Administraţia Naţională Apele Române a definitivat analiza soluţiei tehnice pentru DESALINIZAREA localităţilor din judeţul Mureş
Ministerul Mediului anunţă, vineri, că Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a definitivat şi transmis analiza soluţiei tehnice pentru implementarea instalaţiilor de desalinizare în localităţile Târnăveni, Fântânele şi Suplac din judeţul Mureş. În urma analizei, Guvernul României a alocat către Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei un buget în valoare de aproximativ 17 milioane lei, care permite implementarea completă a instalaţiilor de desalinizare în cele trei localităţi afectate. „În urma evenimentului de contaminare salină majoră produs în luna mai 2025 pe râul Târnava Mică, cu origine în zona minei Praid, a devenit necesară implementarea unor soluţii tehnice imediate şi sustenabile pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor afectate – Târnăveni, Fântânele şi Suplac – prin tehnologii de desalinizare. Identificarea soluţiilor tehnice pe termen mediu şi lung pentru ca localităţile din zonă să aibă acces la apă potabilă a fost stabilită în cadrul şedintei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) nr. 16”, transmite, vineri, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această soluţie tehnică vine în ajutorul oamenilor afectaţi de salinizarea apei potabile în urma dezastrului ecologic din zona Salinei Praid. „Prioritatea noastră râmâne protejarea resurselor de apă și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă. Totodată, utilizarea eficientă a acestor fonduri alocate de Guvernul României contribuie la gestionarea acestei situaţii complexe cu impact regional”, a declarat Diana Buzoianu. Ministerul Mediului arată, de asemenea, că, pe lângă costurile directe ale instalaţiilor de osmoză inversă, proiectul presupune o serie de cheltuieli care vizează integrarea instalaţiilor în infrastructura existentă, asigurarea condiţiilor tehnice minime de funcţionare şi evitarea impactului asupra mediului prin gestionarea adecvată a concentratului rezultat. Repartizarea fondurilor ţine cont de capacitatea necesară, de complexitatea operaţională şi de infrastructura existente în fiecare amplasament, fiind justificată tehnic şi proporţională cu obiectivele urmărite. „Lucrările vizează investiţii indispensabile funcţionării instalaţiilor de desalinizare cu osmoză inversă (RO) – respectiv rezervoare tampon pentru saramură, alimentare electrică, post-tratare prin remineralizare, automatizare SCADA, amenajări civile şi neprevăzute. Rezervoarele tampon pentru concentratul salin sunt esenţiale pentru a asigura o evacuare controlată şi temporizată a saramurii rezultate în urma procesului de desalinizare, prevenind şocuri saline în receptorii naturali. Volumul acestora a fost dimensionat în raport cu capacitatea fiecărei staţii, cu asigurarea unui timp de retenţie minim de 16-24 de ore şi o rezervă de siguranţă”, precizează reprezentanții ministerului. Aceștia subliniază că alimentarea cu energie electrică este indispensabilă, întrucât instalaţiile RO funcţionează pe bază de presiune ridicată generată de pompe de mare putere. Pentru Târnăveni, este necesar un post trafo propriu şi un racord de medie tensiune. La Fântânele şi Suplac, se utilizează racorduri trifazice simplificate, adaptate la sarcina instalată. Post-tratarea prin remineralizare este cerută expres de legislaţia naţională (OG 7/2023) şi europeană (Directiva UE 2020/2184), întrucât apa osmozată este săracă în minerale şi are un pH potenţial agresiv pentru reţelele de distribuţie. Sistemele vor utiliza pat de calcit sau dozare de C02 + Ca(OH)2, în funcţie de configuraţia instalaţiei. Automatizarea şi Integrarea în SCADA permit operarea neasistată şi monitorizarea parametrilor critici (presiune, conductivitate, pH, debit, SDI), esenţiale pentru asigurarea duratei de viaţă a membranelor şi prevenirea colmatării. Lucrările civile şi amenajările platformelor sunt necesare pentru amplasarea containerelor, realizarea căilor de acces, împrejmuirea obiectivului şi racordarea hidraulică şi electrică în siguranţă. Foto: RAUL STEF / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Fermierii din Lungulețu au primit permisiunea pentru utilizarea apei din Dâmbovița, după protestul spontan. Condiția impusă de autorități Mesajul ferm al ministrului Mediului în scandalul de la Lungulețu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătescă
Ministrul Mediului, despre directorul pensionar care a dat în judecată Romsilva: Legi făcute prost
Dacă Teodor Țigan, fostul director din Romsilva, care a primit 100.000 de euro primă de pensionare, apoi s-a întors în sistem și a dat în judecată Regia pentru că nu a primit postul dorit, va câștiga în instanță înseamnă că „legile sunt făcute foarte prost”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Teodor Țigan s-a pensionat de la Romsilva, cu o primă de pensionare de 100.000 de euro. Apoi s-a reangajat, dar în urma scandalului public a fost dat afară și acum a dat Regia în judecată și cere despăgubiri cu dobândă. Ministrul Mediului, Diana Buzioanu, a spus că deși nu vrea să se pronunțe înaintea instanților, speră că acesta nu va câștiga procesul. „Dacă va câștiga un astfel de caz în instanță, înseamnă că legile noastre sunt făcute foarte, foarte prost. E total rupt de realitate. Este imposibil să accepți că un om care s-a pensionat primind un beneficiu doar pentru dreptul că s-a pensionat. 100.000 de euro. După aceea s-a reîntors fără concurs, s-a angajat în aceeași instituție și acum este supărat că nu are un post perpetuu din care să câștige în fiecare lună niște mii de euro. Este exact imaginea de ce trebuie să fie reformată Romsilva. Asta este imaginea”, spune Buzoianu, joi, la Antena 3 CNN. Potrivit ministrului, acesta nu este un caz singular. „În 2023, 113 milioane au fost date pentru aceste bonusuri de pensionare. În 2024, 54 de milioane – pentru că a ieșit scandalul și s-a blocat la un moment dat acordarea acestor bonusuri de pensionare. Deci, cu greu poți să zici că este un caz izolat. A fost un caz din multe alte cazuri, în care oamenii au fost obișnuiți să primească pentru că și-au negociat între ei, într-un contract colectiv, și-au negociat aceste condiții ultrafavorabile și statul s-a uitat în altă direcție. Noi nu ne mai dăm în altă direcție astăzi”, a mai spus Buzoianu. Potrivit ministrului, în Romsilva lucrează 14.000 de persoane. Dar problema nu este la ei, ci „avem o problemă sus”: „Pentru că astăzi Romsilva are 41 de direcții, 99 de directori. Pentru anul 2024, pentru acești 99 de oameni, au fost alocați 12 milioane de lei pentru venituri, 10 milioane de lei pentru sporuri. În același an, Romsilva iese pe pierderi. Și atunci, stai să te gândești, este eficient modul în care Romsilva își face treaba? Romsilva astăzi gestionează hoteluri. Are un hotel în mijlocul Bucureștiului de 4 stele, 41 de director, 41 de camere are hotelul. Asta este realitatea”. Buzoianu spune că nu a avut încă curiozitatea să meargă să vadă hotelul Romsilva, dar este contrariată de faptul că deși este în circuit turistic și deschis citățenilor, „a reușit performanța să aibă pierderi în anul 2024”. Ministrul este de părere că această clădire poate să fie gândită mult mai bine, respectiv să devină un centru de performanță, un centru de training, de competențe pentru mult mai mulți oameni.
Ministrul Mediului: Romsilva are un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului și e pe pierdere
Buzoianu vrea mai puțini directori, diminuarea sporurilor și eficientizarea instituției. Ministrul mai afirmă că Romsilva are un hotel de patru stele, care a înregistrat pierderi de un milion de lei în 2024. Diana Buzoianu își propune reformarea Romsilva. „Vrem să scădem numărul de direcții. Sunt 41 de direcții, nu este nevoie de ele, trebuie să fie eficientizată activitatea. Fiecare direcție de acest gen are câte un contabil, are câte un aparat administrativ. Eu îmi doresc să ducem oamenii pe teren, acolo unde este nevoie de ei, adică să mai tăiem din locurile în care astăzi sunt oameni care împing hârtii dintr-o zonă în alta și să-i ducem acolo unde este nevoie să fie verificări făcute, ca să fie protejate cu adevărat pădurile sau ca să fie făcute lucrările, pentru că avem niște lucrări esențiale, care trebuie făcute în pădurile din România”, spune ministrul. Buzoianu vrea o reorganizare a Romsilva Ministrul Mediului vrea o reorganizare a Romsilva. „Regândim cu totul modalitatea în care a fost făcută contabilitatea, eficiența economică a instituției. Astăzi, este o găleată mare în fiecare Direcție Silvică, din care dacă vrei să scoți niște cifre, dacă vrei să-i întrebi cât a costat exploatarea sau cât a costat să refaci drumurile forestiere sau cât a costat pepiniera pe care ai dezvoltat-o, o să primim niște informații care sunt așa, mai cumva cu termen… niște indicii, nu neapărat niște informații concrete. Noi vrem să schimbăm acest lucru, vrem să fie o contabilitate separată pentru activitățile esențiale și apoi acele activități care nu țin de activitatea principală de administrare de păduri să nu existe, decât dacă ele sunt eficiente economic”, afirmă ministrul. Diana Buzoianu declară că Romsilva deține un hotel de patru stele, pe pierdere, în București. „Noi vrem să schimbăm cu totul paradigma Romsilva. Eu nu mai vreau și cred că nici românii nu vor o Romsilva care nu are timp, bani, resurse să se ocupe de administrarea pădurilor, dar are timp, bani, resurse, de exemplu, să se ocupe de un hotel, că nu știu dacă știți, dar Romsilva are un hotel de patru stele în București, în Capitală. Acum, ca să dau așa și o mică glumiță, știți câte camere are acest hotel? 41 de camere. Știți câte direcții silvice sunt astăzi? Acest hotel ar putea să devină un centru de performanță, un centru de creare de competențe, nu doar pentru Romsilva, ci și pentru minister, pentru toate autoritățile acestea. Astăzi, el este pe pierdere. Deci astăzi, un hotel de patru stele în mijlocul Bucureștiului a avut în 2024 pierdere un milion de lei”, mai spune ministrul Buzoianu. „Nu o să mai fie aceeași huzureală” Ministrul Mediului crede că „o să fie supărați oamenii care până acum împingeau hârtii dintr-o parte într-alta și nu se ocupau de gestionarea pădurilor, pentru că da, pentru ei nu o să mai fie același lux, aceeași huzureală, același sistem care a funcționat până acum, dar eu cred că aceștia sunt o mică parte din Romsilva. Eu vreau să le dau o putere celor care și-au riscat viața până acum, care au mers pe teren, pădurari care au venit și mi-au spus că sunt hărțuiți sau că sunt amenințați, pentru că vor să-și facă treaba bine. Am avut pădurari în România care și-au pierdut viața”.
Ministrul Mediului anunță amenzi uriașe pentru cei care hrănesc urșii. Primăriile vor primi mai multă autonomie
„Astăzi sunt mai multe situații cu care noi ne confruntăm și fiecare dintre ele are nevoie de o soluție diferită”, a explicat ministrul Mediului la RFI. Ea a subliniat că, în cazul comunităților cu ferme afectate de atacurile urșilor, soluțiile prioritare sunt gardurile electrice și sistemele de protecție pentru care statul trebuie să sprijine financiar. În ceea ce privește urșii de pe Transfăgărășan, problema este alta: „Acolo sunt niște urși obișnuiți să primească mâncare. Dacă le dai o dată hrană, îi condamni practic la moarte, pentru că își pierd frica de om și ajung inevitabil la incidente dramatice”. În acest sens, Ministerul Mediului pregătește un proiect legislativ prin care hrănirea animalelor să fie sancționată în mod expres, iar amenzile să fie „crescute drastic”, a spus Buzoianu. Garda Forestieră va da amenzi pentru oprirea neregulamentară a mașinilor Oficialul a subliniat că în prezent jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere aplică amenzi doar pentru oprirea neregulamentară a mașinilor, deoarece hrănirea animalelor nu este sancționată în mod clar prin legislație. „Vom introduce această prevedere în lege, ca să putem interveni eficient”, a adăugat ministrul. Ministrul Mediului a atras atenția asupra cifrelor rezultate în urma recensământului realizat pe baza probelor ADN. „România poate gestiona 3.500 – 4.000 de urși, însă estimările actuale indică între 10.000 și 12.000 de exemplare”, a declarat Buzoianu. „Vom analiza atent aceste cifre, dar trebuie să recunoaștem că există o presiune mare și asupra comunităților locale”. Ea a precizat că primăriile ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie în intervenții, cu respectarea avizelor de specialitate. „Există situații dramatice în comunități, cu copii în pericol și animale ucise. E nevoie de măsuri rapide, dar și de protejarea biodiversității”, a punctat Diana Buzoianu, concluzionând că obiectivul este protejarea vieții umane, menținerea biodiversității și implementarea unor măsuri de prevenție eficiente.
Un deputat PSD din Argeș o invită pe ministra Mediului să cunoască problema reală a urșilor: Veniți și dați piept cu realitatea de aici
Mihalcea îi cere lui Buzoianu să meargă să vorbească cu autoritățile locale pentru a vedea care este situația reală în ceea ce privește „teroarea urșilor”. „Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, în loc să considerați că autoritățile locale trebuie controlate pentru aplicarea regulilor și amendate în consecință, mai bine ați veni să discutați cu acestea, pentru a înțelege de fapt realitatea! Dați-vă jos din fotoliul cald de ministru și veniți în nordul Argeșului. Vă conduc personal în comunele cele mai afectate de teroarea urșilor. Veniți să discutați cu cetățenii, cu primarii, cu vânătorii și poate așa veți înțelege cu adevărat problema. Autoritățile locale sunt disperate și depășite de situație și ar face orice să o rezolve. De ce alegeți să puneți tot pe ele presiune, în loc să le sprijiniți?”, spune Remus Mihalcea, pe Facebook. Deputat PSD: Suntem singura țară din UE care are interzis la vânătoarea de urs Deputatul PSD spune că Buzoianu are „datoria morală” să elimine cotele de vânătoare pentru urși. „Soluția: Doamna ministru Buzoianu, aveți datoria morală să reparați greșeala istorică făcută de către un ministru susținut de USR, dintr-un executiv susținut de USR, în urmă cu aproape 9 ani, decizie în urma căreia foarte multe vieți au fost curmate și mii de gospodării au fost distruse – eliminarea cotelor de vânătoare pentru speciile de animale protejate de tipul carnivorelor mari. Asta a dus la înmulțirea necontrolată a urșilor! Suntem singura țară din Uniunea Europeană care are interzis la vânătoare de urs. De ce oare? Ce stă în spatele acestei strategii adoptate de către Guvernul Cioloș în 2016? Veniți în nordul Argeșului și dați piept cu realitatea de aici!”, îi cere Mihalcea lui Buzoianu. De asemenea, parlamentarul de Argeș spune că nu ar trebui ca un ministru să ia „decizii din birou”, în baza a ceea ce vede la TV sau a ceea ce îi spun ONG-urile care își doresc „binele țării”, ci ar trebui să meargă să vadă situația reală din țară.
Diana Buzoianu, despre fostul șef al Apele Române: Procesul este în curs, are dreptul să se apere
Acesta a primit note de constatare de la Corpul de Control de la Premier și are termen până luni să își prezinte apărarea. Decizia finală va fi luată după evaluarea raportului final. Diana Buzoianu a explicat, într-un interviu acordat TVR info, că demiterea lui Sorin Lucaci, care era director interimar al Apelor Române, nu este încă oficială, fiind un proces care include dreptul persoanei vizate de a răspunde observațiilor formulate în nota de constatare. „Domnul Lucaci are un termen de apărare în care poate veni cu observații și apoi va urma un raport final”, a spus ministra. Notele de constatare emise de Corpul de Control indică probleme vechi, cunoscute de ani buni, legate de infiltrații și inundații în saline, cu risc semnalat încă din 2007 și confirmat prin studiile și planurile de management de risc existente. Situația rămâne în curs de soluționare, iar decizia finală privindu-l pe Sorin Lucaci va depinde de concluziile raportului Corpului de Control.
Ce pachet propune ministra Mediului pentru gestionarea problemei urșilor
Diana Buzoianu a explicat, sâmbătă, la TVR Info, că numărul mare de urși din țară — un studiu preliminar estimează circa 10.000 de exemplare — face dificilă gestionarea populației și că măsurile trebuie să fie variate și bine gândite. Ministra i-a tras la răspundere și pe acei oameni care hrănesc urșii sau se opresc să facă fotografii cu aceștia, expunându-se astfel unui risc major. Ea a precizat că există o intervenție graduală legală pentru urșii care se apropie de localități: aceștia sunt mai întâi alungați cu zgomote, iar dacă se întorc de mai multe ori, se poate trece la alte măsuri, inclusiv eliminarea lor. Totodată, Buzoianu a anunțat că vor fi înăsprite amenzile pentru încălcările legate de hrănirea și apropierea de urși. Ministra susține implementarea unor garduri electrice și alte metode preventive în zonele cu risc și cere primarilor să fie implicați activ în gestionarea situației. Ministra a declarat că soluția nu este simplă, ci necesită un pachet de măsuri complex la care lucrează în prezent.
Sorin Lucaci, directorul interimar de la Apele Române, a fost demis de ministrul Mediului
Decizia intră în vigoare începând cu data de 4 iulie 2025. Conform ordinului semnat de ministrul Diana Buzoianu, atribuțiile funcției de director general vor fi preluate temporar de către Constantin Mețler, director general adjunct, până la numirea unui nou titular. Totodată, acesta va exercita și rolul de președinte al comitetului de conducere al instituției. Demiterea a avut loc pe baza unui control al corpului premierului la Praid, control care însă nu a fost finalizat, scrie Gândul. Dezastrul de la Praid Măsura vine la câteva săptămâni după dezastrul hidrologic care a afectat grav Salina Praid, una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Autoritățile au fost criticate pentru modul în care au gestionat criza de la Praid. Administrația Națională „Apele Române” a fost acuzată de lipsă de reacție și proastă gestionare a situației. Premierul și președintele au cerut un raport complet asupra cauzelor și responsabilităților acestui incident, iar Corpul de Control a fost trimis în teren.