Unde se poate reclama pierderea, deteriorarea sau furtul unui colet. Despăgubirile acordate de furnizori
Conform celor mai recente date statistice, în România ajung anual cel puțin 600 de milioane de colete, corespondență și imprimate, o parte dintre acestea fiind însă pierdute sau deteriorate. Iar persoanele păgubite trebuie să știe unde pot depune plângeri și dacă pot primi și despăgubiri. Creșterea constantă a traficului poștal din ultimii ani, în special a coletelor, reflectă dezvoltarea comerțului electronic și utilizarea tot mai frecventă a serviciilor poștale. În acest context, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) reamintește utilizatorilor, persoane fizice și juridice, pașii pe care trebuie să-i urmeze în situația pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale. Reclamația prealabilă la furnizorul de servicii poștale În cazul pierderii totale sau parțiale, deteriorării, distrugerii totale sau parțiale sau furtului unei trimiteri poștale, utilizatorii persoane fizice sau juridice trebuie să se adreseze mai întâi furnizorului de servicii poștale, prin formularea unei reclamații prealabile, scrie Adevărul. Reclamația prealabilă poate fi formulată de expeditor sau de destinatar, în termen de 6 luni de la data depunerii trimiterii poștale, aceasta fiind data la care trimiterea a fost colectată de furnizor. Furnizorul de servicii poştale are obligația de a soluționa reclamația prealabilă în termen de 3 luni de la data introducerii acesteia, iar în cazul reclamațiilor întemeiate, furnizorul despăgubește expeditorul trimiterii, care poate renunța la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. FOTO – Caracter ilustrativ Furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită, dacă aceasta survine între momentul depunerii trimiterii şi momentul livrării la destinatar, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, cum ar fi paguba produsă ca urmare a faptei expeditorului sau destinatarului ori ca urmare a survenirii unei cauze de forță majoră sau a cazului fortuit. Pentru trimiterile poștale interne, furnizorii răspund, conform legislației în vigoare, după cum urmează… În caz de furt, pierdere totală sau distrugere totală: cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, pentru trimiterile poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată sau unui serviciu contra ramburs; cu întreaga valoare declarată, dacă trimiterea a fost efectuată printr-un serviciu cu valoare declarată; cu valoarea rambursului, în cazul expedierii prin servicii contra ramburs, fără valoare declarată; pentru toate cazurile, furnizorul restituie și contravaloarea taxei de transport, în cazul în care aceasta a fost achitată. În caz de pierdere parțială ori distrugere parțială sau deteriorare: cu valoarea declarată pentru partea lipsă, distrusă sau deteriorată ori cu cota-parte corespunzătoare greutății lipsă din valoarea declarată, pentru trimiterile poștale care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată; cu suma reprezentând de 5 ori tariful serviciului, în caz de pierdere parțială, distrugere parțială sau deteriorare a trimiterilor poștale care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. În cazul în care furnizorul nu răspunde la reclamația prealabilă în termenul maxim legal de 3 luni de la data depunerii acesteia, utilizatorul poate adresa o plângere către ANCOM, care trebuie să fie însoțită de dovada îndeplinirii procedurii reclamației prealabile. ANCOM precizează că legislația în vigoare nu conferă instituției competența de a constata contravenții sau de a aplica sancțiuni pentru pierderea, deteriorarea, distrugerea ori furtul unei trimiteri poștale. Totodată, ANCOM nu are competența legală de a aprecia asupra împrejurărilor producerii prejudiciului, precum și de a stabili prejudiciul ori de a obliga furnizorii de servicii poștale la plata despăgubirilor aferente. În cazul în care furnizorul de servicii poștale consideră neîntemeiată reclamația, doar instanța de judecată poate aprecia în ce măsură poate fi angajată răspunderea furnizorului de servicii poștale și îl poate obliga să-i plătească expeditorului sau, după caz, destinatarului, despăgubirile aferente prejudiciului creat în urma pierderii, deteriorării, distrugerii ori furtului trimiterii poștale. În ceea ce privește despăgubirea utilizatorilor, în situația în care furnizorul de servicii poștale refuză asumarea responsabilității și, pe cale de consecință, a acordării despăgubirilor, este necesar ca utilizatorii să se adreseze instanței de judecată, în termenul general de un an de la depunerea trimiterii poștale. Cererea de chemare în judecată poate fi introdusă indiferent dacă o plângere având același obiect a fost înaintată sau nu ANCOM. Autorul mai recomandă: Consiliul UE a aprobat noile taxe vamale pentru coletele Shein și Temu. De când intră în vigoare decizia ARMO neagă informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive ale României din taxarea coletelor non-UE. „Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale” România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Ce indemnizații pot primi victimele de la Crans-Montana
Incendiul catastrofal din 1 ianuarie, din stațiunea elvețiană Crans Montana, pune sub lupă mecanismele existente în Elveția în vederea despăgubirii victimelor. Pentru familiile acestora, există întrebări foarte pragmatice, chiar în timpul interminabilei așteptări la granița dintre viață și moarte, care marchează paturile de spital ale celor aflați în suferință. La ce indemnizații pot spera victimele și familiile acestora și cine le va plăti, scrie cotidianul elvețian Le Temps. Romain Riether, asociat al biroului genevez Roulet Avocats, recomandă ca prim pas contactarea centrelor LAVI. «Există unul în fiecare canton», explică acesta. Consultațiile sunt un efect al legii federale cu privire la ajutorarea victimelor infracțiunilor (LAVI), care are scopul de a consolida drepturile victimelor, inclusiv apropiații acestora. Ele oferă sprijin psihologic, juridic și financiar în mod gratuit și confidențial. În paralel, victimele pot contacta serviciile de asigurări (accident sau boală), care le pot furniza acțiuni immediate ca repatrierea sau instituirea unui ajutor la domiciliu. Cum funcționează sistemul de asigurări «în cascadă» în Elveția. Un avocat explică cine va plăti daunele victimelor Romain Riether menționează un sistem elvețian complex, care implică mai mult de o asigurare: contra accidentelor, bolilor, responsabilitate civilă (RC) și invaliditate (AI). RC intervine de două ori: Dacă ai suferit un accident rutier și ești rănit, poți cere daune șoferului, explică avocatul. Însă, de regulă, sistemul este funcțional «în cascadă». Imagini presa elvețiană de la locul tragediei Asigurarea contra accidentelor poate acoperi o parte a cheltuielilor, sau asigurarea de boală dacă nu dispui de asigurarea de accident, cum este cazul pentru numeroasele victime tinere, încă fără loc de muncă, de la Crans-Montana. „În funcție de responsabilitățile care vor fi stabilite, patronii barului Le Constellation sau terțe părți pot fi obligate să achite RC (asigurarea de responsabilitate civilă). Sau statul, dacă justiția va dovedi că e vorba de responsabilitatea sa. Ținând cont de gravitatea manifestă a rănilor, le recomand victimelor și familiilor lor să contracteze rapid o AI (asigurare de invaliditate) , în decurs de 6 luni, căci dacă întârzie aceasta ar putea acoperi mai puțin», explică Romain Riether pentru Le Temps. Avocatul părinților victimelor, Nina Fournier, semnalează în context că este prematur să se vorbească de indemnizații, căci tragadia este foarte recentă, iar procedura în justiție abia a început. «Trebuie să așteptăm ca justiția să stabilească responsabilitățile pentru a vedea ce asigurări intră în acțiune», arată Nina Fournier. În Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din SUA Totuși, asociata casei de avocatură Addor Künzi Fournier avertizează că în Elveția, daunele morale pentru victime sunt mult inferioare celor din alte state, de exemplu Statel Unite. Autoritățile cantonale au informat că susțin financiar și administrativ familiile afectate de incendiu, mai ales prin centrele de consultație LAVI. Acest mecanism poate fi declanșat chiar atunci când procedura judiciară este departe de a se fi terminat. «La ora actuală, un delict, în particular omicidul prin neglijență și leziunile corporale prin neglijență, nu pot fi excluse. Așadar, autoritățile din Valais pleacă de la principiul că centrele de consultație pot da curs solicitării persoanelor vizate», explică Gaby Szöllösy, secretar general al Conferinței miniștrilor cantonali pe probleme sociale (CDAS). Acțiunea penală în cazul Constellation provoacă critici O altă publicație elvețiană importantă, rts, atrage atenția că procedurile judiciare în derulare sunt labile. „Devastați” după dramă, proprietarii barului au asigurat marți într-un comunicat că nu se „sustrag” anchetei și că vor colabora pe deplin cu anchetatorii. Avocații critică strategia procurorului general din Valais Beatrice Pilloud, estimând mai ales că e riscant să fie lăsați în libertate patronii barului. Ils regrettent aussi d’être exclus des auditions et s’étonnent que la commune n’ait pas été perquisitionnée. Le Constellation nu mai fusese controlat din 2019. Consiliul comunal al stațiunii de ski spune că „regretă amar”, evocând „o lipsă a controalelor periodice în perioada 2020-2025”. Incendiul din noaptea de Revelion s-a soldat cu 40 de morți, dintre care 22 de elvețieni și 18 de alte naționalități. Victimele au vârste cuprinse între 14 și 39 de ani, majoritatea minori. 116 persoane au fost rănite, 83 de victime fiind în continuare spitalizate.
Tânără despăgubită cu o sumă importantă de bani, după ce a dat în judecată Metrorex pentru că s-a accidentat în stația de metrou Universitate
În anul 2018, o tânără s-a accidentat grav în stația de metrou Universitate, de pe Magistrala 2, după ce s-a împiedicat de o plăcuţă metalică ridicată de pe peron şi nesemnalizată. În urma acestui incident, ea s-a lovit la genunchiul drept și la mâna dreaptă și a avut nevoie de 45 de zile de îngrijiri medicale, de tratament injectabil, dar și de recuperare. Expertiza medicală a arătat că și la un an de la accident încă prezenta dureri la brațul drept. În anul 2021, aceasta a luat decizia de a da în judecată Metrorex, acuzând compania că nu și-a îndeplinit obligaţiile de întreţinere şi semnalizare a staţiei, potrivit Observatornews.ro. După patru ani, instanța a stabilit că Metrorex este responsabil de acest accident, astfel că tânăra primește o despăgubire de 23.000 de euro. Sursa foto: Facebook/ Nicușor Dan (ARHIVĂ) În acest context, avocații spun că în situații de acest fel, oamenii pot cere despăgubiri, dar este foarte important să păstreze dovezile: fotografii, filmări, declaraţii ale martorilor şi expertize medico-legale. Nu este primul incident de la stația Universitate În anul 2019, un bărbat a ajuns la spital după ce i-a căzut în cap o bucată de geam din plafon, în timp ce cobora scările rulante de la stația de metrou Universitate. „La stația de metrou Universitate, un bărbat de 47 de ani, aflat în zona scărilor rulante, a fost lovit la nivelul capului de elemente de construcție cazute din plafon. A fost transportat la Spitalul Universitar în stare de conștiență”, a transmis – atunci – ISU București-Ilfov.
Un angajat al companiei Tesla solicită despăgubiri imense, după ce a fost lovit de un robot al fabricii. Suma fabuloasă cerută de bărbat
Peter Hinterdobler, în vârstă de 50 de ani, tehnician în robotică al companiei Tesla, a intentat un proces în valoare de 51 de milioane de dolari împotriva producătorului auto și a unui furnizor de robotică, susținând că ar fi fost lovit de un robot defect. Bărbatul acuză faptul că după lovitură, în iulie 2023, a rămas inconștient, suferind leziuni grave. El afirmă că, până acum, a cheltuit 1 milion de dolari pe tratamente medicale, iar în viitorul apropiat va avea nevoie de tratamente în valoare de cel puțin 6 milioane de dolari, scrie Daily Mail. Tehnicianul a declarat, în timpul procesului, că accidentul s-a produs în timp ce ajuta un inginer să demonteze un robot în fabrica companiei din Fremont, California, și spune că brațul mașinii „s-a eliberat brusc și fără avertisment, cu o forță mare”. Puterea brațului mecanic a fost combinată cu greutatea unui contragreutate de 3.600 kg, care l-a doborât și l-a lăsat întins pe podeaua fabricii. Acum, angajatul solicită despăgubiri în valoare totală de 51 de milioane de dolari pentru presupuse salarii pierdute, stres emoțional, durere și suferință, precum și capacitate redusă de câștig, potrivit San Francisco Chronicle. El dă în judecată Tesla, dar și compania de robotică FANUC America, o firmă japoneză care a construit mașina care se presupune că l-a rănit. Hinterdobler susține, în plângerea sa, că Tesla nu s-a asigurat că mecanismul robotului era sigur înainte ca el să lucreze la acesta și spune că producătorul de mașini electrice este vinovat pentru faptul că mașina nu era „deconectată, securizată și stabilă în condiții de siguranță” în momentul în care a încercat să o dezasambleze. Bărbatul acuză că FUNAC că a fost neglijentă în proiectarea echipamentului și adaugă că amplasarea robotului în fabrica din Fremont „nu a fost proiectată pentru un astfel de echipament” și susține că Tesla a introdus noi protocoale de siguranță pentru mașină după accidentul său. Procesul vine într-un moment delicat pentru șeful Tesla, Elon Musk, a cărui poziție dominantă în industria vehiculelor electrice a scăzut în ultimele rapoarte financiare.
Simona Halep i-a angajat pe avocații lui Harvey Weinstein în procesul de 10.000.000 de dolari din SUA
Retrasă din tenis în primăvara acestui an, Simona Halep nu renunță la procesul în care solicită despăgubiri în valoare de 10 milioane de dolari de la firmele care au produs suplimentele contaminate, ce i-au adus suspendarea și ieșirea prematură din tenis. Ca sa fie sigură de un verdict favorabil, fostul lider mondial i-a angajat pe avocații lui miliardarul Harvey Weinstein, condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale. „Simo” acuză că prejudiciul imens adus, atât pe plan profesional și financiar, cât și pe cel personal. „„Mi-am pierdut banii și plăcerea de a trăi”, a spus ex-jucătoarea de tenis în plângerea depusă Chiar dacă a spus stop carierei din tenis, Simona Halep merge mai departe cu procesul în care solicită despăgubiri de 10 milioane de dolari de la firmele care au produs suplimentele contaminate cu Roxadustat, ce i-au adus suspendarea și ulterior ieșirea prematură din tenis. Pentru a avea succes în acest proces ce se ține la Curtea Districtuală a Statelor Unite, fostul lider mondial i-a angajat pe avocații lui miliardarul Harvey Weinstein, condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale, scrie Fanatik. Este vorba despre una dintre cele mai scumpe și totodată faimoasă case de avocatură din New York: Aidala, Bertuna & Kamis. „Simo” acuză prejudiciul imens ce i-a fost adus în acest caz. Atât pe plan profesional și financiar, cât și pe cel personal. „„Mi-am pierdut banii și plăcerea de a trăi”, a spus ex-jucătoarea de tenis în plângerea depusă. Ea a fost inițial suspendată provizoriu pe 7 octombrie 2022, apoi a primit o sancțiune pe patru ani. După mult timp pierdut, Curtea de Arbitraj Sportiv i-a redus suspendarea la 9 luni, aplicată retroactiv. Revenită pe teren în luna martie a anului trecut, ea nu a mai reușit să revină niciodată în topul tenisului mondial, în ciuda faptului că a încercat pe toate căile să se pregătească la cel mai înalt nivel. În vizor sunt cinci companii și furnizori aflați pe lanțul de producție Simona Halep cere 10 milioane de dolari companiei care a produs și distribuit suplimentul contaminat, dar și furnizorilor din China aflați pe lanțul de producție: Quantum Nutrition, DBA Schinoussa Super Foods, RJ Packaging Incorporated, DBA Custuom Food Packaging și General Ingredient, Inc. „Așa cum se întâmplă cu majoritatea atleților de elită, doamna Halep obișnuia să folosească suplimente nutriționale, atunci când avea nevoie, pentru a susține intensitatea antrenamentelor. În august 2022, doamna Halep a folosit Schinoussa Keto Boost Electrolytes, Keto MCT cu colagen marin și praf de proteină New Zeeland. (…) În ciuda faptului că nu a folosit niciodată substanțe interzise, după ce a folosit suplimentele Schinoussa, mostra de urină a reclamantei Simona Halep a fost testată pozitiv la Roxadustat, la data de 29 august. Teste ulterioare au confirmat că Schinoussa Keto MCT a fost contaminat cu Roxadustat, lucru care nu era specificat pe etichetă. Ca urmare a testării, reclamanta Simona Halep a fost suspendată din turneele internaționale și solicită despăgubiri de 10 milioane de dolari”, se arată în cererea depusă de avocații Simonei Halep. „În tot acest timp, pârâții au continuat să garanteze că produsele lor sunt de calitate. (…) Pârâtul Schinoussa a garanatat că suplimentul conține peptide de colagen marin din Oceanul Pacific, dintr-o sursă curată și prietenoasă cu mediul. În realitate, Keto MCT ar conține ingrediente de origine chineză necunoscută, care conțineau Roxadustat, substanță care nu apărea pe etichetă”, se mai arată în plângere.
L-au dat afară și i-au plătit 96.000.000 de euro despăgubiri!
Christian Horner a fost dat afară de la echipa de Formula 1 Red Bull, iar acum va primi o sumă fabuloasă pentru rezilierea contractului său. Fostul de acum director al echipei, demis după mai multe rezultate dezastruoase și din cauza scandalului în care a fost acuzat de „comportament inadecvat” față de o colegă, își va rotunji conturile cu despăgubiri în valoare de 96.000.000 de euro. Christian Horner ar fi fost dat afară abuziv de Red Bull, iar acum va primi 96 de milioane de euro ca despăgubiri! Conducerea echipei de Formula 1 Red Bull i-a reziliat contractul lui Christian Horner, iar acum se vede obligată să-i plătească acestuia o sumă de bani incredibilă. Horner a fost dat afară în luna iulie din cauza rezultatelor slabe ale echipei, dar și a scandalului în care a fost acuzat de „comportament inadecvat” față de o colegă. El va primi acum 96.000.000 de euro de la fosta sa echipă, astfel că de anul viitor are liber să revină în F1, conform thesun.co.uk. În vârstă de 51 de ani, Horner a avut cea mai lungă domnie ca director de echipă în F1, cu 20 de ani la Red Bull, cu un palmares de invidiat: opt titluri de piloți și șase trofee de constructori. „Am fost informat de Red Bull că, din punct de vedere operațional, nu voi mai fi implicat în afacere sau în echipă de acum înainte. A fost un șoc pentru mine. Am avut ocazia să reflectez asupra ultimelor 12 ore și am vrut să stau în fața voastră tuturor pentru a vă anunța această veste și pentru a-mi exprima recunoștința față de fiecare membru al echipei care a dat atât de mult în ultimii 20 de ani și jumătate. Când am ajuns acum două decenii, aveam câteva fire albe în minus. Am intrat într-o echipă și nu știam la ce să mă aștept, dar am fost imediat primit și am început să construim ceea ce a devenit o forță în F1. Să urmăresc și să fac parte din această echipă a fost cel mai mare privilegiu al vieții mele”, spunea Horner la scurt timp după ce a fost demis. Se pare că acesta nu a primit niciun motiv pentru concedierea sa, fiind înlocuit de Laurent Mekies, venit de la echipa soră Racing Bulls. Foto: Mediafax Foto Așteptat să investească la Alpine. Flavio Briatore nu recunoaște deocamdată nimic Au circulat zvonuri conform cărora Horner, căsătorit cu Geri Halliwell, fostă solistă Spice Girls, și cu o avere netă de 50 de milioane de lire sterline, ar dori acum să investească într-o echipă de F1. Alpine ar fi o posibilă destinație, datorită prieteniei sale cu Flavio Briatore, consilierul executiv al scuderiei. Briatore ar putea susține financiar propunerea pentru Horner, alături de fostul șef al F1, Bernie Ecclestone, care a fost demis din funcția de CEO al F1 în 2017, după ce Liberty Media a preluat conducerea. Briatore a negat orice șansă ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat. „Nu iau în considerare nimic în acest moment. Christian nu mai este în F1 în acest moment. Sper să se întoarcă curând, dar deocamdată nu este în atenți Alpine.”
Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda
Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.
Mii de șoferi se luptă anual cu firmele de asigurări ca să obțină despăgubiri în urma unor accidente rutiere. Soluția pentru daune RCA plătite parțial
Mii de şoferi se luptă anual cu firmele de asigurare ca să obţină despăgubiri după ce au fost implicaţi în accidente rutiere. Nu de puţine ori companiile oferă sume mai mici decât factura pentru reparaţii. Puţini ştiu, însă, că pot să primească ajutor din partea unui sistem de soluţionare a litigiilor, recomandat de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF). Este vorba de SALFIN, un mecanism alternativ de soluţionare a litigiilor, care are rolul de a rezolva, pe cale amiabilă, conflictul dintre consumatori şi comercianţi. Solicitarea poate fi depusă online sau prin poştă. Anul trecut, Salfin a primit doar 761 cereri de conciliere, iar jumătate dintre şoferii care au cerut ajutor şi-au rezolvat problema. „Apare riscul în care asigurătorul să nu accepte integral valorile de despăgubire pe care tu le propui. De ce? Fiecare parte are posibilitatea de a analiza şi de a verifica care sunt preţurile în piaţă pe produsele şi serviciile respective”, a declarat Sorin Mititelu, vicepresedinte ASF. „Asigurătorii, atunci când realizează oferta de despăgubire, folosesc, în realizarea devizului, piese alternative, piese after market care sunt mult mai ieftine decât piesele originale”, a spus pentru Observator TV Leonard Munteanu, preşedintele Asociaţiei Păgubiţilor RCA. La rândul lor, şi service-urile auto se plâng că firmele de asigurări decontează sume prea mici faţă de costul reparaţiilor. Atenţie, orice factură umflată ajunge să fie plătită tot de şoferi! „Orice sumă în plus plătită de asigurător, la final, este acoperită de către toţi participanţii din sistemul de asigurări”, a mai spus Sorin Mititelu. În România, una din 18 poliţe RCA generează un dosar de daună, peste nivelul din alte ţări europene, potrivit sursei citate. FOTO – Captură video: Observator TV
Proces colectiv împotriva platformei Booking.com. Peste 10.000 de hoteluri din Europa cer despăgubiri pentru clauza cel mai bun preț
Proprietarii de hoteluri din Europa sunt nemulțumiți de clauza „celui mai bun preț” a gigantului rezervărilor online. Aceștia acuză platforma Booking.com că i-a împiedicat să ofere camere la prețuri mai mici pe propriile site-uri web, scrie Deutsche Welle. Potrivit Asociației Hotelurilor, Restaurantelor și Cafenelelor din Europa HOTREC, proprietarii de hoteluri vor solicita despăgubiri pentru pierderile suferite între 2004 și 2024 ca urmare a așa-numitelor clauze „cel mai bun preț”. Booking.com a utilizat aceste clauze pentru a preveni situațiile în care un client descoperă un hotel pe platforma sa, dar apoi face rezervarea direct la hotel. În acest sens, clauza impunea hotelurilor să nu ofere camere la prețuri mai mici pe alte platforme, inclusiv pe propriile site-uri web. Clauza privind „cel mai bun preț”, declarată ilegală în 2024 În luna septembrie 2024, Curtea Europeană de Justiție a declarat ilegale clauzele privind cel mai bun preț și a stabilit că platformele online pot funcționa fără a impune asemenea restricții hotelurilor partenere. În conformitate cu Legea privind piețele digitale a Uniunii Europene, Booking.com a eliminat această clauză în 2024. „Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condițiilor inechitabile și a costurilor excesive”, a declarat președintele HOTREC, Alexandros Vassilikos. „Această inițiativă comună transmite un mesaj clar: practicile abuzive de pe piața digitală nu vor fi tolerate de industria ospitalității din Europa”, a conchis președintele Asociației.