Diana Buzoianu despre situația gravă privind criza apei din Prahova: Informaţiile care au ajuns la minister spuneau că în orice situaţie se va asigura apa potabilă”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a catalogat drept „de neacceptat” lipsa apei potabile pentru zeci de mii de consumatori din judeţul Prahova. Situaţia gravă din regiune a apărut din cauza turbidităţii crescute a apei de la barajul Paltinu, unde se efectuează lucrări, iar condiţiile meteorologice au agravat problema. „Informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”, a declarat ministrul. Buzoianu a precizat că este necesar să fie analizat imediat dacă se îndeplinesc criteriile pentru declararea stării de urgenţă. Într-o intervenție de duminică la Antena 3, ministra a fost întrebată despre eventuale ascunderi de informaţii privind criza apei. Diana Buzoianu a declarat că „toate autorităţile care au fost implicate nu au comunicat corect, nu au transmis informaţiile, nu au luat în calcul riscurile care urmau să aibă loc şi da, informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”. Referitor la o posibilă declarare a stării de urgenţă, ministrul a afirmat: „Da, «Apele Române» au dat această recomandare de a se analiza dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru situaţia de urgenţă. Astăzi cred că este necesar să fie analizat de urgenţă dacă se îndeplinesc criteriile”. Diana Buzoianu a mai spus că lucrările la baraj erau cunoscute încă din iunie și că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, în perioada ploioasă. „Vreau să aflu de ce o lucrare despre care se ştia din luna iunie, când ar fi putut să aibă loc lucrările în vară, fără a avea riscul acesta de ploi, a fost întârziată şi a fost lansată la finalul lunii noiembrie. (…) În analiza pe care au făcut-o autorităţile nu s-au luat în considerare cu adevărat riscurile, care sunt foarte ridicate, iată, doar dacă plouă, ceea ce este un eveniment absolut predictibil în această perioadă”, a explicat ministra. Potrivit datelor transmise de specialişti, încă 72 de ore după oprirea ploilor vor fi necesare pentru ca apa să devină din nou potabilă. Diana Buzoianu a mai spus că membrii Corpului de control al ministerului au demarat deja verificările și că autorităţile locale consideră situaţia „absolut inedită, în care s-au acumulat mai mulţi factori, pe de o parte scăderea apei din lac, pe de altă parte codul portocaliu”. Ministra a mai declarat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile, și că era de așteptat ca vremea să fie astfel în ultimele zile din noiembrie. „Dar dacă stăm să ne gândim corect, cinstit şi statistic, pe date, ideea că la final de toamnă – început de iarnă avem cod portocaliu în această zonă a României nu mi se pare un scenariu atât de imprevizibil”, a spus Buzoianu la Antena 3. Duminică, 30 noiembrie, Diana Buzoianu se află în Prahova pentru a discuta cu autorităţile judeţene despre rezolvarea acestei situaţii.
Localităţi din Prahova şi Dâmboviţa rămân fără apă după lucrările de la Paltinu. Ce a anunțat Ministrul Mediului
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune sâmbătă că a fost informată de primarii din Prahova şi Dâmboviţa despre oprirea alimentării cu apă în mai multe localităţi din cauza lucrărilor de la Paltinu. Ministra a declarat că situaţia nu ţine doar de partea tehnică, ci indică o lipsă gravă de responsabilitate în rândul unor instituţii. Buzoianu a anunțat că a cerut directorului general ANAR convocarea imediată a unei şedinţe de urgenţă cu ABA, ESZ Prahova şi Hidroelectrica pentru stabilirea unui plan care să prevină situaţii asemănătoare în viitor. De asemenea, ea spune că va trimite Corpul de Control al Ministerului Mediului pentru verificări şi pentru identificarea celor vinovaţi. „Astăzi am aflat direct de la primarii din Prahova şi Dâmboviţa că mai multe localităţi au rămas fără apă în urma lucrărilor de la Paltinu, deşi atât ESZ Prahova, cât şi ABA Buzău–Ialomiţa şi filiala Hidroelectrica au dat asigurări ferme către Ministerul Mediului că lucrările de la acumularea Paltinu se vor desfăşura fără a afecta populaţia. Faptul că zeci de mii de oameni au fost lăsaţi fără apă reprezintă nu doar o problemă tehnică, ci o lipsă gravă de profesionalism, inacceptabilă”, scrie Diana Buzoianu pe Facebook. Ministra a mai precizat că şedinţa cu autorităţile publice şi cu reprezentanţi locali are loc deja, iar soluţia tehnică promisă urmează să fie prezentată în scurt timp. „În acest moment are loc şedinţa cu autorităţile publice, inclusiv cu prefectura şi reprezentanţi din local. În mod evident, debitele vor fi mai mici pe parcursul acestor lucrări, dar, în mod normal, accesul la apă nu ar trebui să fie oprit zile întregi. În orele următoare autorităţile au dat asigurări că vom avea şi soluţia tehnică propusă, în urma acestei şedinţe de urgenţă”, precizează Buzoianu. Ea a declarat în mod clar că în această situație deosebit de gravă nu acceptă lipsa de comunica sau întârzierilor. „Nu vom tolera întârzieri, ascunderi de informaţii sau lipsă de comunicare. Oamenii au nevoie de apă potabilă, nu de justificări”, mai afirmă Diana Buzoianu. Instituţiile implicate au garantat recent că populaţia nu va rămâne fără apă şi consideră necesară stabilirea responsabilităţii în acest caz, a mai precizat Buzoianu. „Doar acum câteva zile, toate autorităţile din subordinea Ministerului Mediului, dar şi din subordinea Ministerului Energiei, au dat asigurări că nu vor lăsa fără apă potabilă comunitatea din respectiva zonă. Evident că trebuie să răspundă cei care nu îşi fac treaba corect. Revin cu informaţii imediat ce soluţia tehnică începe să fie pusă în aplicare. Oamenii din Prahova şi Dâmboviţa au nevoie de apă acum, iar prioritatea noastră este ca furnizarea să fie reluată în cel mai scurt timp posibil. Lucrările trebuie făcute, dar trebuie făcute profesionist, fără a lăsa fără apă potabilă mai multe zile, zeci de mii de locuitori”, menţionează Buzoianu. În Prahova, zeci de mii de oameni din 12 localităţi nu mai au acces la apă potabilă. Consiliul Judeţean Prahova susţine că responsabilitatea nu aparţine furnizorului Hidro Prahova, care doar transportă apa, ci barajului Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.
Diana Buzoianu despre situația lacurilor Vidraru și Paltinu: Nu există niciun fel de pericol, lucrările sunt controlate
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat miercuri la Digi24 situația lacurilor Vidraru și Paltinu, după ce în spațiul public au circulat teorii care sugerau că lacurile au fost golite în mod misterios, că apa ar fi fost scursă în altă parte. Diana Buzoianu a respins toate aceste speculații și a explicat motivele pentru scăderea nivelului apei. Ea a precizat că la ambele lacuri se desfășoară lucrări tehnice absolut necesare, realizate în colaborare cu Hidroelectrica și Apele Române, toate fiind oficial aprobate și atent monitorizate. „Sunt două lucrări total separate, deci nu au legătură între ele”, a spus Buzoianu, explicând că la Vidraru are loc o retehnologizare importantă, care presupune eliberarea controlată a apei pentru a identifica zonele ce necesită reparații și consolidări. În cazul lacului Paltinu, nivelul apei a fost redus din cauza unei colmatări descoperite recent. „A trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă”, a precizat Buzoianu. Ea a dat asigurări că lucrările sunt necesare tocmai pentru ca, pe viitor, aceste baraje și acumulări să funcționeze eficient și în siguranță, fără riscuri pentru localitățile din aval. Ministra a respins și îngrijorările privind desfășurarea simultană a lucrărilor la două lacuri importante, spunând că acestea sunt planificate împreună cu specialiștii. „Nu există niciun fel de pericol”, a afirmat Buzoianu, spunând că deciziile sunt luate de experți și că autoritățile sunt pe deplin informate. Referitor la termenul de finalizare, Buzoianu a spus că nu poate da o dată exactă, pentru că durata depinde de rezultatele exercițiilor tehnice și de situațiile întâlnite pe parcurs. Conform ministrei Mediului, la Vidraru, procesul implică acumulări și eliberări controlate de apă, în funcție de necesitățile lucrărilor.
Ministrul mediului, noi detalii despre programul Rabla
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat miercuri, la Digi24, că soarta programului „Rabla” rămâne incertă, în condițiile în care bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) nu este încă definitivat. Potrivit ministrului, o decizie clară va putea fi luată abia peste aproximativ o lună, după stabilirea bugetului. Buzoianu a explicat că, înainte de orice alocare pentru programe noi, AFM trebuie să acopere proiectele transferate din PNRR, rămase fără finanțare europeană. Este vorba despre investiții majore în apă-canal, centre de colectare prin aport voluntar, fabrici de reciclare și de gestionare a deșeurilor. „Toate aceste proiecte trebuie să fie finalizate sau să primească o parte importantă din fonduri anul viitor”, a precizat ministrul. De asemenea, proiectele deja contractate și aflate în derulare nu pot fi oprite, iar plățile către firme trebuie continuate. În acest context, edițiile noi ale programelor AFM, inclusiv „Rabla”, vor fi posibile doar dacă Ministerul Finanțelor și Guvernul vor aproba suplimentarea bugetului instituției. „Dacă vom avea bani suplimentari, sigur, și Rrabla va fi unul dintre proiectele care va fi luat în considerare să primească o parte de buget”, a spus Buzoianu.
Diana Buzoianu: Gropile de gunoi nu respectă legea, iar România plătește prețul unui sistem care nu reciclează
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit miercuri la Digi24 despre situația serioasă a gestionării deșeurilor din România, după ce țara a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare. Nivelul actual de refolosire a deșeurilor este de doar 1,3%, mai mic decât cel din 2015 când era 1,7%, în timp ce câmpurile pline de gunoaie devin o imagine obișnuită. Ministra Mediului a anunțat motivele pentru care România a regresat în ultimii zece ani, în loc să avanseze. „În foarte multe locuri, obligațiile legale sunt pur și simplu ignorate. Am cerut un control tematic la toate gropile de gunoi și concluzia a fost una dureroasă. Majoritatea absolută a gropilor de gunoi nu respectă prevederile legale. Ajung acolo în proporții covârșitoare deșeuri nesortate, deșeuri care ar fi putut fi reciclate și care n-ar fi trebuit niciodată depuse la groapă”, a spus Buzoianu. Ea a mai spus că lipsa sortării generează costuri uriașe pentru toată populația, deoarece România plătește anual zeci de milioane de euro în amenzi către Uniunea Europeană. Problema de fond este una economică, nu doar administrativă. Depunerea deșeurilor nesortate este în continuare mai ieftină decât reciclarea, motiv pentru care multe primării evită investițiile în infrastructură de colectare și preferă să trimită totul la groapă, chiar dacă încalcă legea. „Soluția este să înceapă să coste mai mult depunerea la groapa de gunoi a deșeurilor netratate și nesortate decât reciclarea. Nu există o baghetă magică”, afirmă Buzoianu. Pentru a schimba situația actuală, Ministerul Mediului pregătește o campanie națională amplă de informare care va începe anul viitor. Buzoianu a anunțat că a reușit să salveze 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care erau pe cale să fie pierduți, iar suma va fi folosită pentru o campanie de comunicare considerată „una dintre cele mai ambițioase” din ultimii ani. „Lansăm anul viitor o campanie care, pentru prima dată, va include și o invitație clară de acțiune pentru operatori, primării și cetățeni”, a precizat ministra.
Nicușor Dan a sesizat CCR pe legea care a creat tensiuni între PSD și ministrul Mediului
Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională. Sesizarea de neconstituționalitate subliniază că legea: încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție; contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement; Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept, se arată în postarea publicată de Președintele României, se arată în postarea publicata de Președintele României. Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că modificarea limitelor ariilor protejate este posibilă doar dacă pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice care erau în curs de execuţie sau demarcate anterior acestei date. Potrivit ministrei Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, legea adoptată miercuri în Parlament, care stabileşte că orice arie protejată poate fi distrusă, este o ruşine ce va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generaţii întregi de acum încolo. Potrivit acesteia, legile pe mediu nu blochează hidrocentralele, ci blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective, transmite Agerpres. Înainte de votul pe moțiunea simplă inițiată împotriva ministrului Mediului, senatorul Daniel Zamfir (PSD) a declarat despre Diana Buzoianu (USR), că prin faptul că nu emite avizele de mediu pentru hidrocentrale arată că este rău intenţionată şi, din punctul lui de vedere, nu mai poate continua în funcţia de ministru. El a precizat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva ei la moțiunea inițiată la Camera Deputaţilor.
Ministrul Mediului reia povestea fără sfârșit Radarul balastierelor. Când ar putea deveni funcțională aplicația
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că până la finalul anului 2025 ar vrea ca aplicația „Radarul Balastierelor” să fie gata. Un alt aspect pe care l-a adus în discuție a fost cel legat de inspectori. Numărul de controale efectuate de ei în primele 10 luni a fost unul foarte mic, nu au aplicat amenzi, 63% din sancțiuni fiind avertismente. O altă problemă a fost și valoarea amenzilor, care, după spusele ei, ar trebui majorate. ”Un alt semnal de alarmă este că Radarul Balastierelor a fost blocat, am adus experți care au lucrat pentru digitalizarea acestei aplicații și vom lucra, sper ca până la finalul anului, maxim începutul anului viitor să avem aplicația pornită. Va avea nevoie de o perioadă de tranziție, să fie urcate toate documentele în ea. Aplicația va trebui să funcționeze, este deja mult întârziată implementarea ei și avem nevoie de radarul balastierelor, avem nevoie dacă vrem să nu mai avem zone distruse întregi de râuri, comunități întregi care nu mai au acces la apă. Comunități întregi care nu mai au apă în fântâni, pentru că au fost făcute niște gestiuni foarte proaste ale zonelor respective, deci toate aceste lucruri trebuie să fie adresate și vor fi adresate punctual, voi fi foarte atentă ca autoritățile cu atribuții de control din subordinea Ministerului Mediului să își facă treaba”, a spus Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la B1. Număr infim de controale din partea inspectorilor în 2025 Un alt aspect care a fost luat în vizor de ministrul Mediului este acela că în primele 10 luni ale anului 2025, inspectorii din subordinea ministerului au efectuat un număr mic de controale, față de alții de la alte instituții. Diana Buzoianu vrea implementarea unor bodyccam-uri pentru cei care merg pe teren. „Partea de amenințări sau de hărțuiri sunt convinsă că există și pentru asta trebuie să avem bodycam-uri, eu vreau să implementăm bodycam-uri la nivel de Apele Române pentru inspectorii care merg pe teren. Pe de altă parte este greu de justificat că la 52 de controale că asta este media. 52 de controale în primele 10 luni ale anului pe inspector. Inspectorii din Apele Române, în primele 10 luni ale anului, au făcut o medie de 52 de inspecții în 10 luni de zile, este inadmisibil, să comparăm acest număr de inspecții cu cel făcut de Garda Națională de Mediu. Să vedem că este disproporționat, avem autorități de control în România, să facem acest raport și cu alte autorități de control din subordinea altor ministere și ne vom da seama că acest număr este infim față de ce fac alți inspectori la alte instituții”, a adăugat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu: „Trebuie să creștem sancțiunile” O altă nemulțumire este legată de valoarea amenzilor date, cea mai mare fiind de 40.000 de lei, o sumă pe care Diana Buzoianu o consideră mică pentru o persoană juridică. ”Sunt probleme de legislație, trebuie să avem o discuție reală să simplificăm legislația sau trebuie să avem o discuție reală să creștem sancțiunile, am văzut sancțiuni aplicate de 40.000 de lei, maximul, maximul de sancțiuni aplicate. Ce înseamnă 40 de mii de lei pentru o persoană jurdică care și-a făcut sute de mii de euro vânzând agregatele colectate ilegal prin balastierele pe care le gestionau. Ce înseamnă 40 de mii de lei, nu înseamnă nimic, înseamnă că trebuie să lucrăm pe mai multe fronturi, dar să știm înăsprim legislația pentru că oamenii care astăzi se joacă, la propriu, cu apa pe care o beau comunități întregi. Aceștia trebuie să știe că există consecințe reale dacă mai continuă să acționeze în felul acesta. Să creștem și capacitatea instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, ce s-a întâmplat în ultimii ani, în ultimul an de zile, în 2025, 63% din sancțiunile aplicate sunt avertismente. Întrebarea este, inspectorii care s-au dus pe teren și au văzut că nu sunt îndeplinite condițiile legii, au plecat de acolo dând un avertisment și în aceleași locuri alte instituții au venit și au dat amenzi. Cum poate fi asta justificat? Vă spun eu, nu poate să fie, o să avem o discuție serioasă, să reducem riscurile la care sunt supuși inspectorii, trebuie să creștem numărul de inspectori, dar trebuie să crească și gradul de profesionalism al acestor inspectori, pentru că riscul de a nu mai avea o apă potabilă sau apă în unele localități este un risc real și el trebuia să fie gestionat fix de aceste autorități”, a mai spus ministrul.
Diana Buzoianu va propune modificări la monitorizarea aerului: Vrem să știm ce respirăm acum, nu media pe 24 de ore
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV. Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore. „O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.
Reacţia ministrului Mediului după publicarea raportului de la Praid: Este nevoie de măsuri ambiţioase
„Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid este public. Constatările sunt clare: la Salina Praid, riscul de inundare a fost subevaluat, măsurile luate au fost doar temporare, iar investiţiile necesare pentru protecţia reală au fost amânate. Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române şi de asumare a unor reforme profunde pentru această instituţie a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii”, a ținut să puncteze ministrul Mediului. „Dar mai arată ceva important. Este nevoie urgentă de măsuri ambiţioase, curajoase, pentru ca Apele Române să fie reconstruită într-o instituţie care să protejeze una dintre cele mai importante resurse ale ţării: apa. În aceste zile fix analiza pe aceste măsuri este prioritatea 0 a Ministerului Mediului”, a mai adpugat Diana Buzoianu. Corpul de control al prim-ministrului a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA şi Administraţia Naţională „Apele Române”, după inundarea Salinei Praid concluzionând că riscul a fost subevaluat, iar măsurile tehnice nu asigurau protecţia pe termen lung.
Ministrul Mediului despre Praid: Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit despre situația crizei apei potabile de la Salina Praid, unde 40.000 de oameni se confruntă de patru luni cu lipsa apei potabile, respingând acuzațiile că ar bloca soluțiile. „Este o poveste mincinoasă. Nu există nici măcar un singur blocaj”, a declarat ministrul Mediului, la TVR Info, precizând că Ministerul Mediului a oferit un studiu realizat de Apele Române pentru o soluție de desalinizare pe termen scurt, care a fost aprobat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Guvernul a alocat deja banii necesari pentru achiziționarea sistemului de desalinizare. „Astăzi Consiliul Județean are banii necesari, trebuie doar să facă achiziția pentru soluția de desalinizare, ca pe termen scurt până pe termen mediu să existe apă potabilă”, a explicat Diana Buzoianu. Soluția de desalinizare poate funcționa câțiva ani, asigurând apă potabilă pe termen scurt și mediu. Pentru soluția pe termen lung, a fost cerut un studiu de la Apele Române privind modalitatea de acces la apă pentru comune. Acest studiu a fost finalizat și trimis la Ministerul Dezvoltării, care trebuie să inițieze împreună cu Ministerul Mediului o propunere către Guvern, cu banii alocați pe termen lung. Ministrul a reacționat și la acuzațiile că ar bloca proiecte: „Când sunt foarte mulți șmecheri care își dau mâna și încep să zică că, Doamne, ce rău este la Ministerul Mediului, când în sfârșit am început să supărăm un pic și șmecherii din Romsilva, când nu am fost de acord cu toate șmecherile care se făceau la Apele Române (…) toate lucrurile astea supără”. Referitor la devierea Râului Corund, ministrul a precizat că la Administrația Bazinală din localitate există o analiză în curs de finalizare, cu ultimele observații care trebuie puse în calcul înainte de stabilirea lucrării. Din punct de vedere al apei, situația este stabilizată în prezent. Lucrarea de deviere este una pe termen lung, care va dura ani de zile și va costa sute de milioane de euro. „Nu este ceva care se va întâmpla peste noapte”, a avertizat ministrul. Pentru accesul la apă al celor patru comune afectate – Praid și încă trei localități – Ministerul Mediului a identificat o soluție care poate fi implementată în paralel cu două lucrări, reducând astfel timpul până când locuitorii vor avea din nou apă potabilă. „Eu sunt aici să mă lupt cu absolut toate fake news-urile și vă garantez că voi face asta cu zâmbetul pe buze, pentru că eu, spre deosebire de mulți alții, pot să dorm foarte liniștită seara. Am făcut totul corect în acest minister și mă lupt pentru drepturile oamenilor”, a conchis Diana Buzoianu.