Programul RABLA Auto 2025: Ecotichet de 18.500 de lei pentru mașinile electrice. Ministerul Mediului a publicat ghidul spre consultare publică
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, vineri, în consultare publică, Ghidul de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul include modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 41/2025, care vizează proiectele finanțate din PNRR și din fonduri naționale. Cea mai importantă noutate este creșterea ecotichetului pentru achiziția de mașini electrice sau cu pilă de combustie pe bază de hidrogen, care va ajunge la 18.500 de lei. Sprijinul este acordat persoanelor fizice prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Pentru celelalte tipuri de autovehicule, cuantumul bonusurilor rămâne neschimbat: 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hibrid sau pentru o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Diana Buzoianu: Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi „Am înțeles că Rabla nu este doar despre schimbarea unei mașini vechi, ci rămâne un instrument important prin care cetățenii fac pași siguri către un aer mai curat. Ecotichetul pentru electrice a fost ajustat, dar această decizie permite ca, în condițiile bugetare actuale, să putem oferi unui număr cât mai mare de români șansa de a beneficia de sprijin. În paralel, încercăm să construim un cadru de finanțare mai stabil și durabil pe viitor prin Fondul Social pentru Climă. Obiectivul rămâne același: mai puțină poluare și o tranziție treptată spre mobilitate curată în România”, a spus ministra Mediului. Consultarea publică pentru Ghidul de finanțare Rabla 2025 este deschisă pe site-ul ministerului, urmând ca programul să fie lansat oficial după adoptarea formei finale. Foto: Shutterstock
Buzoianu: Patru ani din viață pierdem, în medie, din cauza arderilor ilegale de deșeuri
„(Arderile de deșeuri – n.n.) provoacă un nivel uriaș de poluare, adică sunt zile în care se scurtează viața oamenilor care inhalează, care respiră acest aer și s-a întâmplat asta ani în șir. Sunt ani de zile care ne sunt scurși din viață, patru ani de zile în medie din cauza poluării aerului pierdem noi ca români”, a declarat Buzoianu, joi seară, la B1 TV. Ministrul a precizat că săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care Garda de Mediu poate folosi drone pentru a depista arderile ilegale, iar acum se lucrează la cadrul legal prin care imaginile captate să poată constitui probă în instanță. „Acum suntem în discuții foarte avansate pe ultimele faze de avizare pentru ca aceste imagini (…) să poată să fie folosite ca probă în instanță. Anume, să nu mai poată să fie contestate, pentru că sunt camere omologate. (…) Terminăm odată bâlciul că n-am văzut cine a dat foc, că nu știm cine arde deșeuri în Sintești, că nu știm cine arde deșeuri prin toate județele țării. Știm foarte bine cine le arde. Acum vom avea și probe și se vor deschide și dosare”, a afirmat oficialul. „Am mers săptămânile trecute în Hunedoara și în Gorj, unde există acest fenomen absolut îngrijorător. Oamenii își cumpără la kilogram haine cu un leu și ard hainele respective ca să își încălzească casele. (…) Familiile respective vând lemnul respectiv primit (ca ajutor social – n.n.) și continuă să își încălzească casele cu haine”, a mai spus ministrul Mediului.
Diana Buzoianu, despre programul Rabla: Nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă
„Tocmai ce vorbeam mai devreme de o situație absolut îngrozitoare economică în care ne aflăm, în care au fost pierduți și vor fi pierduți bani de la investiții strategice în România, pentru că pur și simplu nu există acești bani. Noi ce am reușit să facem este ca din bugetul de anul acesta să asigurăm Rabla persoane fizice, o lansare pe un buget de 200 de milioane de lei, ceea ce nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă, dar facem acest efort pentru că știm că au fost făcute investiții. Știm că a fost dat avans pentru aceste mașini, apoi, pe celelalte programe, din păcate, anul acesta nu vor mai putea să fie susținute, dar aș vrea să atrag atenția – pentru programul Rabla: Suntem, în acest moment, în discuție cu Ministerul Fondurilor Europene, ca pe fondul social pentru climă, care este un fond care va fi multianual, de 6 miliarde de euro, în România, dat în următorii ani. Acest fond – suntem în discuții să aibă inclusiv un program Rabla, deci să-l finanțăm din fonduri europene programul Rabla, astfel încât să nu mai depindă de bugetul național, de crize economice sau de alte aspecte”, spune la B1TV Diana Buzoianu. Un cadru mai predictibil pentru Rabla și Casa Verde Ea afirmă că își dorește ca de anul viitor să existe „un cadru mult mai reglementat și mult mai sigur, mult mai predictibil pentru acest program, la fel și pentru Casa Verde”. „Pentru Casa Verde, astăzi, pentru panourile fotovoltaice, nu vom mai avea lansat programul de la AFM, dar exact anul acesta vom avea lansat un program, poate chiar mai amplu, din RePowerEU, de către Ministerul Fondurile Europene. Deci, practic, luăm bani din fonduri europene și susținem aceleași programe. Găsim soluții pentru fiecare dintre aceste programe. Evident că lumea care nu este mulțumită, în continuare poate să zică că nu este mulțumită. Noi trebuie să găsim inclusiv metode ca aceste programe să nu se mai ducă către industrie, mai ales, și pentru producătorii din China. Deci trebuie să spunem aceste lucruri”, adaugă Diana Buzoianu. De asemenea, a menționat că este necesară reducerea intrării mașinilor din China pe piața românească și că programele ar trebui să se concentreze pe vehicule produse în Europa. „Este una dintre ținte. Din punctul meu de vedere, programele tip Rabla ar trebui să se axeze mai ales pe mașini produse măcar în Europa, dar în niciun caz în China, la fel și pentru fotovoltaice, este foarte clar pentru toată lumea că de acolo programele și produsele vin din China. Deci noi va trebui, cumva, sub o formă sau alta, să avem și o structură în care să încurajăm producția din Europa”, încheie Buzoianu.
Ministrul Mediului despre chiria de 54.000 de euro plătită lunar de Apele Române: Această cifră este colosală și nu are nicio justificare
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că a primit multe mesaje legate de chiria de 54.000 de euro pe lună plătită de Administraţia Apele Române. Ea a menționat că persoane fizice, dezvoltatori imobiliari și firme care plătesc chirii i-au transmis că „această cifră este colosală pentru orice standard și că nu este justificată niciun fel”. Diana Buzoianu a cerut urgent ca instituția să identifice un alt sediu, având în vedere că actualul contract expiră în două luni. „Mi-au scris foarte mulți dezvoltatori imobiliari și persoane care caută astfel de sedii, inclusiv firme private care au astfel de chirii, și mi-au spus că această cifră este colosală pentru orice standard și că nu este justificată niciun fel. Problema este că aceasta reprezintă o imagine a unei risipe mai largi, pentru că atunci când pierzi 350 de milioane de euro pentru că nu ai reușit să accesezi fonduri europene, dar plătești 54.000 de euro lunar pentru un sediu frumos, ultracentral, e o sfidare. E o sfidare”, a declarat Diana Buzoianu, luni seară, la Digi24. Aceasta a anunțat că a trimis o adresă instituției, prin care a cerut să găsească „cât mai rapid” un alt sediu. „Dacă nu vor veni cu o propunere în această săptămână, va trebui să-i chem și la Minister pentru o discuție și pentru a-i grăbi să găsească un alt sediu. Este clar că actualul sediu nu poate fi justificat. (…) Când dai 54.000 de euro pe lună pentru sedii, e bizar să spui că nu ai bani pentru lucruri esențiale de care chiar ai nevoie”, a mai spus ministra. Diana Buzoianu consideră că termenul de două luni până la încheierea contractului actual este „rezonabil” și permite găsirea unui nou sediu la un cost mult mai mic.
Diana Buzoianu vrea reguli clare pentru diferențierea deșeurilor de produsele second-hand în România: Nu putem să avem acest standard dublu”
Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Economiei, lucrează la un proiect de lege care să introducă trasabilitatea în cazul produselor second-hand și al deșeurilor. Scopul acestuia este definirea acestor două categorii și separarea lor, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Ea a explicat că proiectul legislativ ar putea fi gata până la finalul anului. Planul este ca România să nu mai primească deșeuri prezentate drept produse second-hand. „Avem legislaţie, avem soluţii care ar putea să fie puse în practică şi tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o iniţiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiţie foarte clară şi regulamente şi măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand şi deşeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deşeuri şi care intră în România pe o grămadă de alte portiţe legislative şi apoi ne otrăvesc pe noi toţi. Ăsta este mecanismul pe care l-am gândit”, a declarat Diana Buzoianu. „Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deşeuri. Şi trebuie să rezolvăm această problemă. Deşeurile care sunt deşeuri pentru alte state europene sunt deşeuri şi în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin şi aduc deşeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deşeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toţi, înseamnă o scurtare a vieţii pentru noi toţi”, a mai spus ministra Mediului. Diana Buzoianu a mai declarat că România nu își mai permite să primească alte deșeuri, deoarece gropile de gunoi „abia mai fac față” volumului deja existent.
Fostul ministru al Mediului: Pădurile sunt primele pe lista de tăieri. Mircea Fechet, apel adresat conducerii actuale: Deşertificarea nu se opreşte!”
Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, semnalează starea gravă a pădurilor din România și solicită atenție din partea actualei conduceri a Ministerului Mediului, în frunte cu Diana Buzoianu. El a declarat că, în timpul mandatului său, România a avut un program important pentru împăduriri, cu contracte semnate pentru 14.700 hectare, din care peste 7.886 hectare au fost deja plantate, iar alte 2.300 hectare sunt aproape de semnare. „Constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului”, spune Fechet, care a adăugat că „pierdem în fiecare minut 50 mp prin deşertificare”. El cere ca actuala conducere, condusă de Diana Buzoianu, să nu oprească împăduririle, mai ales că „deşertificarea nu ia pauză”. Mircea Fechet explică că a preluat un program cu aproape 100 de hectare împădurite prin PNRR și a lăsat 27.000 hectare validate pentru împăduriri, dintre care 14.700 hectare cu contracte semnate, iar peste 7.886 hectare au fost plantate. Alte 2.300 hectare erau aproape de semnare, adică aproximativ 17.000 hectare pregătite. El spera ca „nivelul de ambiţie să fie continuat” pentru că, în opinia sa, este esențial să existe un mecanism funcțional pentru împăduriri, o realitate nouă pentru România. „Nu există nicio justificare pentru a încetini ritmul”, mai spune Fechet, care semnalează că în ultimii doi ani s-a creat o industrie în jurul împăduririlor, cu pepiniere și material săditor, iar piața s-a dezvoltat datorită unei finanțări stabile și unei perspective pe termen lung. „Acum, constat cu dezamăgire că pădurile sunt primele pe lista de tăieri la Ministerul Mediului. Ultimul lucru de care avem nevoie e un blocaj în lanţ care să frâneze o locomotivă care prinsese viteză.” El a declarat că a propus și a reușit să crească, prin Ordonanță de Urgență, sprijinul financiar pentru cei care împăduresc terenuri, de la 456 euro la 640 euro pe hectar. Acest sprijin vizează pe cei care vor să lase păduri vii generațiilor următoare. De asemenea, Mircea Fechet și-a dorit să împădurească și spațiile de lângă autostrăzi și drumuri expres, dar nu a găsit terenurile necesare. „Reconsideraţi decizia de a scurta termenele şi păstraţi vechiul termen de depunere a proiectelor! Sprijiniţi oamenii care vor să planteze, nu-i pedepsiţi din motive birocratice! Sunt oameni care şi-au pus încrederea într-un program funcţional şi o industrie care aşteaptă predictibilitate.”, a declarat fostul ministru al Mediului. Fechet consideră că „proiectul naţional de împăduriri este mai important decât o discuţie birocratică legată de PNRR” și că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) poate deveni o sursă importantă de finanțare. „Urgent, fără nicio zi de pauză, pentru că nici deşertificarea nu ia pauză! În fond, AFM asta trebuie să finanţeze, Mediul! Împădurirea este o prioritate naţională şi trebuie tratată ca atare,” a declarat Mircea Fechet.
Situaţie critică la barajul Bicaz. 80 de mii de metri cubi de lemne aduse de viituri
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Diana Buzoaunu a făcut joi o vizită în teren la Poiana largului, în județul Neamț. „În ciuda proporțiilor acestor inundații, până în acest moment, nu au fost raportate pierderi de vieți omenești în județul Neamț, unde ne confruntăm însă cu o situație critică la barajul Bicaz. În ultimele 48 de ore, aproximativ 80 de mii de metri cubi de masă lemnoasă și #deșeuri au fost aduși de viituri pe lac, ceea ce pune presiune pe infrastructura hidrotehnică și pe ecosistem. E nevoie de o mobilizare la fel de serioasă ca cea pentru salvarea vieților oamenilor pentru a curăța albia râului” a declarat Diana Buzoianu. Conform ministerului, peste 190 de persoane și 40 de mijloace tehnice au fost mobilizate în județul Neamț pentru intervenții de urgență, la Borca și Fărcașa, intervențiile concentrându-se pe evacuarea apei și curățarea aluviunilor din cele 245 de gospodării afectate, cu sprijinul celor 45 de angajați de la ocoalele silvice care intervin cu șase utilaje grele. „Ceea ce putem face noi, de la nivel central, este să ne asigurăm că sunt făcute toate lucrările de consolidare a malurilor, de îndiguire și orice alte lucrări sunt necesare ca să ne asigurăm că, pe viitor, nu vor mai fi consecințe atât de grave. Ne gândim, inclusiv, să modificăm legislația pentru ca, de exemplu, pe platformele primare să nu mai poată fi păstrați buștenii peste 60 de zile, astfel încât să nu mai avem cantități mari de lemne lângă apă. Au existat, până anul acesta, 350 de milioane de euro, pe care Apele Române, din păcate, nu au reușit să le atragă. Am trimis Corpul de control la Apele Române, săptămâna trecută, tocmai pentru a vedea de ce nu au fost atrași acești bani. Realitatea este că, într-un context de criză economică, să aruncăm și să dăm cu piciorul la 350 de milioane de euro și apoi să spunem de ce nu avem bani din bugetul național, este o crimă. Este o crimă pentru toate comunitățile care sunt expuse la inundații și care, din păcate, nu au putut să fie salvate sau protejate prin măsuri concrete. Cât despre ajutorul de care au nevoie cei afectați de inundații, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis distribuirea de ajutoare umanitare de urgență. Eu merg să transmit mai departe nevoile oamenilor la nivelul Guvernului”, a mai precizat Diana Buzoianu. La lacul Bicaz s-a montat un baraj provizoriu din bușteni, întins de-a lungul întregii cozi a lacului, pentru a opri transportul plutitorilor în aval și pentru evitarea formării de dopuri care ar putea bloca podețe sau alte structuri hidrotehnice. Urmează scăderea controlată a nivelului lacului, pentru a permite accesul utilajelor și extragerea resturilor, dar perațiunea va dura aproximativ trei săptămâni, transmite Ministerul Mediului. Resturile lemnoase vor fi colectate pe mal, sortate, tocate și depozitate temporar, cu intenție de valorificare în sprijinul persoanelor sinistrate, acolo unde cadrul legal permite.
Buzoianu, după inundaţiile din Valea Bistriţei: Avem nevoie de infrastructură, nu doar de păduri
Oficialul a subliniat că zona afectată în urmă cu două zile este împădurită în proporţie de peste 90%, dar nici această acoperire forestieră nu a fost suficientă pentru a opri efectele ploilor torenţiale. „Pădurea poate reţine între 20% şi 50% din precipitaţii, dar la un debit de 79 l/mp orice vegetaţie ar fi fost depăşită. Avem nevoie de infrastructură – diguri, baraje, poldere – nu doar de păduri”, a precizat Buzoianu, la Digi24. Aceasta a criticat pierderea a peste 350 de milioane de euro din PNRR, fonduri care puteau fi folosite pentru lucrări hidrotehnice: „S-au promis 500 km de diguri, 13 baraje, 13 poldere. Doar unul e în curs de finalizare. Fenomenele extreme afectează comunităţi care sunt expuse la inundaţii din ce în ce mai des, din ce în ce mai frecvent, inundaţii din ce în ce mai puternice. Şi ai nevoie de o infrastructură de prevenţie sau de a opri inundaţiile respective”. Totodată, ministrul a ridicat semne de întrebare privind legalitatea construcţiilor afectate de viitură: „Am discutat cu specialiştii şi mi-au spus că o parte dintre case sunt construite chiar în albia extinsă. Trebuie să ştim cine le-a permis oamenilor să construiască acolo şi dacă autorizaţiile s-au dat legal”. În ceea ce priveşte informarea populaţiei, ministrul a reamintit că hărţile de risc la inundaţii sunt publice şi pot fi consultate online pe site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. „Trebuie să avem un sistem în care oamenii pot verifica dacă terenul pe care vor să construiască e în zona de risc. Trebuie să fim pregătiţi pentru viitor – fie că vorbim despre inundaţii sau deşertificare în sudul ţării”, a încheiat ministra.
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad după reangajarea fostului director Teodor Țigan
Corpul de Control al Ministerului Mediului va face verificări la Direcţia silvică Arad cu privire la legalitatea procedurilor de reangajare după pensionare a fostului director Teodor Ţigan. „Ieri am semnat planul de control, zilele acestea urmează să meargă, efectiv, oamenii pe teren, verificăm exact modalitatea legală în care domnul Ţigan şi-a obţinut bonusul de pensionare şi apoi s-ar fi reangajat fără concurs în cadrul Direcţiei silvice”, a declarat ministrul Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă. Ministrul mediului a precizat că în funcție de concluziile controlului, se pot lua în calcul mai multe scenarii. „Depinzând de fapte, putem să vorbim de oricare dintre scenarii. Noi avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu contravenţii sau avem rapoarte ale Corpului de control care s-au finalizat cu concluzii trimise către Parchete. Depinde ce va fi descoperit”, a precizat Diana Buzoianu. Teodor Țigan a primit un bonus de pensionare de aproape 100.000 de euro brut Teodor Țigan, fostul director Romsilva, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor, nemulțumit că instituția nu i-a mai prelungit contractul individual de muncă, după ce ieșise la pensie și încasase un bonus de aproape 100.000 de euro brut, scria Rise Project. Teodor Țigan s-a pensionat în februarie 2023, dar ulterior s-a reangajat în funcția de director la Direcția Silvică Arad. În cursul aceluiași an, a încasat atât pensie – în valoare de 74.000 de lei brut –, cât și salarii de la Romsilva în valoare totală de 825.000 de lei brut. Conform Rise Project, bonusul de pensionare i-a fost plătit în decembrie 2023, fără ca structura centrală Romsilva să fie informată oficial. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef Romsilva, care a încasat un bonus de 100.000 de euro la PENSIE, a dat în judecată Regia Națională a Pădurilor. Cere despăgubiri cu dobândă Ministerul a eliminat primele de pensionare de 100.000 de euro de la Romsilva. Lipsesc și peste 30 de milioane de lei din banii Regiei
Diana Buzoianu: Trebuie să ieșim din extreme și să gestionăm inteligent problema urșilor
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, propune o strategie echilibrată pentru gestionarea populației de urși din România, avertizând că lipsa unor măsuri coerente a dus deja la tragedii care puteau fi evitate. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni că România are nevoie de un pachet de măsuri coerente și științific fundamentate pentru a gestiona populația de urși și a preveni conflictele cu oamenii. Ea a criticat modul în care subiectul a fost tratat până acum, spunând că dezbaterea a fost împinsă spre extreme care nu au făcut decât să agraveze situația. „Fie că am auzit discursul că nu trebuie să ne atingem de niciun urs, fie că s-a susținut ideea că vânătorii trebuie să-i ia pe toți, ambele abordări au dus la tragedii, la pierderi de vieți omenești care puteau fi prevenite”, a spus Buzoianu. Potrivit datelor preliminare obținute prin monitorizare, România ar avea între 10.000 și 12.000 de urși. În acest context, ministra spune că statul trebuie să protejeze atât viața oamenilor, cât și biodiversitatea, o resursă valoroasă la nivel european. Printre măsurile avute în vedere se numără creșterea amenzilor pentru comportamentele care atrag urșii spre zonele locuite, implicarea autorităților locale în intervenții rapide, instalarea gardurilor electrice și reducerea accesului urșilor la deșeuri. În același timp, Buzoianu a spus că este necesară o reconsiderare a cotelor de vânătoare, dar cu grijă pentru echilibrul din pădure. „Dacă ne gândim la trofee și eliminăm exemplarele mari, eliminăm tocmai urșii care țin sub control restul populației. Astfel, riscăm să vedem o creștere și mai mare a numărului de urși”, a explicat ea. Proiectul legislativ urmează să fie pus în dezbatere publică după vacanța parlamentară. Buzoianu subliniază că soluțiile trebuie adaptate local și aplicate în timp, nu impuse brusc sau izolat. „Trebuie să aducem normalitate în această discuție. Avem o dublă misiune: să protejăm oamenii și să protejăm natura. Orice extremă va duce doar la noi tragedii”, a avertizat ministra Mediului.