O jucătoare cere WTA daune de 16.950.000 de euro după ce a fost suspendată pentru dopaj
Jucătoarea de tenis Tara Moore, în vârstă de 33 de ani, a dat startul unei acțiuni în justiție contra WTA, solicitând daune în valoare de 16.950.000 de euro pentru modul în care cazul său de dopaj a fost gestionat. Episodul a apărut după ce aceasta a consumat carne contaminată, potrivit EFE. Tara Moore a dat în judecată WTA Sportiva din Marea Britanie, care fusese anterior achitată de o încălcare a regulilor antidoping, a primit o suspendare de patru ani, după ce Curtea de Arbitraj Sportiv a admis apelul depus de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului. În plângerea depusă la un tribunal din New York, Tara Moore susține că WTA nu a informat în mod corespunzător jucătoarele cu privire la faptul că nu ar trebui să consume carne locală, întrucât ar putea fi contaminată. Britanica s-a ales cu o suspendare, fiind exonerată ulterior de toate acuzațiile, în decembrie 2023. Moore a revenit pe teren între jumătatea anului 2024 și jumătatea anului următor, însă decizia tribunalului independent a fost atacată, iar ITIA a câștigat apelul. În consecință, ea nu va mai putea juca până când nu va executa întreaga suspendare de patru ani, valabilă până în decembrie 2027. Sportiva din Marea Britanie „a fost o victimă dublă” Avocatul acesteia, Daniel Weiss, a oferit o declarație pentru New York Post. Weiss a adus în discuție modul în care WTA a gestionat situația, vorbind, totodată, despre sistemul antidoping. „Tara Moore a fost o victimă dublă: mai întâi din cauza neglijenței WTA, apoi din cauza unui sistem antidoping care presupune că jucătoarea este vinovată, fără vreo dovadă de rea intenție”, a declarat Daniel Weiss. Jucătoarea de tenis cu mai multe titluri obținute în circuitul ITF susține că deciziile luate în cazul acesta i-au „distrus” cariera. După ce a aflat că suspendarea rămâne în picioare, Moore și-a exprimat frustrarea în mediul online. „A fi nevinovat și a fi nevoit să dovedești asta reprezintă un proces incredibil de extenuant. În primul rând, încerci să-ți dai seama ce sunt aceste lucruri. În al doilea rând, îți dai seama cum și de ce au intrat aceste lucruri în organismul tău”, a notat ea pe Instagram. Britanica nu s-a oprit: „Sistemul antidoping este defect. Eu sunt o dovadă a acestui lucru. Nu o spun pentru mine, pentru că este prea târziu, ci pentru viitorii jucători care se vor afla în această situație nefericită”.
După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.
Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea! Femeia a fost desfigurată, însă dosarul în care cei vinovați sunt părți se află în moarte clinică!
Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea. În data de 15 martie 2022, femeia a fost grav rănită după ce i-a fost oferită o soluție parfumată pentru saună, nediluată și fără instrucțiuni. După ce a turnat lichidul pe pietrele încinse, s-a produs o explozie care i-a provocat arsuri pe aproximativ 40% din suprafața corpului. La aproape patru ani de la incident, procesul bate pasul pe loc, iar cei vinovați sunt predispuși să scape de răspundere. Ana Oprea, victima incidentului de la Hotelul Kronwell, rupe tăcerea În urmă cu aproape patru ani, Ana Oprea a fost victima unui grav incident la spa-ul Hotelului Kronwell din Brașov. Pe data de 15 martie 2022, viața femeii a luat o întorsătură drastică, după ce a fost victima unei explozii puternice. Ana a primit de la angajații hotelului o soluție parfumată pentru saună, nediluată și fără instrucțiuni, iar după ce a turnat lichidul pe pietrele încinse, s-a produs o explozie care i-a provocat arsuri pe aproximativ 40% din suprafața corpului. Acest eveniment i-a schimbat complet viața. „Înainte de acest eveniment tragic, eram o persoană deplin independentă. Astăzi, stigmatul social și pierderea majorității activităților care îmi defineau existența mă țin captivă într-un proces de recuperare fără sfârșit. Sunt marcată de un prejudiciu estetic grav și permanent (desfigurare) și de riscuri medicale majore. Expunerea la soare reprezintă de acum înainte un pericol, existând un risc ridicat de cancer de piele, în timp ce numărul imens de intervenții chirurgicale suferite și anesteziile repetate atrag un risc sever de complicații cardiace și alte afecțiuni sistemice, derivate direct din această tragedie”, a transmis Ana Oprea reporterilor BZI. Femeia susține că angajații responsabili de incident au rămas impasibili în fața accidentului, lăsând-o fără ajutor pe victima vizibil rănită. „Personalul a asistat impasibil, fără a interveni pentru a acorda ajutor sau a apela numărul de urgență 112. Aceste demersuri vitale fiind realizate, în realitate, de alte persoane prezente”, a adăugat femeia. Dosarul în care cei vinovați sunt părți se află în „moarte clinică” Timp de aproape patru ani, dosarul a bătut pasul pe loc, fiind pasibil de prescripție în doar un an de zile. Femeia spune că are suspiciuni cu privire la legalitatea desfășurării procesului în care este victimă a indolenței unor persoane care nu par că vor răspunde în fața legii. „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) mi-a respins sistematic cererile de preluare a cauzei, în ciuda faptului că însuși Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a admis, în mod oficial, că dosarul are o complexitate care depășește resursele lor logistice. În motivarea acestor cereri, am subliniat ceea ce în presa națională și în opinia publică este deja de notorietate: suspiciunea că acest business ar beneficia de protecția unor persoane publice influente din Brașov, existând indicii că afacerea ar fi controlată, în fapt, de către acestea din urmă”, a spus Ana Oprea. Încă din faza de urmărire penală, dosarul a fost tratat cu superficialitate, din spusele victimei. „În ciuda faptului că judecătorul de drepturi și libertăți a stabilit două termene-limită succesive pentru finalizarea urmăririi penale, procurorul le-a ignorat complet”, a adăugat victima. Gravul incident a fost trimis în instanță sub încadrarea juridică de vătămare corporală din culpă, iar vinovații sunt predispuși să scape de răspunderea penală prin prescripție, care s-ar împlini în martie 2027. „În timp ce autoritățile au ales să ignore acest pericol, eu sunt condamnată să port toată viața urmele fizice și psihice devastatoare ale acestui eveniment tragic, rămânând victima unui sistem care pare să fi prioritizat justificarea volumului de muncă al magistratului, în detrimentul dreptului meu fundamental la o justiție înfăptuită la timp”, a mai spus Ana. Daune morale de 4,5 milioane de euro În data de 4 decembrie 2025, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a preluat cauza, ca urmare a semnalării situației în presă. Ana Oprea este de părere că se dorește mușamalizarea cauzei și arată neregulile din anii în care dosarul a rămas în nelucrare. „Ceea ce am reclamat constant ca fiind o tentativă de mușamalizare nu mai reprezintă astăzi doar o suspiciune personală, ci este confirmat de constatările oficiale ale prim-procurorului Adrian Radu, care reține existența unor probe fabricate («constituite pro causa») și a unor documente cu semnături imposibile cronologic – referindu-se la afișe apărute, subit, abia la a doua cercetare la fața locului”, a arătat victima. Victima a solicitat și extinderea urmăririi penale pentru mai multe fapte, dintre care: favorizarea făptuitorului, falsul în înscrisuri, uzul de fals, sustragerea sau distrugerea de probe și mărturia mincinoasă. Femeia cere daune morale în valoare de 4,5 milioane de euro, având în vedere gravitatea incidentului și a urmărilor pe care le-a avut de îndurat ulterior. În data de 28 ianuarie 2026, procurorul a luat măsura sechestrului asigurător asupra unui bun imobil aparținând inculpatei, persoană juridică, până la concurența sumei de 1.500.000 de euro, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. Deși s-a dispus sechestrul asigurător, femeia trage un semnal de alarmă și arată că această măsură dispusă de procuror riscă să rămână o formă fără fond. „Imobilul sechestrat este deja ipotecat integral în favoarea unei unități bancare, pentru credite ce însumează aproximativ 11 milioane de euro. Banca deține un rang prioritar, ceea ce plasează sechestrul într-o poziție secundară”, a concluzionat femeia. Ana Oprea este victima incidentului de la Hotelul Kronwell din Brașov, care a decis să rupă tăcerea. Femeia susține că personalul responsabil în aflarea adevărului și de pedepsirea celor vinovați nu și-a făcut treaba cu temeinicie, iar acest lucru face ca dosarul să fie susceptibil de prescripție. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Unde se poate reclama pierderea, deteriorarea sau furtul unui colet. Despăgubirile acordate de furnizori
Conform celor mai recente date statistice, în România ajung anual cel puțin 600 de milioane de colete, corespondență și imprimate, o parte dintre acestea fiind însă pierdute sau deteriorate. Iar persoanele păgubite trebuie să știe unde pot depune plângeri și dacă pot primi și despăgubiri. Creșterea constantă a traficului poștal din ultimii ani, în special a coletelor, reflectă dezvoltarea comerțului electronic și utilizarea tot mai frecventă a serviciilor poștale. În acest context, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) reamintește utilizatorilor, persoane fizice și juridice, pașii pe care trebuie să-i urmeze în situația pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale. Reclamația prealabilă la furnizorul de servicii poștale În cazul pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale, utilizatorii persoane fizice sau juridice trebuie să se adreseze mai întâi furnizorului de servicii poștale, prin formularea unei reclamații prealabile, scrie Adevărul. Reclamația prealabilă poate fi formulată de expeditor sau de destinatar, în termen de 6 luni de la data depunerii trimiterii poștale, aceasta fiind data la care trimiterea a fost colectată de furnizor. Furnizorul de servicii poştale are obligația de a soluționa reclamația prealabilă în termen de 3 luni de la data introducerii acesteia, iar în cazul reclamațiilor întemeiate, furnizorul despăgubește expeditorul trimiterii, care poate renunța la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. FOTO – Caracter ilustrativ Furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită, dacă aceasta survine între momentul depunerii trimiterii şi momentul livrării la destinatar, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, cum ar fi paguba produsă ca urmare a faptei expeditorului sau destinatarului ori ca urmare a survenirii unei cauze de forță majoră sau a cazului fortuit. Pentru trimiterile poștale interne, furnizorii răspund, conform legislației în vigoare, după cum urmează… În caz de furt, pierdere totală sau distrugere totală: cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, pentru trimiterile poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată sau unui serviciu contra ramburs; cu întreaga valoare declarată, dacă trimiterea a fost efectuată printr-un serviciu cu valoare declarată; cu valoarea rambursului, în cazul expedierii prin servicii contra ramburs, fără valoare declarată; pentru toate cazurile, furnizorul restituie și contravaloarea taxei de transport, în cazul în care aceasta a fost achitată. În caz de pierdere parțială ori distrugere parțială sau deteriorare: cu valoarea declarată pentru partea lipsă, distrusă sau deteriorată ori cu cota-parte corespunzătoare greutății lipsă din valoarea declarată, pentru trimiterile poștale care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată; cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, în caz de pierdere parțială, distrugere parțială sau deteriorare a trimiterilor poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. În cazul în care furnizorul nu răspunde la reclamația prealabilă în termenul maxim legal de 3 luni de la data depunerii acesteia, utilizatorul poate adresa o plângere către ANCOM, care trebuie să fie însoțită de dovada îndeplinirii procedurii reclamației prealabile. ANCOM precizează că legislația în vigoare nu conferă instituției competența de a constata contravenții sau de a aplica sancțiuni pentru pierderea, deteriorarea, distrugerea ori furtul unei trimiteri poștale. Totodată, ANCOM nu are competența legală de a aprecia asupra împrejurărilor producerii prejudiciului, precum și de a stabili prejudiciul ori de a obliga furnizorii de servicii poștale la plata despăgubirilor aferente. În cazul în care furnizorul de servicii poștale consideră neîntemeiată reclamația, doar instanța de judecată poate aprecia în ce măsură poate fi angajată răspunderea furnizorului de servicii poștale și îl poate obliga să-i plătească expeditorului sau, după caz, destinatarului, despăgubirile aferente prejudiciului creat în urma pierderii, deteriorării, distrugerii ori furtului trimiterii poștale. În ceea ce privește despăgubirea utilizatorilor, în situația în care furnizorul de servicii poștale refuză asumarea responsabilității și, pe cale de consecință, a acordării despăgubirilor, este necesar ca utilizatorii să se adreseze instanței de judecată, în termenul general de un an de la depunerea trimiterii poștale. Cererea de chemare în judecată poate fi introdusă indiferent dacă o plângere având același obiect a fost înaintată sau nu ANCOM. Autorul mai recomandă: Consiliul UE a aprobat noile taxe vamale pentru coletele Shein și Temu. De când intră în vigoare decizia ARMO neagă informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive ale României din taxarea coletelor non-UE. „Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale” România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Ce indemnizații pot primi victimele de la Crans-Montana
Incendiul catastrofal din 1 ianuarie, din stațiunea elvețiană Crans Montana, pune sub lupă mecanismele existente în Elveția în vederea despăgubirii victimelor. Pentru familiile acestora, există întrebări foarte pragmatice, chiar în timpul interminabilei așteptări la granița dintre viață și moarte, care marchează paturile de spital ale celor aflați în suferință. La ce indemnizații pot spera victimele și familiile acestora și cine le va plăti, scrie cotidianul elvețian Le Temps. Romain Riether, asociat al biroului genevez Roulet Avocats, recomandă ca prim pas contactarea centrelor LAVI. «Există unul în fiecare canton», explică acesta. Consultațiile sunt un efect al legii federale cu privire la ajutorarea victimelor infracțiunilor (LAVI), care are scopul de a consolida drepturile victimelor, inclusiv apropiații acestora. Ele oferă sprijin psihologic, juridic și financiar în mod gratuit și confidențial. În paralel, victimele pot contacta serviciile de asigurări (accident sau boală), care le pot furniza acțiuni immediate ca repatrierea sau instituirea unui ajutor la domiciliu. Cum funcționează sistemul de asigurări «în cascadă» în Elveția. Un avocat explică cine va plăti daunele victimelor Romain Riether menționează un sistem elvețian complex, care implică mai mult de o asigurare: contra accidentelor, bolilor, responsabilitate civilă (RC) și invaliditate (AI). RC intervine de două ori: Dacă ai suferit un accident rutier și ești rănit, poți cere daune șoferului, explică avocatul. Însă, de regulă, sistemul este funcțional «în cascadă». Imagini presa elvețiană de la locul tragediei Asigurarea contra accidentelor poate acoperi o parte a cheltuielilor, sau asigurarea de boală dacă nu dispui de asigurarea de accident, cum este cazul pentru numeroasele victime tinere, încă fără loc de muncă, de la Crans-Montana. „În funcție de responsabilitățile care vor fi stabilite, patronii barului Le Constellation sau terțe părți pot fi obligate să achite RC (asigurarea de responsabilitate civilă). Sau statul, dacă justiția va dovedi că e vorba de responsabilitatea sa. Ținând cont de gravitatea manifestă a rănilor, le recomand victimelor și familiilor lor să contracteze rapid o AI (asigurare de invaliditate) , în decurs de 6 luni, căci dacă întârzie aceasta ar putea acoperi mai puțin», explică Romain Riether pentru Le Temps. Avocatul părinților victimelor, Nina Fournier, semnalează în context că este prematur să se vorbească de indemnizații, căci tragadia este foarte recentă, iar procedura în justiție abia a început. «Trebuie să așteptăm ca justiția să stabilească responsabilitățile pentru a vedea ce asigurări intră în acțiune», arată Nina Fournier. În Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din SUA Totuși, asociata casei de avocatură Addor Künzi Fournier avertizează că în Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din alte state, de exemplu Statel Unite. Autoritățile cantonale au informat că susțin financiar și administrativ familiile afectate de incendiu, mai ales prin centrele de consultație LAVI. Acest mecanism poate fi declanșat chiar atunci când procedura judiciară este departe de a se fi terminat. «La ora actuală, un delict, în particular omicidul prin neglijență și leziunile corporale prin neglijență, nu pot fi excluse. Așadar, autoritățile din Valais pleacă de la principiul că centrele de consultație pot da curs solicitării persoanelor vizate», explică Gaby Szöllösy, secretar general al Conferinței miniștrilor cantonali pe probleme sociale (CDAS). Acțiunea penală în cazul Constellation provoacă critici O altă publicație elvețiană importantă, rts, atrage atenția că procedurile judiciare în derulare sunt labile. „Devastați” după dramă, proprietarii barului au asigurat marți într-un comunicat că nu se „sustrag” anchetei și că vor colabora pe deplin cu anchetatorii. Avocații critică strategia procurorului general din Valais Beatrice Pilloud, estimând mai ales că e riscant să fie lăsați în libertate patronii barului. Ils regrettent aussi d’être exclus des auditions et s’étonnent que la commune n’ait pas été perquisitionnée. Le Constellation nu mai fusese controlat din 2019. Consiliul comunal al stațiunii de ski spune că „regretă amar”, evocând „o lipsă a controalelor periodice în perioada 2020-2025”. Incendiul din noaptea de Revelion s-a soldat cu 40 de morți, dintre care 22 de elvețieni și 18 de alte naționalități. Victimele au vârste cuprinse între 14 și 39 de ani, majoritatea minori. 116 persoane au fost rănite, 83 de victime fiind în continuare spitalizate.
Tânără despăgubită cu o sumă importantă de bani, după ce a dat în judecată Metrorex pentru că s-a accidentat în stația de metrou Universitate
În anul 2018, o tânără s-a accidentat grav în stația de metrou Universitate, de pe Magistrala 2, după ce s-a împiedicat de o plăcuţă metalică ridicată de pe peron şi nesemnalizată. În urma acestui incident, ea s-a lovit la genunchiul drept și la mâna dreaptă și a avut nevoie de 45 de zile de îngrijiri medicale, de tratament injectabil, dar și de recuperare. Expertiza medicală a arătat că și la un an de la accident încă prezenta dureri la brațul drept. În anul 2021, aceasta a luat decizia de a da în judecată Metrorex, acuzând compania că nu și-a îndeplinit obligaţiile de întreţinere şi semnalizare a staţiei, potrivit Observatornews.ro. După patru ani, instanța a stabilit că Metrorex este responsabil de acest accident, astfel că tânăra primește o despăgubire de 23.000 de euro. Sursa foto: Facebook/ Nicușor Dan (ARHIVĂ) În acest context, avocații spun că în situații de acest fel, oamenii pot cere despăgubiri, dar este foarte important să păstreze dovezile: fotografii, filmări, declaraţii ale martorilor şi expertize medico-legale. Nu este primul incident de la stația Universitate În anul 2019, un bărbat a ajuns la spital după ce i-a căzut în cap o bucată de geam din plafon, în timp ce cobora scările rulante de la stația de metrou Universitate. „La stația de metrou Universitate, un bărbat de 47 de ani, aflat în zona scărilor rulante, a fost lovit la nivelul capului de elemente de construcție cazute din plafon. A fost transportat la Spitalul Universitar în stare de conștiență”, a transmis – atunci – ISU București-Ilfov.
Un angajat al companiei Tesla solicită despăgubiri imense, după ce a fost lovit de un robot al fabricii. Suma fabuloasă cerută de bărbat
Peter Hinterdobler, în vârstă de 50 de ani, tehnician în robotică al companiei Tesla, a intentat un proces în valoare de 51 de milioane de dolari împotriva producătorului auto și a unui furnizor de robotică, susținând că ar fi fost lovit de un robot defect. Bărbatul acuză faptul că după lovitură, în iulie 2023, a rămas inconștient, suferind leziuni grave. El afirmă că, până acum, a cheltuit 1 milion de dolari pe tratamente medicale, iar în viitorul apropiat va avea nevoie de tratamente în valoare de cel puțin 6 milioane de dolari, scrie Daily Mail. Tehnicianul a declarat, în timpul procesului, că accidentul s-a produs în timp ce ajuta un inginer să demonteze un robot în fabrica companiei din Fremont, California, și spune că brațul mașinii „s-a eliberat brusc și fără avertisment, cu o forță mare”. Puterea brațului mecanic a fost combinată cu greutatea unui contragreutate de 3.600 kg, care l-a doborât și l-a lăsat întins pe podeaua fabricii. Acum, angajatul solicită despăgubiri în valoare totală de 51 de milioane de dolari pentru presupuse salarii pierdute, stres emoțional, durere și suferință, precum și capacitate redusă de câștig, potrivit San Francisco Chronicle. El dă în judecată Tesla, dar și compania de robotică FANUC America, o firmă japoneză care a construit mașina care se presupune că l-a rănit. Hinterdobler susține, în plângerea sa, că Tesla nu s-a asigurat că mecanismul robotului era sigur înainte ca el să lucreze la acesta și spune că producătorul de mașini electrice este vinovat pentru faptul că mașina nu era „deconectată, securizată și stabilă în condiții de siguranță” în momentul în care a încercat să o dezasambleze. Bărbatul acuză că FUNAC că a fost neglijentă în proiectarea echipamentului și adaugă că amplasarea robotului în fabrica din Fremont „nu a fost proiectată pentru un astfel de echipament” și susține că Tesla a introdus noi protocoale de siguranță pentru mașină după accidentul său. Procesul vine într-un moment delicat pentru șeful Tesla, Elon Musk, a cărui poziție dominantă în industria vehiculelor electrice a scăzut în ultimele rapoarte financiare.
Simona Halep i-a angajat pe avocații lui Harvey Weinstein în procesul de 10.000.000 de dolari din SUA
Retrasă din tenis în primăvara acestui an, Simona Halep nu renunță la procesul în care solicită despăgubiri în valoare de 10 milioane de dolari de la firmele care au produs suplimentele contaminate, ce i-au adus suspendarea și ieșirea prematură din tenis. Ca sa fie sigură de un verdict favorabil, fostul lider mondial i-a angajat pe avocații lui miliardarul Harvey Weinstein, condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale. „Simo” acuză că prejudiciul imens adus, atât pe plan profesional și financiar, cât și pe cel personal. „„Mi-am pierdut banii și plăcerea de a trăi”, a spus ex-jucătoarea de tenis în plângerea depusă Chiar dacă a spus stop carierei din tenis, Simona Halep merge mai departe cu procesul în care solicită despăgubiri de 10 milioane de dolari de la firmele care au produs suplimentele contaminate cu Roxadustat, ce i-au adus suspendarea și ulterior ieșirea prematură din tenis. Pentru a avea succes în acest proces ce se ține la Curtea Districtuală a Statelor Unite, fostul lider mondial i-a angajat pe avocații lui miliardarul Harvey Weinstein, condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale, scrie Fanatik. Este vorba despre una dintre cele mai scumpe și totodată faimoasă case de avocatură din New York: Aidala, Bertuna & Kamis. „Simo” acuză prejudiciul imens ce i-a fost adus în acest caz. Atât pe plan profesional și financiar, cât și pe cel personal. „„Mi-am pierdut banii și plăcerea de a trăi”, a spus ex-jucătoarea de tenis în plângerea depusă. Ea a fost inițial suspendată provizoriu pe 7 octombrie 2022, apoi a primit o sancțiune pe patru ani. După mult timp pierdut, Curtea de Arbitraj Sportiv i-a redus suspendarea la 9 luni, aplicată retroactiv. Revenită pe teren în luna martie a anului trecut, ea nu a mai reușit să revină niciodată în topul tenisului mondial, în ciuda faptului că a încercat pe toate căile să se pregătească la cel mai înalt nivel. În vizor sunt cinci companii și furnizori aflați pe lanțul de producție Simona Halep cere 10 milioane de dolari companiei care a produs și distribuit suplimentul contaminat, dar și furnizorilor din China aflați pe lanțul de producție: Quantum Nutrition, DBA Schinoussa Super Foods, RJ Packaging Incorporated, DBA Custuom Food Packaging și General Ingredient, Inc. „Așa cum se întâmplă cu majoritatea atleților de elită, doamna Halep obișnuia să folosească suplimente nutriționale, atunci când avea nevoie, pentru a susține intensitatea antrenamentelor. În august 2022, doamna Halep a folosit Schinoussa Keto Boost Electrolytes, Keto MCT cu colagen marin și praf de proteină New Zeeland. (…) În ciuda faptului că nu a folosit niciodată substanțe interzise, după ce a folosit suplimentele Schinoussa, mostra de urină a reclamantei Simona Halep a fost testată pozitiv la Roxadustat, la data de 29 august. Teste ulterioare au confirmat că Schinoussa Keto MCT a fost contaminat cu Roxadustat, lucru care nu era specificat pe etichetă. Ca urmare a testării, reclamanta Simona Halep a fost suspendată din turneele internaționale și solicită despăgubiri de 10 milioane de dolari”, se arată în cererea depusă de avocații Simonei Halep. „În tot acest timp, pârâții au continuat să garanteze că produsele lor sunt de calitate. (…) Pârâtul Schinoussa a garanatat că suplimentul conține peptide de colagen marin din Oceanul Pacific, dintr-o sursă curată și prietenoasă cu mediul. În realitate, Keto MCT ar conține ingrediente de origine chineză necunoscută, care conțineau Roxadustat, substanță care nu apărea pe etichetă”, se mai arată în plângere.
L-au dat afară și i-au plătit 96.000.000 de euro despăgubiri!
Christian Horner a fost dat afară de la echipa de Formula 1 Red Bull, iar acum va primi o sumă fabuloasă pentru rezilierea contractului său. Fostul de acum director al echipei, demis după mai multe rezultate dezastruoase și din cauza scandalului în care a fost acuzat de „comportament inadecvat” față de o colegă, își va rotunji conturile cu despăgubiri în valoare de 96.000.000 de euro. Christian Horner ar fi fost dat afară abuziv de Red Bull, iar acum va primi 96 de milioane de euro ca despăgubiri! Conducerea echipei de Formula 1 Red Bull i-a reziliat contractul lui Christian Horner, iar acum se vede obligată să-i plătească acestuia o sumă de bani incredibilă. Horner a fost dat afară în luna iulie din cauza rezultatelor slabe ale echipei, dar și a scandalului în care a fost acuzat de „comportament inadecvat” față de o colegă. El va primi acum 96.000.000 de euro de la fosta sa echipă, astfel că de anul viitor are liber să revină în F1, conform thesun.co.uk. În vârstă de 51 de ani, Horner a avut cea mai lungă domnie ca director de echipă în F1, cu 20 de ani la Red Bull, cu un palmares de invidiat: opt titluri de piloți și șase trofee de constructori. „Am fost informat de Red Bull că, din punct de vedere operațional, nu voi mai fi implicat în afacere sau în echipă de acum înainte. A fost un șoc pentru mine. Am avut ocazia să reflectez asupra ultimelor 12 ore și am vrut să stau în fața voastră tuturor pentru a vă anunța această veste și pentru a-mi exprima recunoștința față de fiecare membru al echipei care a dat atât de mult în ultimii 20 de ani și jumătate. Când am ajuns acum două decenii, aveam câteva fire albe în minus. Am intrat într-o echipă și nu știam la ce să mă aștept, dar am fost imediat primit și am început să construim ceea ce a devenit o forță în F1. Să urmăresc și să fac parte din această echipă a fost cel mai mare privilegiu al vieții mele”, spunea Horner la scurt timp după ce a fost demis. Se pare că acesta nu a primit niciun motiv pentru concedierea sa, fiind înlocuit de Laurent Mekies, venit de la echipa soră Racing Bulls. Foto: Mediafax Foto Așteptat să investească la Alpine. Flavio Briatore nu recunoaște deocamdată nimic Au circulat zvonuri conform cărora Horner, căsătorit cu Geri Halliwell, fostă solistă Spice Girls, și cu o avere netă de 50 de milioane de lire sterline, ar dori acum să investească într-o echipă de F1. Alpine ar fi o posibilă destinație, datorită prieteniei sale cu Flavio Briatore, consilierul executiv al scuderiei. Briatore ar putea susține financiar propunerea pentru Horner, alături de fostul șef al F1, Bernie Ecclestone, care a fost demis din funcția de CEO al F1 în 2017, după ce Liberty Media a preluat conducerea. Briatore a negat orice șansă ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat. „Nu iau în considerare nimic în acest moment. Christian nu mai este în F1 în acest moment. Sper să se întoarcă curând, dar deocamdată nu este în atenți Alpine.”