Ministrul Mediului despre chiria de 54.000 de euro plătită lunar de Apele Române: Această cifră este colosală și nu are nicio justificare
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că a primit multe mesaje legate de chiria de 54.000 de euro pe lună plătită de Administraţia Apele Române. Ea a menționat că persoane fizice, dezvoltatori imobiliari și firme care plătesc chirii i-au transmis că „această cifră este colosală pentru orice standard și că nu este justificată niciun fel”. Diana Buzoianu a cerut urgent ca instituția să identifice un alt sediu, având în vedere că actualul contract expiră în două luni. „Mi-au scris foarte mulți dezvoltatori imobiliari și persoane care caută astfel de sedii, inclusiv firme private care au astfel de chirii, și mi-au spus că această cifră este colosală pentru orice standard și că nu este justificată niciun fel. Problema este că aceasta reprezintă o imagine a unei risipe mai largi, pentru că atunci când pierzi 350 de milioane de euro pentru că nu ai reușit să accesezi fonduri europene, dar plătești 54.000 de euro lunar pentru un sediu frumos, ultracentral, e o sfidare. E o sfidare”, a declarat Diana Buzoianu, luni seară, la Digi24. Aceasta a anunțat că a trimis o adresă instituției, prin care a cerut să găsească „cât mai rapid” un alt sediu. „Dacă nu vor veni cu o propunere în această săptămână, va trebui să-i chem și la Minister pentru o discuție și pentru a-i grăbi să găsească un alt sediu. Este clar că actualul sediu nu poate fi justificat. (…) Când dai 54.000 de euro pe lună pentru sedii, e bizar să spui că nu ai bani pentru lucruri esențiale de care chiar ai nevoie”, a mai spus ministra. Diana Buzoianu consideră că termenul de două luni până la încheierea contractului actual este „rezonabil” și permite găsirea unui nou sediu la un cost mult mai mic.
Diana Buzoianu vrea reguli clare pentru diferențierea deșeurilor de produsele second-hand în România: Nu putem să avem acest standard dublu”
Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Economiei, lucrează la un proiect de lege care să introducă trasabilitatea în cazul produselor second-hand și al deșeurilor. Scopul acestuia este definirea acestor două categorii și separarea lor, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Ea a explicat că proiectul legislativ ar putea fi gata până la finalul anului. Planul este ca România să nu mai primească deșeuri prezentate drept produse second-hand. „Avem legislaţie, avem soluţii care ar putea să fie puse în practică şi tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o iniţiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiţie foarte clară şi regulamente şi măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand şi deşeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deşeuri şi care intră în România pe o grămadă de alte portiţe legislative şi apoi ne otrăvesc pe noi toţi. Ăsta este mecanismul pe care l-am gândit”, a declarat Diana Buzoianu. „Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deşeuri. Şi trebuie să rezolvăm această problemă. Deşeurile care sunt deşeuri pentru alte state europene sunt deşeuri şi în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin şi aduc deşeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deşeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toţi, înseamnă o scurtare a vieţii pentru noi toţi”, a mai spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a mai declarat că România nu își mai permite să primească alte deșeuri, deoarece gropile de gunoi „abia mai fac față” volumului deja existent.
Fostul ministru al Mediului: Pădurile sunt primele pe lista de tăieri. Mircea Fechet, apel adresat conducerii actuale: Deşertificarea nu se opreşte!”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, semnalează starea gravă a pădurilor din România și solicită atenție din partea actualei conduceri a Ministerului Mediului, în frunte cu Diana Buzoianu. El a declarat că, în timpul mandatului său, România a avut un program important pentru împăduriri, cu contracte semnate pentru 14.700 hectare, din care peste 7.886 hectare au fost deja plantate, iar alte 2.300 hectare sunt aproape de semnare. „Constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului”, spune Fechet, care a adăugat că „pierdem în fiecare minut 50 mp prin deşertificare”. El cere ca actuala conducere, condusă de Diana Buzoianu, să nu oprească împăduririle, mai ales că „deşertificarea nu ia pauză”. Mircea Fechet explică că a preluat un program cu aproape 100 de hectare împădurite prin PNRR și a lăsat 27.000 hectare validate pentru împăduriri, dintre care 14.700 hectare cu contracte semnate, iar peste 7.886 hectare au fost plantate. Alte 2.300 hectare erau aproape de semnare, adică aproximativ 17.000 hectare pregătite. El spera ca „nivelul de ambiţie să fie continuat” pentru că, în opinia sa, este esențial să existe un mecanism funcțional pentru împăduriri, o realitate nouă pentru România. „Nu există nicio justificare pentru a încetini ritmul”, mai spune Fechet, care semnalează că în ultimii doi ani s-a creat o industrie în jurul împăduririlor, cu pepiniere și material săditor, iar piața s-a dezvoltat datorită unei finanțări stabile și unei perspective pe termen lung. „Acum, constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului. Ultimul lucru de care avem nevoie e un blocaj în lanţ care să frâneze o locomotivă care prinsese viteză.” El a declarat că a propus și a reușit să crească, prin Ordonanță de Urgență, sprijinul financiar pentru cei care împăduresc terenuri, de la 456 euro la 640 euro pe hectar. Acest sprijin vizează pe cei care vor să lase păduri vii generațiilor următoare. De asemenea, Mircea Fechet și-a dorit să împădurească și spațiile de lângă autostrăzi și drumuri expres, dar nu a găsit terenurile necesare. „Reconsideraţi decizia de a scurta termenele şi păstraţi vechiul termen de depunere a proiectelor! Sprijiniţi oamenii care vor să planteze, nu-i pedepsiţi din motive birocratice! Sunt oameni care şi-au pus încrederea într-un program funcţional şi o industrie care aşteaptă predictibilitate.”, a declarat fostul ministru al Mediului. Fechet consideră că „proiectul naţional de împăduriri este mai important decât o discuţie birocratică legată de PNRR” și că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) poate deveni o sursă importantă de finanțare. „Urgent, fără nicio zi de pauză, pentru că nici deşertificarea nu ia pauză! În fond, AFM asta trebuie să finanţeze, Mediul! Împădurirea este o prioritate naţională şi trebuie tratată ca atare,” a declarat Mircea Fechet.
Situaţie critică la barajul Bicaz. 80 de mii de metri cubi de lemne aduse de viituri
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Diana Buzoaunu a făcut joi o vizită în teren la Poiana largului, în județul Neamț. „În ciuda proporțiilor acestor inundații, până în acest moment, nu au fost raportate pierderi de vieți omenești în județul Neamț, unde ne confruntăm însă cu o situație critică la barajul Bicaz. În ultimele 48 de ore, aproximativ 80 de mii de metri cubi de masă lemnoasă și #deșeuri au fost aduși de viituri pe lac, ceea ce pune presiune pe infrastructura hidrotehnică și pe ecosistem. E nevoie de o mobilizare la fel de serioasă ca cea pentru salvarea vieților oamenilor pentru a curăța albia râului” a declarat Diana Buzoianu. Conform ministerului, peste 190 de persoane și 40 de mijloace tehnice au fost mobilizate în județul Neamț pentru intervenții de urgență, la Borca și Fărcașa, intervențiile concentrându-se pe evacuarea apei și curățarea aluviunilor din cele 245 de gospodării afectate, cu sprijinul celor 45 de angajați de la ocoalele silvice care intervin cu șase utilaje grele. „Ceea ce putem face noi, de la nivel central, este să ne asigurăm că sunt făcute toate lucrările de consolidare a malurilor, de îndiguire și orice alte lucrări sunt necesare ca să ne asigurăm că, pe viitor, nu vor mai fi consecințe atât de grave. Ne gândim, inclusiv, să modificăm legislația pentru ca, de exemplu, pe platformele primare să nu mai poată fi păstrați buștenii peste 60 de zile, astfel încât să nu mai avem cantități mari de lemne lângă apă. Au existat, până anul acesta, 350 de milioane de euro, pe care Apele Române, din păcate, nu au reușit să le atragă. Am trimis Corpul de control la Apele Române, săptămâna trecută, tocmai pentru a vedea de ce nu au fost atrași acești bani. Realitatea este că, într-un context de criză economică, să aruncăm și să dăm cu piciorul la 350 de milioane de euro și apoi să spunem de ce nu avem bani din bugetul național, este o crimă. Este o crimă pentru toate comunitățile care sunt expuse la inundații și care, din păcate, nu au putut să fie salvate sau protejate prin măsuri concrete. Cât despre ajutorul de care au nevoie cei afectați de inundații, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis distribuirea de ajutoare umanitare de urgență. Eu merg să transmit mai departe nevoile oamenilor la nivelul Guvernului”, a mai precizat Diana Buzoianu. La lacul Bicaz s-a montat un baraj provizoriu din bușteni, întins de-a lungul întregii cozi a lacului, pentru a opri transportul plutitorilor în aval și pentru evitarea formării de dopuri care ar putea bloca podețe sau alte structuri hidrotehnice. Urmează scăderea controlată a nivelului lacului, pentru a permite accesul utilajelor și extragerea resturilor, dar perațiunea va dura aproximativ trei săptămâni, transmite Ministerul Mediului. Resturile lemnoase vor fi colectate pe mal, sortate, tocate și depozitate temporar, cu intenție de valorificare în sprijinul persoanelor sinistrate, acolo unde cadrul legal permite.
Buzoianu, după inundaţiile din Valea Bistriţei: Avem nevoie de infrastructură, nu doar de păduri
Oficialul a subliniat că zona afectată în urmă cu două zile este împădurită în proporţie de peste 90%, dar nici această acoperire forestieră nu a fost suficientă pentru a opri efectele ploilor torenţiale. „Pădurea poate reţine între 20% şi 50% din precipitaţii, dar la un debit de 79 l/mp orice vegetaţie ar fi fost depăşită. Avem nevoie de infrastructură – diguri, baraje, poldere – nu doar de păduri”, a precizat Buzoianu, la Digi24. Aceasta a criticat pierderea a peste 350 de milioane de euro din PNRR, fonduri care puteau fi folosite pentru lucrări hidrotehnice: „S-au promis 500 km de diguri, 13 baraje, 13 poldere. Doar unul e în curs de finalizare. Fenomenele extreme afectează comunităţi care sunt expuse la inundaţii din ce în ce mai des, din ce în ce mai frecvent, inundaţii din ce în ce mai puternice. Şi ai nevoie de o infrastructură de prevenţie sau de a opri inundaţiile respective”. Totodată, ministrul a ridicat semne de întrebare privind legalitatea construcţiilor afectate de viitură: „Am discutat cu specialiştii şi mi-au spus că o parte dintre case sunt construite chiar în albia extinsă. Trebuie să ştim cine le-a permis oamenilor să construiască acolo şi dacă autorizaţiile s-au dat legal”. În ceea ce priveşte informarea populaţiei, ministrul a reamintit că hărţile de risc la inundaţii sunt publice şi pot fi consultate online pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. „Trebuie să avem un sistem în care oamenii pot verifica dacă terenul pe care vor să construiască e în zona de risc. Trebuie să fim pregătiţi pentru viitor – fie că vorbim despre inundaţii sau deşertificare în sudul ţării”, a încheiat ministra.
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad după reangajarea fostului director Teodor Țigan
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad cu privire la legalitatea procedurilor de reangajare după pensionare a fostului director Teodor Ţigan. „Ieri am semnat planul de control, zilele acestea urmează să meargă, efectiv, oamenii pe teren, verificăm exact modalitatea legală în care domnul Ţigan şi-a obţinut bonusul de pensionare şi apoi s-ar fi reangajat fără concurs în cadrul Direcţiei silvice”, a declarat ministrul Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă. Ministrul mediului a precizat că în funcție de concluziile controlului, se pot lua în calcul mai multe scenarii. „Depinzând de fapte, putem să vorbim de oricare dintre scenarii. Noi avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu contravenţii sau avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu concluzii trimise către Parchete. Depinde ce va fi descoperit”, a precizat Diana Buzoianu. Teodor Țigan a primit un bonus de pensionare de aproape 100.000 de euro brut Teodor Țigan, fostul director Romsilva, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor, nemulțumit că instituția nu i-a mai prelungit contractul individual de muncă, după ce ieșise la pensie și încasase un bonus de aproape 100.000 de euro brut, scria Rise Project. Teodor Țigan s-a pensionat în februarie 2023, dar ulterior s-a reangajat în funcția de director la Direcția Silvică Arad. În cursul aceluiași an, a încasat atât pensie – în valoare de 74.000 de lei brut –, cât și salarii de la Romsilva în valoare totală de 825.000 de lei brut. Conform Rise Project, bonusul de pensionare i-a fost plătit în decembrie 2023, fără ca structura centrală Romsilva să fie informată oficial. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef Romsilva, care a încasat un bonus de 100.000 de euro la PENSIE, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor. Cere despăgubiri cu dobândă Ministerul a eliminat primele de pensionare de 100.000 de euro de la Romsilva. Lipsesc și peste 30 de milioane de lei din banii Regiei
Diana Buzoianu: Trebuie să ieșim din extreme și să gestionăm inteligent problema urșilor
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, propune o strategie echilibrată pentru gestionarea populației de urși din România, avertizând că lipsa unor măsuri coerente a dus deja la tragedii care puteau fi evitate. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni că România are nevoie de un pachet de măsuri coerente și științific fundamentate pentru a gestiona populația de urși și a preveni conflictele cu oamenii. Ea a criticat modul în care subiectul a fost tratat până acum, spunând că dezbaterea a fost împinsă spre extreme care nu au făcut decât să agraveze situația. „Fie că am auzit discursul că nu trebuie să ne atingem de niciun urs, fie că s-a susținut ideea că vânătorii trebuie să-i ia pe toți, ambele abordări au dus la tragedii, la pierderi de vieți omenești care puteau fi prevenite”, a spus Buzoianu. Potrivit datelor preliminare obținute prin monitorizare, România ar avea între 10.000 și 12.000 de urși. În acest context, ministra spune că statul trebuie să protejeze atât viața oamenilor, cât și biodiversitatea, o resursă valoroasă la nivel european. Printre măsurile avute în vedere se numără creșterea amenzilor pentru comportamentele care atrag urșii spre zonele locuite, implicarea autorităților locale în intervenții rapide, instalarea gardurilor electrice și reducerea accesului urșilor la deșeuri. În același timp, Buzoianu a spus că este necesară o reconsiderare a cotelor de vânătoare, dar cu grijă pentru echilibrul din pădure. „Dacă ne gândim la trofee și eliminăm exemplarele mari, eliminăm tocmai urșii care țin sub control restul populației. Astfel, riscăm să vedem o creștere și mai mare a numărului de urși”, a explicat ea. Proiectul legislativ urmează să fie pus în dezbatere publică după vacanța parlamentară. Buzoianu subliniază că soluțiile trebuie adaptate local și aplicate în timp, nu impuse brusc sau izolat. „Trebuie să aducem normalitate în această discuție. Avem o dublă misiune: să protejăm oamenii și să protejăm natura. Orice extremă va duce doar la noi tragedii”, a avertizat ministra Mediului.
Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă
Ministrul Mediului, despre directorul pensionar care a dat în judecată Romsilva: Legi făcute prost
Dacă Teodor Țigan, fostul director din Romsilva, care a primit 100.000 de euro primă de pensionare, apoi s-a întors în sistem și a dat în judecată Regia pentru că nu a primit postul dorit, va câștiga în instanță înseamnă că „legile sunt făcute foarte prost”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Teodor Țigan s-a pensionat de la Romsilva, cu o primă de pensionare de 100.000 de euro. Apoi s-a reangajat, dar în urma scandalului public a fost dat afară și acum a dat Regia în judecată și cere despăgubiri cu dobândă. Ministrul Mediului, Diana Buzioanu, a spus că deși nu vrea să se pronunțe înaintea instanților, speră că acesta nu va câștiga procesul. „Dacă va câștiga un astfel de caz în instanță, înseamnă că legile noastre sunt făcute foarte, foarte prost. E total rupt de realitate. Este imposibil să accepți că un om care s-a pensionat primind un beneficiu doar pentru dreptul că s-a pensionat. 100.000 de euro. După aceea s-a reîntors fără concurs, s-a angajat în aceeași instituție și acum este supărat că nu are un post perpetuu din care să câștige în fiecare lună niște mii de euro. Este exact imaginea de ce trebuie să fie reformată Romsilva. Asta este imaginea”, spune Buzoianu, joi, la Antena 3 CNN. Potrivit ministrului, acesta nu este un caz singular. „În 2023, 113 milioane au fost date pentru aceste bonusuri de pensionare. În 2024, 54 de milioane – pentru că a ieșit scandalul și s-a blocat la un moment dat acordarea acestor bonusuri de pensionare. Deci, cu greu poți să zici că este un caz izolat. A fost un caz din multe alte cazuri, în care oamenii au fost obișnuiți să primească pentru că și-au negociat între ei, într-un contract colectiv, și-au negociat aceste condiții ultrafavorabile și statul s-a uitat în altă direcție. Noi nu ne mai dăm în altă direcție astăzi”, a mai spus Buzoianu. Potrivit ministrului, în Romsilva lucrează 14.000 de persoane. Dar problema nu este la ei, ci „avem o problemă sus”: „Pentru că astăzi Romsilva are 41 de direcții, 99 de directori. Pentru anul 2024, pentru acești 99 de oameni, au fost alocați 12 milioane de lei pentru venituri, 10 milioane de lei pentru sporuri. În același an, Romsilva iese pe pierderi. Și atunci, stai să te gândești, este eficient modul în care Romsilva își face treaba? Romsilva astăzi gestionează hoteluri. Are un hotel în mijlocul Bucureștiului de 4 stele, 41 de director, 41 de camere are hotelul. Asta este realitatea”. Buzoianu spune că nu a avut încă curiozitatea să meargă să vadă hotelul Romsilva, dar este contrariată de faptul că deși este în circuit turistic și deschis citățenilor, „a reușit performanța să aibă pierderi în anul 2024”. Ministrul este de părere că această clădire poate să fie gândită mult mai bine, respectiv să devină un centru de performanță, un centru de training, de competențe pentru mult mai mulți oameni.
Ministrul Mediului: Romsilva are un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului și e pe pierdere
Buzoianu vrea mai puțini directori, diminuarea sporurilor și eficientizarea instituției. Ministrul mai afirmă că Romsilva are un hotel de patru stele, care a înregistrat pierderi de un milion de lei în 2024. Diana Buzoianu își propune reformarea Romsilva. „Vrem să scădem numărul de direcții. Sunt 41 de direcții, nu este nevoie de ele, trebuie să fie eficientizată activitatea. Fiecare direcție de acest gen are câte un contabil, are câte un aparat administrativ. Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”, spune ministrul. Buzoianu vrea o reorganizare a Romsilva Ministrul Mediului vrea o reorganizare a Romsilva. „Regândim cu totul modalitatea în care a fost făcută contabilitatea, eficiența economică a instituției. Astăzi, este o găleată mare în fiecare Direcție Silvică, din care dacă vrei să scoți niște cifre, dacă vrei să-i întrebi cât a costat exploatarea sau cât a costat să refaci drumurile forestiere sau cât a costat pepiniera pe care ai dezvoltat-o, o să primim niște informații care sunt așa, mai cumva cu termen… niște indicii, nu neapărat niște informații concrete. Noi vrem să schimbăm acest lucru, vrem să fie o contabilitate separată pentru activitățile esențiale și apoi acele activități care nu țin de activitatea principală de administrare de păduri să nu existe, decât dacă ele sunt eficiente economic”, afirmă ministrul. Diana Buzoianu declară că Romsilva deține un hotel de patru stele, pe pierdere, în București. „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, mai spune ministrul Buzoianu. „Nu o să mai fie aceeași huzureală” Ministrul Mediului crede că „o să fie supărați oamenii care până acum împingeau hârtii dintr-o parte într-alta și nu se ocupau de gestionarea pădurilor, pentru că da, pentru ei nu o să mai fie același lux, aceeași huzureală, același sistem care a funcționat până acum, dar eu cred că aceștia sunt o mică parte din Romsilva. Eu vreau să le dau o putere celor care și-au riscat viața până acum, care au mers pe teren, pădurari care au venit și mi-au spus că sunt hărțuiți sau că sunt amenințați, pentru că vor să-și facă treaba bine. Am avut pădurari în România care și-au pierdut viața”.