bărbatului dincolo de orice îndoială rezonabilă. În ciuda acestei soluții, procesul nu s-a încheiat definitiv, iar dosarul a ajuns ulterior pe rolul Curții de Apel Iași. Pentru termenul din 5 martie 2026, instanța a emis un mandat de aducere pe numele inculpatului, pentru a asigura prezența acestuia la judecată. Polițiștii au mers la adresa indicată de bărbat în actele oficiale, însă au descoperit că acolo locuiește o altă persoană. Potrivit informațiilor consemnate de autorități, actualul locatar a declarat că nu îl cunoaște pe inculpat, însă știe că acesta ar fi locuit, în trecut, la acea adresă. În lipsa altor date privind locul în care s-ar afla bărbatul, încercările de contact telefonic au eșuat de asemenea. Bărbatul nu a răspuns. Femeia locuia într-un complex pentru persoanele aflate în nevoie Dosarul are la bază plângerea depusă de Eugenia Mihaela Galbău, care a relatat în fața instanței circumstanțele în care ar fi descoperit dispariția unor bunuri din apartamentul în care locuia în anul 2024. Potrivit declarațiilor acesteia, femeia a locuit în complexul construit de Asociația „Glasul Vieții”, din Găureni, în perioada mai – septembrie 2024. „Am locuit în Găureni, în complexul construit de Asociația «Glasul Vieții», în perioada mai – septembrie 2024, iar în lunile iunie și iulie am plecat la mare, acolo unde are o locație această asociație, pentru a câștiga un ban. Am plecat împreună cu cei trei copii ai mei”, a spus femeia în fața judecătorilor. Aceasta a precizat că, înainte de plecare, a lăsat cheile apartamentului unei vecine, Corina C., despre care spune că se ocupa de administrarea locuințelor din complex. „Am lăsat cheile locuinței unei vecine, Corina C., care era persoana ce se ocupa de toate apartamentele, pentru situația în care s-ar fi putut întâmpla ceva. De exemplu, dacă se spărgea o țeavă de apă”, a explicat aceasta. Femeia a mai relatat că șederea la mare a fost mai scurtă decât planificase inițial. După aproximativ două săptămâni, fostul soț ar fi venit și ar fi luat unul dintre copii, iar ea s-a întors la apartamentul din complex. „La mare am stat circa două săptămâni, pentru că a venit fostul soț. Mi-a luat un copil și a trebuit să plec. Astfel că m-am întors la apartamentul din complex. Cu această ocazie, am constatat că îmi lipsesc o serie de bunuri, printre care și televizorul”, a spus femeia. Potrivit declarației sale, inițial, vecina căreia îi lăsase cheile ar fi negat că știe ceva despre dispariția televizorului. Ulterior, însă, ar fi recunoscut că l-a luat temporar pentru ca proprii copii să se uite la el, restituindu-l după trei zile. Eugenia Mihaela Galbău: „A furat o jumătate de draperie!” Lista bunurilor despre care femeia a spus că au dispărut din locuință includea mai multe obiecte, printre care un electroșoc nou, o pereche de sandale, o șapcă, trei kilograme de nisip kinetic pentru copii, carioci Posca, două perechi de ochelari de vedere și chiar o jumătate de draperie. „Printre lucrurile furate se numără un electroșoc nou, a cărui lipsă a fost constatată la două săptămâni după ce m-am întors, după ce am văzut, cu fiul Corinei, că se juca cu el. Am mai constatat lipsa unei perechi de sandale, o șapcă, trei kilograme de nisip kinetic, carioci Posca, două perechi de ochelari de vedere. A lipsit și o jumătate de draperie, pe care am văzut-o la Corina”, a declarat aceasta. În același timp, femeia a precizat că nu a observat urme de forțare a ușii sau a altor elemente ale apartamentului. Ea a mai spus că vecina i-ar fi sugerat, la un moment dat, că inculpatul ar fi intrat în apartament, însă nu a crezut această variantă. „Mi-a spus Corina că Iancu Cobzariu ar fi intrat în apartamentul meu, dar nu am crezut asta, pentru că el nu avea cheie”, a afirmat femeia în fața instanței. De asemenea, o altă vecină i-ar fi spus că, în lipsa ei, mai multe persoane ar fi intrat în locuință pentru a folosi mașina de spălat. În același timp, fiul vecinei ar fi dormit acolo, împreună cu prieteni. A fost amenințată după ce a depus plângere Femeia a depus plângerea la poliție la aproximativ o lună de zile după ce s-a întors în apartament. În cadrul audierilor, ea a declarat că, inițial, a suspectat concubina inculpatului, și pe numele acesteia a formulat plângerea. Totodată, a afirmat că, după ce a mers la poliție, ar fi primit un mesaj vocal de la inculpată, prin care ar fi fost amenințată. Ulterior, susține că bărbatul ar fi contactat-o telefonic și ar fi încercat să o convingă să își retragă declarațiile. Cu toate acestea, în fața instanței, femeia a declarat că nu este convinsă că inculpatul este
O jucătoare cere WTA daune de 16.950.000 de euro după ce a fost suspendată pentru dopaj
Jucătoarea de tenis Tara Moore, în vârstă de 33 de ani, a dat startul unei acțiuni în justiție contra WTA, solicitând daune în valoare de 16.950.000 de euro pentru modul în care cazul său de dopaj a fost gestionat. Episodul a apărut după ce aceasta a consumat carne contaminată, potrivit EFE. Tara Moore a dat în judecată WTA Sportiva din Marea Britanie, care fusese anterior achitată de o încălcare a regulilor antidoping, a primit o suspendare de patru ani, după ce Curtea de Arbitraj Sportiv a admis apelul depus de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului. În plângerea depusă la un tribunal din New York, Tara Moore susține că WTA nu a informat în mod corespunzător jucătoarele cu privire la faptul că nu ar trebui să consume carne locală, întrucât ar putea fi contaminată. Britanica s-a ales cu o suspendare, fiind exonerată ulterior de toate acuzațiile, în decembrie 2023. Moore a revenit pe teren între jumătatea anului 2024 și jumătatea anului următor, însă decizia tribunalului independent a fost atacată, iar ITIA a câștigat apelul. În consecință, ea nu va mai putea juca până când nu va executa întreaga suspendare de patru ani, valabilă până în decembrie 2027. Sportiva din Marea Britanie „a fost o victimă dublă” Avocatul acesteia, Daniel Weiss, a oferit o declarație pentru New York Post. Weiss a adus în discuție modul în care WTA a gestionat situația, vorbind, totodată, despre sistemul antidoping. „Tara Moore a fost o victimă dublă: mai întâi din cauza neglijenței WTA, apoi din cauza unui sistem antidoping care presupune că jucătoarea este vinovată, fără vreo dovadă de rea intenție”, a declarat Daniel Weiss. Jucătoarea de tenis cu mai multe titluri obținute în circuitul ITF susține că deciziile luate în cazul acesta i-au „distrus” cariera. După ce a aflat că suspendarea rămâne în picioare, Moore și-a exprimat frustrarea în mediul online. „A fi nevinovat și a fi nevoit să dovedești asta reprezintă un proces incredibil de extenuant. În primul rând, încerci să-ți dai seama ce sunt aceste lucruri. În al doilea rând, îți dai seama cum și de ce au intrat aceste lucruri în organismul tău”, a notat ea pe Instagram. Britanica nu s-a oprit: „Sistemul antidoping este defect. Eu sunt o dovadă a acestui lucru. Nu o spun pentru mine, pentru că este prea târziu, ci pentru viitorii jucători care se vor afla în această situație nefericită”.
După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.
Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea! Femeia a fost desfigurată, însă dosarul în care cei vinovați sunt părți se află în moarte clinică!
Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea. În data de 15 martie 2022, femeia a fost grav rănită după ce i-a fost oferită o soluție parfumată pentru saună, nediluată și fără instrucțiuni. După ce a turnat lichidul pe pietrele încinse, s-a produs o explozie care i-a provocat arsuri pe aproximativ 40% din suprafața corpului. La aproape patru ani de la incident, procesul bate pasul pe loc, iar cei vinovați sunt predispuși să scape de răspundere. Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea În urmă cu aproape patru ani, Ana Oprea a fost victima unui grav incident la spa-ul Hotelului Kronwell din Brașov. Pe data de 15 martie 2022, viața femeii a luat o întorsătură drastică, după ce a fost victima unei explozii puternice. Ana a primit de la angajații hotelului o soluție parfumată pentru saună, nediluată și fără instrucțiuni, iar după ce a turnat lichidul pe pietrele încinse, s-a produs o explozie care i-a provocat arsuri pe aproximativ 40% din suprafața corpului. Acest eveniment i-a schimbat complet viața. „Înainte de acest eveniment tragic, eram o persoană deplin independentă. Astăzi, stigmatul social și pierderea majorității activităților care îmi defineau existența mă țin captivă într-un proces de recuperare fără sfârșit. Sunt marcată de un prejudiciu estetic grav și permanent (desfigurare) și de riscuri medicale majore. Expunerea la soare reprezintă de acum înainte un pericol, existând un risc ridicat de cancer de piele, în timp ce numărul imens de intervenții chirurgicale suferite și anesteziile repetate atrag un risc sever de complicații cardiace și alte afecțiuni sistemice, derivate direct din această tragedie”, a transmis Ana Oprea reporterilor BZI. Femeia susține că angajații responsabili de incident au rămas impasibili în fața accidentului, lăsând-o fără ajutor pe victima vizibil rănită. „Personalul a asistat impasibil, fără a interveni pentru a acorda ajutor sau a apela numărul de urgență 112. Aceste demersuri vitale fiind realizate, în realitate, de alte persoane prezente”, a adăugat femeia. Dosarul în care cei vinovați sunt părți se află în „moarte clinică” Timp de aproape patru ani, dosarul a bătut pasul pe loc, fiind pasibil de prescripție în doar un an de zile. Femeia spune că are suspiciuni cu privire la legalitatea desfășurării procesului în care este victimă a indolenței unor persoane care nu par că vor răspunde în fața legii. „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) mi-a respins sistematic cererile de preluare a cauzei, în ciuda faptului că însuși Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a admis, în mod oficial, că dosarul are o complexitate care depășește resursele lor logistice. În motivarea acestor cereri, am subliniat ceea ce în presa națională și în opinia publică este deja de notorietate: suspiciunea că acest business ar beneficia de protecția unor persoane publice influente din Brașov, existând indicii că afacerea ar fi controlată, în fapt, de către acestea din urmă”, a spus Ana Oprea. Încă din faza de urmărire penală, dosarul a fost tratat cu superficialitate, din spusele victimei. „În ciuda faptului că judecătorul de drepturi și libertăți a stabilit două termene-limită succesive pentru finalizarea urmăririi penale, procurorul le-a ignorat complet”, a adăugat victima. Gravul incident a fost trimis în instanță sub încadrarea juridică de vătămare corporală din culpă, iar vinovații sunt predispuși să scape de răspunderea penală prin prescripție, care s-ar împlini în martie 2027. „În timp ce autoritățile au ales să ignore acest pericol, eu sunt condamnată să port toată viața urmele fizice și psihice devastatoare ale acestui eveniment tragic, rămânând victima unui sistem care pare să fi prioritizat justificarea volumului de muncă al magistratului, în detrimentul dreptului meu fundamental la o justiție înfăptuită la timp”, a mai spus Ana. Daune morale de 4,5 milioane de euro În data de 4 decembrie 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a preluat cauza, ca urmare a semnalării situației în presă. Ana Oprea este de părere că se dorește mușamalizarea cauzei și arată neregulile din anii în care dosarul a rămas în nelucrare. „Ceea ce am reclamat constant ca fiind o tentativă de mușamalizare nu mai reprezintă astăzi doar o suspiciune personală, ci este confirmat de constatările oficiale ale prim-procurorului Adrian Radu, care reține existența unor probe fabricate («constituite pro causa») și a unor documente cu semnături imposibile cronologic – referindu-se la afișe apărute, subit, abia la a doua cercetare la fața locului”, a arătat victima. Victima a solicitat și extinderea urmăririi penale pentru mai multe fapte, dintre care: favorizarea făptuitorului, falsul în înscrisuri, uzul de fals, sustragerea sau distrugerea de probe și mărturia mincinoasă. Femeia cere daune morale în valoare de 4,5 milioane de euro, având în vedere gravitatea incidentului și a urmărilor pe care le-a avut de îndurat ulterior. În data de 28 ianuarie 2026, procurorul a luat măsura sechestrului asigurător asupra unui bun imobil aparținând inculpatei, persoană juridică, până la concurența sumei de 1.500.000 de euro, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. Deși s-a dispus sechestrul asigurător, femeia trage un semnal de alarmă și arată că această măsură dispusă de procuror riscă să rămână o formă fără fond. „Imobilul sechestrat este deja ipotecat integral în favoarea unei unități bancare, pentru credite ce însumează aproximativ 11 milioane de euro. Banca deține un rang prioritar, ceea ce plasează sechestrul într-o poziție secundară”, a concluzionat femeia. Ana Oprea este victima incidentului de la Hotelul Kronwell din Brașov, care a decis să rupă tăcerea. Femeia susține că personalul responsabil în aflarea adevărului și de pedepsirea celor vinovați nu și-a făcut treaba cu temeinicie, iar acest lucru face ca dosarul să fie susceptibil de prescripție. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate