Moțiunea AUR împotriva ministrei Mediului. Diana Buzoianu: Moțiunea nu e despre apă, e despre setea de spectacol
Luni, Senatul dezbate și supune la vot moțiunea simplă inițiată de AUR intitulată „Prahova sub asediu. Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei mediului, Diana Buzoianu”. În plenul Senatului sunt prezenți 95 din cei 133 de senatori. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a venit la microfonul plenului Senatului, spunând, în termeni duri, că această moțiune a AUR este „despre setea de spectacol”. „Moțiunea de azi nu e un document politic. Mai degrabă un film prost, fără acțiune, fără scenariu. Nu e o moțiune simplă, e o moțiune bambilici, cerută de PSD și executată de AUR și S.O.S. Moțiunea de față nu e despre apă, e despre setea de spectacol. Dacă este să spunem cinstit, această moțiune e o făcătură scrisă cu majuscule emoționale și minuscule intelectuale”, a spus Diana Buzoianu, în plenul Senatului. Buzoianu: Autoritățile locale nu au avertizat Ministerul Mediului despre oprirea apei Ministra USR a continuat subliniind că „a fost o situație foarte gravă la Paltinu”, dar că oamenii „au rămas fără apă din cauza incompetenței unor oameni, puși la nivel local, tot de către cei care astăzi strigă demisia”. În timp ce în sală se strigă „Demisia”, Buzoianu a mai spus, în plenul Senatului, că moțiunea nu menționează și faptul că „aceste autorități operative de la nivel local au venit în multiple ședințe să spună că nu există riscul cu privire la alimentarea populației cu apa”. În plus, Buzoianu acuză autoritățile locale că instituția pe care o conduce nu a fost avertizată „nici măcar după ore întregi după ce apa a fost oprită la nivel local”. Ministra Mediului a continuat spunând că „dacă aceste autorități, care oricum nu au fost capabile să vină să informeze Ministerul, dar și dacă le-ar fi informat, era treaba lor să vină cu soluții. Era treaba lor să vină pentru că de-aia sunt directori puși, de-aia au bugete, de-aia și-au salarii serioase. (…) Ei trebuiau să vină și cu soluții, lucru pe care evident nu l-au făcut”. În final, Buzoianu a reiterat faptul că va „continua curățenia”. „Atâta timp cât voi rămâne la Ministerul Mediului, nimeni nu o să poată să mă șantajeze cu funcția, pentru că nu le convine lor că zboară oamenii lor incompetenți din funcții de la nivel local”, a conchis aceasta. Senatorii PSD vor vota moțiunea Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni dimineață că absolut toți senatorii PSD vor vota moțiunea împotriva ministrei Diana Buzoianu. „Să lași 120.000 de oameni atâta timp fără apă, arată că n-ai niciun pic de răspundere și trebuie să pleci”, a spus Zamfir luni, la Digi24. Întrebat dacă senatorii vor vota în bloc, social-democratul a spus: „Evident da. Nu știu de ce există sau puneți la îndoială această chestiune. Absolut toți senatorii PSD vor vota moțiunea împotriva doamnei Buzoianu. Pentru că, repet, n-o să fim solidari niciodată cu minciuna și cu incompetența”. De menționat în acest caz este faptul că trecerea unei moțiuni simple nu duce automat la demiterea unui ministru. Acesta este un instrument parlamentar prin care se exprimă poziția într-o anumită problemă de politică internă sau externă.
Diana Buzoianu anunță câți urși sunt, de fapt, în România
România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun, afirmă ministrul Mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Deși se află în centrul unui scandal uriaș după Criza apei, cerându-i-se demisia inclusiv în Parlament, Diana Buzoianu și-a făcut timp să facă inventarul complet al urșilor bruni cu care se mândrește România. Ministrul a participat vineri, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056), organizată la Universitatea Transilvania din Brașov. Controversatul ministru a făcut inventarul complet al urșilor bruni: între 10.000 și 12.800 de exemplare Potrivit ministerului de resort, proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România. Se oferă, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național. Fotografie cu caracter ilustrativ Un element cheie al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Concret, analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Amenințată public cu demisia, Buzoianu se laudă cu ecologia Studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, vital pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice. „Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministrul Mediului, apelor și pădurilor. Premieră: zonarea națională a populației de urs brun Aceste rezultate au permis, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument cheie pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Astfel, zonarea împarte teritoriul în 4 categorii distincte: zone cheie pentru conservare zone de management al conflictelor (zone de risc) zone de management durabil zone marginale. De menționat că această clasificare are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112,, dar și istoricul pagubelor produse de urși. Se vor instala peste 1.100 de sisteme electrice de protecție Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac dacă sunt întreținute corespunzător. Autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc. Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vina pe „fake news” Urșii, ciuruiți pe repede înainte. Cei pe care scrie Habitus pot fi împușcați la tomberon Aglomerație la piscină. Doi urși își dispută o băltoacă din Parcul Național Piatra Craiului
Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vinapefakenews
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că săptămână aceasta au existat mai multe campanii de fake news, care au creat panică în rândul oamenilor. Buzoianu a anunţat că se lucrează în minister la o analiză privind aceste dezinformări, iar raportul va fi trimis autorităţilor. Ministra caută vinovați în contextul în care 100.000 de oameni au rămas fără apă, iar sistemul energetic este în pericol. Diana Buzoianu a declarat într-un interviu pentru Europa FM că incidentul de la Paltinu le-a demonstrat instituțiilor statului cât de vulnerabile sunt în fața fake news-ului. Aceasta a precizat că mai multe campanii de săptămâna aceasta, inclusiv una în care AUR a promovat ideea că barajele vor fi dărâmate, au avut ca scop destabilizarea instituțiilor. Reamintim că peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. Întreruperea a avut loc după ce lacul de acumulare Paltinu a fost golit pentru lucrări, iar ploile torențiale au făcut imposibilă tratarea apei rămase. „În această săptămână au fost multiple campanii de fake news, care au creat panică în rândul populaţiei. Noi suntem acum la Ministerul Mediului într-o analiză a unui raport, care au fost ştirile care au fost generate, care au fost conexiunile între canalele care au promovat aceste fake news-uri şi vom da aceste rapoarte autorităţilor competente, pentru că, din punctul meu de vedere, este inclusiv un risc de securitate naţională, în momentul în care ai un incident de acest fel, să fie suprapus cu nişte informaţii false, cum a promovat de exemplu AUR, că urmează să fie dărâmate barajele. Crearea unei panici atât de mari pe acest subiect, într-un moment de criză, este clar o destabilizare a instituţiilor şi în mod evident este şi o încălcare a siguranţei naţionale”, a spus Diana Buzoianu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Diana Buzoianu anunță demiteri și demisii în Scandalul Apei. Nu și pe a ei Diana Buzoianu, minciuni peste minciuni. Ministrul știa de situația de la Paltinu. ESZ Prahova publică documentele și o amenință cu procese pe reprezentanta USR din Guvern
Disperare din lipsă de apă: Prahovenii îi cer capul ministrei Diana Buzoianu
A trecut aproape o săptămână de când locuitorii din Prahova și din Dâmbovița nu au apă menajeră, din cauza unui lung șir de greșeli și de bâjbâieli extrem de grave ale autorităților. La Câmpina, foarte aproape de Ploiești, oamenii sunt descumpăniți. Se simt neputincioși. Li se pare că s-au întors cu mulți ani în trecut, fiind nevoiți să care apă cu bidoanele pentru a se spăla și pentru a turna în rezervorul toaletelor. Se simt umiliți. Pe bună dreptate. Și cer dreptate. Îi cer ministrei Diana Buzoianu „să plece acasă”, iar procurorilor să deschidă o anchetă pentru această nenorocire care li se întâmplă. Încă de la orele dimineții, de aproape o săptămână, pe străzile din Câmpina sunt sute de oameni cu bidoane în mână. „Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Atunci, dacă se oprea apa, măcar ne anunțau din timp”, ne spune un pensionar în timp ce se apleacă să umple un bidon de 10 litri de apă menajeră. Și pentru că nu era de ajuns că oamenii trebuie să stea la coadă și să care apă pentru igienă, locuitorii din Câmpina se și chinuie atunci când trebuie să umple sticlele. Asta pentru că bazinele au un robinet foarte larg, iar apa ajunge mai mult pe jos… „Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană” „Am ajuns să cerem apă. Așa am ajuns. Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană. Păi dacă asta este pro-Europa, suntem mai degrabă pro-Africa”, ne spune un alt pensionar, care aștepta lângă containere să vină pompierii cu apa menajeră. Sunt și prahoveni care își doresc ca Parchetul general să se sesizeze din oficiu, pentru neglijență și pentru subminarea economiei naționale. „Este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă” „În alte cazuri, Parchetul s-a sesizat. Iar acum, când este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă, nimeni nu este vinovat, nimeni nu s-a sesizat. Domnii procurori ce fac?”, se întreabă un alt locuitor din Câmpina. Doamna Elena în vârstă de 78 de ani, spune că nu mai rezistă. Mai ales că este singură și nimeni nu o ajută pentru a căra apă. Îi cere demisia Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. „Doamna ministru să plece acasă”, spune femeia, răspicat. În condițiile în care la robinet nu curge deloc apă, este aproape imposibil să speli rufe la mașina de spălat. „Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini” „Nu spălăm, că nu avem cum. Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini”, ne spune o tânără mămică. „Începând de la doamna ministru în jos, toată lumea ar trebuie să plece”, ne spune un alt bărbat care stă la coadă să-și umple bidoanele. Între timp, la câțiva kilometri de Câmpina, la Barajul Paltinu, de unde a plecat toată această problemă uriașă, este o liniște apăsătoare. Lacul este aproape secat, și nimeni nu-i poate asigura pe prahoveni că această criză se va termina prea curând. Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza apei Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. Mai multe detalii pot fi citite AICI. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apele Române, anunț în plin scandal cu criza apei din Prahova: „Am găsit soluții alternative pentru reluarea alimentării” Războiul apei continuă. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului Un ministru și un șef DSP se ceartă, după ce 100.000 de oameni au rămas fără apă. DSP: „Nu se va încălca legea” Buzoianu: „Nu vreți, e treaba voastră” Dialog incredibil între ministra Mediului și reporteri, în scandalul apei. Diana Buzoianu spune că nu a avut informații, deși prefectul avertizase încă din 6 noiembrie
Diana Buzoianu, vizită astăzi la Barajul Paltinu din Prahova: Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni la oameni”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a făcut joi o vizită surpriză la barajul Paltinu și a transmis că procesul pentru repornirea distribuției de apă rămâne în grafic, astfel încât luni apa să ajungă din nou la populație. „Suntem pe calendarul de apă care să ajungă luni deja la oameni. Sperăm să nu se schimbe vremea și să avem iar turbiditate mare în apă, ca să putem să lansăm apa în sistem de luni”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ea a explicat că vizita la Paltinu s-a desfășurat fără pregătiri dedicate, fiindcă și-a dorit să vadă o imagine directă asupra situației reale. „Am vrut să văd cum arată lucrurile fără pregătire pentru autorități oficiale tocmai pentru că ne dorim să vedem realitatea, nu ne dorim să vedem o realitate cosmetizată”, a explicat aceasta. Ministra a mai precizat că sunt prognozate ploi ușoare, însă informațiile primite de la specialiști arată că nivelul de turbiditate nu ar trebui să urce. „În acest moment, ce știm este faptul că apa de la operatorul ESZ s-a terminat procesul de tratare, urmează acum să ajungă către operatorii economici, dar și către Hidro Prahova, unde are, de asemenea, de parcurs un proces de tratare, unde trebuie să fie verificat de DSP-uri, să aibă toate analizele făcute 72 de ore, din câte am înțeles. Deci, suntem pe calendarul de până lunea viitoare să avem apă în conductă. Sperăm să se păstreze în continuare, vedem că sunt niște precipitații slabe care urmează să aibă loc în aceste zile, dar, din câte am înțeles, vorbind cu toate autoritățile, nu va crește turbiditatea cu aceste ploi. În acest moment, suntem pe acel calendar, nu a fost modificat, nu a fost nevoie să fie modificat acel calendar. Sperăm să nu se modifice turbiditatea, ca să nu fie nevoie să modificăm și calendarul”, a declarat Buzoianu. Peste 100.000 de persoane din localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă din 28 noiembrie, în urma lucrărilor efectuate la acumularea de la barajul Paltinu.
Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu a apărut „peste noapte”. În spatele acestui dezastru stă o poveste întinsă pe o perioadă de luni de zile, cu avertismente tehnice, ședințe, rapoarte, dar și cu declarații liniștitoare care s-au dovedit complet rupte de realitate. Gândul a analizat, pas cu pas, filmul complet al dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, și a publicat documentele oficiale care demonstrează că ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut acces la informații. Iunie 2025 – primele alarme la Paltinu În iunie, problema Paltinu deja nu mai este un zvon tehnic, ci o realitate notată în documente. În data de 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița descoperă o problemă serioasă la Barajul Paltinu. În timpul unor manevre de verificare, specialiștii constată că una dintre golirile de fund (GF2) este obturată. O inspecție subacvatică confirmă avaria: sistemul de acționare are probleme, vana de lucru nu mai funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt, practic, ieștite din uz. Cazul ajunge urgent la Comisia UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor) din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”. Pe 24 iunie 2025, ANAR convoacă o comisie tehnică. Specialiștii analizează situația de la baraj și spun clar: sunt necesare lucrări la golirea de fund și la echipamente, pentru siguranța barajului și pentru funcționarea normală. Pe 25 iulie, la Ministerul Mediului se întrunește Comisia de siguranță a barajelor. Concluzia: intervențiile la Paltinu trebuie făcute pentru siguranță și pentru funcționarea corectă a sistemului. Documentele ajung la nivel local, însoțite de condiții tehnice. În 18 septembrie, scafandrii constată o înfundare totală cu sedimente la Paltinu. Pe 22 octombrie, ședință de urgență la barajul Paltinu, apare o comisie de la Apele Române. Reprezentanții societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) povestesc că sunt invitați „la fața locului”, li se pune în față un proces verbal despre golirea lacului, dar șeful de stație și inginerul refuză să semneze. Comisia de la Paltinu decide continuarea golirii lacului. Pe 29 octombrie, Apele Române transmit oficial că nivelul apei va scădea și cer operatorului să se pregătească. ESZ spune că primește doar o informare generală, fără un scenariu concret pentru ce se întâmplă dacă turbiditatea crește și apa nu mai poate fi tratată. Turbiditatea înseamnă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, cum ar fi apa, cauzată de particule foarte fine, suspendate, care difuzează lumina. Aceasta este o măsură a gradului de impuritate și indică prezența substanțelor organice sau anorganice, cum ar fi aluviunile sau substanțele rezultate din poluare. În paralel, la nivel județean au loc mai multe ședințe ale Comitetului pentru Situații de Urgență pe tema Paltinu, însă ESZ afirmă că nu este invitată și că hotărârile nu ajung la societate. Pe 6 noiembrie, Prefectura Prahova publică un comunicat oficial în care vorbește pentru prima dată despre o „posibilă situație de urgență”. La câteva zile distanță apare și prima informare publică despre barajul Paltinu. Volumul de apă ajunge la doar 36% coeficient de umplere, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. ANAR anunță că nivelul va coborî și mai mult, pentru verificarea vanelor și a instalațiilor, însă dă asigurări că alimentarea cu apă pentru Ploiești și Breaza rămâne „fără restricții” Pe 26 noiembrie, ministra Mediului, Diana Buzoianu, apare la televizor și vorbește despre Vidraru și Paltinu. Tonul este ferm, liniștitor și dă garanții că nu există niciun fel de pericol. Totul este „controlat”. În acel moment, niciun român nu își imaginează că, peste câteva zile, robinetul se va opri pentru 13 localități. În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente lovesc zona. Debitele cresc, iar lacul Paltinu, deja coborât ca nivel pentru lucrări, se încarcă masiv cu aluviuni. La Stația de Tratare Schiulești și la Stația de Tratare Voila, apa care intră nu mai seamănă cu o apă de munte, ci cu un noroi gros. Turbiditatea sare la valori record: peste 27.000-29.000 NTU, în condițiile în care apa potabilă trebuie să coboare spre 1 NTU. Hidroelectrica oprește și ea pentru scurt timp uzinarea, de teamă că mâlul va distruge instalațiile. Rezultatul se vede la robinet: peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă și, în multe locuri, fără apă nici măcar pentru spălat. 30 noiembrie-1 decembrie – în weekend, primarii din localitățile afectate se trezesc în plină criză. Apele Române cer oficial declararea stării de urgență. Ministerul Mediului spune că află situația „direct de la primari” și anunță o ședință de urgență cu prefecții, Apele Române, Hidroelectrica și operatorul ESZ. Premierul Ilie Bolojan intervine și el: anunță trimiterea de 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezerva de stat: cam o sticlă de 2 litri de persoană pentru cele aproximativ 100.000 de persoane afectate. În ședințele tensionate din Prahova, Diana Buzoianu încearcă să ofere o soluție „intermediară”: apă menajeră pe conductele de apă potabilă, până când stațiile pot trata din nou apa corect. Directorul DSP Prahova o contrazice frontal. Spune că ar fi o încălcare gravă a legii, că turbiditatea este mult prea mare și că nu își asumă un aviz pentru o apă care poate îmbolnăvi oamenii. Pe 2 decembrie, criza ajunge și în școli. Inspectoratul Școlar Prahova anunță că, în perioada 2-5 decembrie, elevii din 13 localități trec în online, pentru că nu există apă nici măcar pentru toalete și igienă de bază. Tot pe 2 decembrie, criza de la Paltinu a închis și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională. Ministra Mediului iese din nou public și spune că: ESZ Prahova știa de riscul de turbiditate; operatorul nu a vorbit la ședințele din octombrie; atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt „vinovate în egală măsură”; cere demisia ambilor directori. ESZ răspunde cu un comunicat-maraton. Societatea acuză: „deciziile hazardate și greșite” ale Ministerului Mediului și ale Apelor Române privind scăderea nivelului în baraj; lipsa unui plan de rezervă; faptul că infrastructura are peste 50 de ani, iar operatorul nu are voie
Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza Apei de la Barajul Paltinu
Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-ping între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. GÂNDUL demontează versiunea publică a ministrului de la Mediu și arată că în minuta ședinței în care s-a spus negru pe alb despre riscurile cu privire la creșterea turbidității apei a fost prezent și un reprezentant al ministerului „păstorit” de Diana Buzoianu. Care a tăcut și el și nu a reclamat pericolul acestor lucrări care au lasat 100.000 de oameni fără apă. Cu alte cuvinte, toți știau! Încă din octombrie. Minuta ședinței din 22.10.2025, trimisă de Ministerul Mediului în data de 29.10.2025. Detaliile unei ședințe care anunța un dezastru. De ce nu a reacționat nimeni dintre cei prezenți? „În data 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au efectuat manevrele de deschidere pentru evacuarea unor volume de apă prin golirea de fund GF2, conform regulamentului de exploatare. La scurt timp de la efectuarea manevrei de deschidere s-a constatat că accesul în golirea de fund GF2 a fost blocat. Pentru remedierea situației, ABA Buzău – lalomița a contractat UZINSIDER GENERAL CONTRACTOR SĂ, care în prima etapă, în perioada 18- 20 septembrie 2025, a efectuat o inspecţie subacvatică cu ROV, cu personal specializat. Rezultatele inspecției au indicat faptul că sistemul de admisie al galeriei GF2, precum şi batardourile, prezintă o înfundare totală cu sedimente care afectează funcţionalitatea structurii. În dată de 22.10.2025, o comisie constituită din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, A.N. „Apele Române”, A.B.A. Buzău-lalomița, S.G.A. Prahova, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeș, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., s-a deplasat la barajul Paltinu pentru a clarifica aspectele referitoare la situația GF 2 şi pentru a stabili măsurile imediat următoare pentru remedierea situației. În urmă analizei situației şi a discuțiilor purtate s-a convenit că este imperios necesară continuarea coborârii nivelului în lac până la cota optimă realizării lucrărilor de deblocare a golirii de fund GF2, dar şi măsuri ulterioare pentru menținerea funcțiilor principale ale acumulării Paltinu: alimentarea cu apă a populaţiei și industriilor, atenuarea undelor de viitură și apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi producerea de energie electrică. Nivelului optim în acumulare, pentru desfășurarea lucrărilor de decolmatare cu echipa de scafandrii, este 603 – 604 mdMN (cu cca 3-4 m peste nivelul minim energetic). Având în vedere că cele două goliri de fund, care echipează barajul Paltinu, sunt blocate, asigurarea volumelor de apă pentru alimentarea cu apă (principala funcţie a acumulării) se poate realiza doar prin CHE Paltinu. În perioada de coborâre a nivelului în lac și mai ales în perioada de execuție a lucrărilor de decolmatare a acesului în GF2 există riscul creşterii turbidității apei evacuate din acumulare. În aceste condiţii, se vor aplică măsurile prevăzute în Convenția de exploatare nr. 22773/27.11.2017, cap ÎI.2 Funcţionarea în condiții speciale. Facem precizarea că, reprezentanţii S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (dl. Marius CHESCA – Şef SH Voila și dl. Mihnea BAN – Şef Stație de Tratare Voila, participanți la şedinţa din 22.10.2025, au luat cunoștință de situația precizată mai sus.” Diana Buzoianu: „Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval” Mai mult, pe data de 26 noiembrie 2025, oficialul de la Mediu nu părea deloc impacientat în ceea ce privește riscul acestor lucrări. „Sunt două lucrări care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări. Sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective. Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. În aceste condiții, vă dați seama, funcția principală de producere de energie nu mai este realizată. Dar tocmai pentru că avem nevoie de aceste lucrări ca să fie realizată această funcție principală de a produce energie, ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Din contră, ele sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranță pentru aceste lucrări pe viitor și pentru a le face mai eficiente”, a răspuns ministra Mediului, întrebată dacă se mai produce electricitate la Vidraru”, declara ministra de la Mediu într-un interviu pentru Digi 24. Apele Române, anunț în plină criză a apei din Prahova și Dâmbovița / Diana Buzoianu cere primele demisii Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții, precizând că, atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului
Diana Buzoianu despre criza apei: ESZ Prahova știa ca există riscul apariției unei turbidități ridicate în apa de la Paltinu
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri la Digi24 că operatorul de apă ESZ Prahova știa ca există riscul apariției unei turbidități ridicate în apa preluată din Lacul Paltinu. Buzoianu a spus că atât operatorul, cât și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița au contribuit în mod egal la situația care a afectat alimentarea cu apă în 13 localități din Prahova și Dâmbovița. Ministrul a afirmat că a solicitat demisia conducerii celor două instituții. „Operatorul de apă știa că există riscul de creștere de turbiditate, adică ca apa să nu mai fie la fel de clară. Și în acel moment ei știu. Sunt vinovate ambele autorități de la nivel local, Administrația Bazinală de la Buzău-Ialomița și operatorul, motiv pentru care am cerut demisia ambilor directori”, a afirmat Diana Buzoianu. Ea precizează că nu are competența legală de a demite direct persoanele aflate în funcții. „Există niște atribuții foarte partajate. E adevărat că sunt în subordinea Ministerului Mediului, dar nu am, de exemplu, atribuții pentru a da afară directori de la nivelul administrațiilor bazinale locale sau de la operatorul economic, care este o companie deținută integral de către Apele Române”, mai spune Buzoianu. ESZ Prahova a transmis, într-un comunicat, că responsabilitatea aparține autorităților centrale. Operatorul susține că problema apei din județ „este cauzată de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului privind Barajul Paltinu”. Compania declară că funcționează cu echipamente foarte vechi, pe care nu are dreptul să le modernizeze. „Căutarea unor vinovați în interiorul societății este o acțiune de dezinformare menită să acopere responsabilități reale ale altor instituții”, mai arată sursa citată.
Lungul șir de minciuni care a dus la dezastrul Crizei Apei, în imagini video. Diana Buzoianu spunea, în urmă cu două săptămâni, că nu există niciun risc pentru populație din cauza barajului Paltinu. Apoi a spus că riscurile existau, dar nu era
Criza apei din Argeș, Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, dezvăluie o realitate pe care Ministerul Mediului a încercat s-o mascheze: lucrările de la Vidraru și Paltinu nu erau „controlate” și „fără niciun pericol”, așa cum asigura ministra Diana Buzoianu înainte de izbucnirea dezastrului. Mai mult, ministra a spus că nu a avut informări asupra pericolelor, dar Prefectura Prahova a emis un comunicat în acest sens încă din 6 noiembrie. Gândul prezintă firul poveștii. Sursa foto: Profimedia Astăzi, aceeași ministră are un discurs total diferit. Vorbește despre „riscuri necomunicate”, „documente oficiale ignorate” și „pericole cunoscute, dar neanunțate”. Practic, situația care ieri părea sub control, devine azi un lanț de erori. Cu toate acestea, așa cum Gândul a arătat, un Comunicatul Prefecturii Prahova, emis pe 6 noimebrie, spune negru pe alb că autoritățile locale avertizaseră deja asupra unui posibil dezastru. Ce spunea Buzoianu înainte: „Totul este controlat. Nu există niciun fel de pericol” În urmă cu două săptămâni, ministra Mediului transmitea un mesaj liniștitor, în timp ce lacul Vidraru era golit pentru prima dată în 60 de ani, iar la Paltinu scădea nivelul apei. „Sunt două lucrări total separate, nu au legătură între ele. Sunt controlate, făcute pentru a realiza anumite obiective. Nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval. Accesul la apă este asigurat. Nu există niciun fel de pericol pentru comunități.” Mai mult, Buzoianu lăuda coordonarea dintre Hidroelectrica, Apele Române și Minister, și insista că totul merge „cu specialiști, controlat și în siguranță”. Sursa foto: Profimedia Între timp, realitatea a contrazis decisiv toate aceste asigurări. 100.000 de oameni au rămas fără apă în 13 localități, stațiile de tratare s-au blocat din cauza aluviunilor, Ploiești și Câmpina nu au apă potabilă, un spital este alimentat cu apă la bidoane și Apele Române cer declararea stării de urgență. Ce spune acum Buzoianu: „Riscurile existau. Existau și documente, dar nu au fost comunicate.” Brusc, discursul s-a schimbat complet. Diana Buzoianu spune acum că, de fapt, riscurile erau cunoscute, doar că nu au fost comunicate. Ministra dă vina pe autorități și spune că populația ar fi putut fi mai bine pregătită. „În această perioadă au existat multiple comunicări scrise care au spus de nenumărate ori că există riscul să nu mai fie asigurată apa. Aceste riscuri, însă, nu au fost comunicate. În principiu, oamenii au știut că nu există niciun risc, deși două autorități au comunicat între ele despre aceste riscuri. Soluții ar fi existat. Populația ar fi putut fi mai bine pregătită dacă știam de acest risc.”
Diana Buzoianu: Stop ipocriziei politice. Oamenii au nevoie de soluții, nu de manipulări
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis duminică, într-o declarație publicată pe Facebook, că zeci de mii de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița au fost expuși riscului de a rămâne fără apă potabilă din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile locale și structurile Apelor Române aflate în subordinea ministerului. Buzoianu a declarat că s-a deplasat în Prahova, unde a convocat reprezentanți ai autorităților locale, primari și prefecți. În urma discuțiilor, aceasta a afirmat că nu a existat o informare corectă și la timp privind pericolul care viza peste 100.000 de oameni. Ministrul a precizat că, la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost deja luată decizia de a livra apă potabilă în localitățile afectate, după centralizarea urgentă a necesarului. În ceea ce privește apa de la robinet, specialiștii au estimat un termen de 72 de ore de la scăderea turbidității sub pragul maxim pentru ca apa să poată fi tratată. Buzoianu a subliniat că, pentru a evita astfel de situații în următoarele luni, autoritățile centrale și locale trebuie să identifice surse alternative de apă și să crească rezervele locale. Ministrul a reacționat dur la acuzațiile lansate în spațiul public, pe care le-a catalogat drept „ipocrizie politică”. Ea a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Mediului ar fi exercitat presiuni pentru distribuirea apei nepotabile ca apă menajeră, explicând că a cerut doar clarificări privind diferențele de tratament între diverse zone din țară. Potrivit acesteia, Direcțiile de Sănătate Publică au transmis că acest lucru nu este permis în situația din Prahova și Dâmbovița, iar ministerul a acceptat concluzia specialiștilor. Buzoianu a criticat și reacțiile unor oficiali locali, inclusiv pe cea a președintelui Consiliului Județean Dâmbovița, care a acuzat ministerul de neglijență. Ministrul a afirmat că problemele conductei respective sunt cunoscute de ani de zile, iar companiile din subordinea Apelor Române au primit fonduri, dar nu au prioritizat investițiile necesare. Discuția cu președintele CJ Dâmbovița s-ar fi încheiat tensionat, acesta susținând că s-a simțit „amenințat”. „Oamenii trebuie să aibă acces la apă și trebuie să cunoască adevărul”, a transmis Buzoianu, adăugând că pozițiile călduțe ocupate politic la nivelul Apelor Române reprezintă o problemă sistemică. Ministrul a promis consecințe ferme și a spus că nu va tolera manipulari și blocaje instituționale.