Birocrația din România se mută pe internet. Cum obții certificatul de naștere, de căsătorie sau deces în 2025, complet online
Începând din 2025, România face un pas important spre digitalizare: certificatul de naștere, căsătorie, divorț sau deces poate fi obținut acum complet online. Fără drumuri inutile, fără stat la cozi și fără dosare cu șină. Tot ce ai nevoie este un cont pe noua platformă electronică de stare civilă și o singură vizită fizică inițială pentru validare. Această schimbare majoră vine să simplifice procesele birocratice care, până acum, îți puteau consuma zile întregi. După validarea contului, toate solicitările și interacțiunile cu oficiile de stare civilă se desfășoară digital, iar actele emise au aceeași valoare legală ca și variantele tipărite. Cum funcționează sistemul digital de stare civilă Procesul de digitalizare a documentelor de stare civilă presupune câțiva pași simpli: •Îți creezi un cont pe noul portal dedicat cetățenilor. •Te prezinți o singură dată fizic la un oficiu de stare civilă pentru validarea identității. •După validare, poți solicita online certificatele de naștere, căsătorie, divorț sau deces. •Poți ridica documentul în format digital din orice oficiu din țară, indiferent unde a fost înregistrat evenimentul. În cazul în care dorești totuși un certificat tipărit, opțiunea rămâne disponibilă. Însă avantajul major al certificatului digital este că poate fi folosit fără probleme oriunde în lume. „Certificatul digital are aceleași funcții ca cel fizic și poate fi utilizat oriunde pe glob”, a explicat Cătălin Giulescu, director în cadrul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Această soluție îți permite să eviți drumurile la primărie sau la alte instituții, mai ales în situații urgente sau dacă locuiești în altă localitate decât cea în care a avut loc evenimentul de viață. Ce schimbări aduce digitalizarea actelor de stare civilă În spatele acestei transformări se află un proiect amplu de modernizare a administrației publice, care a inclus: •Scanarea și arhivarea electronică a peste 19.000 de volume de registre de stare civilă, cu opt milioane de acte, datând din perioada 1921-2020. •Interconectarea celor 3.188 de unități administrativ-teritoriale din România. •Crearea unui sistem centralizat de acces la datele cetățenilor, bazat pe CNP. Astfel, orice funcționar din orice colț al țării poate verifica și procesa cererile tale fără a mai fi nevoie să trimită documente între localități sau să îți ceară copii suplimentare ale actelor. De asemenea, prin această interconectare, instituțiile publice vor putea verifica rapid anumite date fără să mai fie nevoie să prezinți personal toate documentele justificative la fiecare pas. Această schimbare nu doar că reduce timpul de obținere a actelor, dar aduce și mai multă securitate: actele digitale sunt protejate împotriva deteriorării fizice, pierderii sau falsificării. Ce trebuie să faci concret dacă ai nevoie de un certificat de stare civilă Dacă vrei să beneficiezi de noile facilități digitale, trebuie să urmezi acești pași: 1.Creează-ți un cont pe portalul de stare civilă. 2.Prezintă-te o singură dată la un oficiu de stare civilă pentru validarea contului tău și a identității. 3.Solicită online certificatul de care ai nevoie. 4.Primești certificatul fie în format digital, fie tipărit, în funcție de preferința ta. În plus, vei putea să folosești actele emise în interacțiunile cu alte autorități sau instituții fără a mai fi nevoie să aduci copii legalizate sau să pierzi timp la ghișee. Concluzie Digitalizarea actelor de stare civilă marchează un pas important pentru România spre o administrație mai modernă și mai eficientă. Din 2025, ai ocazia să obții rapid certificate de naștere, căsătorie sau deces, doar cu câteva clickuri și o vizită unică pentru validare. Timp câștigat, nervi economisiți și un proces adaptat timpurilor moderne – așa arată viitorul administrației publice în România.
Cum s-a schimbat la față învățământul românesc datorită digitalizării. Cu bune, cu rele, nu mai este ca pe vremea noastră
În ultimul deceniu, digitalizarea educației a devenit o prioritate globală, iar România nu a făcut excepție. De la implementarea platformelor online până la integrarea unor tehnologii avansate de învățare și evaluare, tranziția către un sistem educațional digitalizat este un proces complex, care aduce cu sine atât provocări, cât și oportunități semnificative. Hai să vedem drumul parcurs de România în ultimii zece ani în ceea ce privește digitalizarea educației, provocările cu care s-a confruntat, dar și oportunitățile pe care le aduce acest proces pentru viitorul educațional al țării. Digitalizarea educației în România, de la începuturi Tranziția către digitalizarea educației în România a fost un proces treptat, marcat de inițiative sporadice și de o serie de proiecte pilot, unele eșuate lamentabil. În România, au fost implementate câteva măsuri pentru a integra tehnologia în învățământul preuniversitar și universitar. Totuși, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, a unor platforme educaționale accesibile și a unui cadru legislativ coerent a fost lentă, iar digitalizarea nu a fost uniformă la nivel național. Un moment de cotitură a fost criza sanitară globală din 2020, care a forțat autoritățile să adopte rapid soluții digitale pentru continuarea procesului educațional în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. În această perioadă, școlile și universitățile din România au fost nevoite să migreze într-un timp record către învățământul online, iar acest proces a adus în prim-plan atât lacunele infrastructurii educaționale, cât și potențialul educației digitale. Provocările digitalizării educației în România Unul dintre cele mai mari obstacole în calea digitalizării educației în România este inegalitatea în accesul la tehnologie. În timp ce în orașele mari și în școlile private elevii și cadrele didactice au avut acces la echipamente adecvate și conexiuni de internet rapide, în mediul rural și în școlile din zonele defavorizate, acest acces a fost limitat. Aceasta a dus la o diferențiere semnificativă în calitatea educației, pe măsură ce elevii din mediul rural au fost dezavantajați în fața colegilor lor din mediul urban. Conform unui raport al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre elevii din zonele rurale din România nu aveau acces la internet de mare viteză, iar un procent considerabil nu dețineau laptopuri sau tablete, iar acest lucru a făcut învățământul online mult mai dificil. În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării educației în România este reducerea acestei prăpastii digitale și asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toți elevii, indiferent de locația sau statutul lor economic. Un alt punct critic în procesul de digitalizare a educației în România este pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor educaționale. Chiar dacă în ultimii ani au fost organizate diverse cursuri și programe de formare, multe dintre acestea nu au reușit să ajungă la toți profesori sau să răspundă necesităților lor reale. Mulți profesori din mediul rural nu aveau pregătirea necesară pentru a folosi platforme online sau pentru a crea materiale didactice digitale interactive. Ba mai mult decât atât, lipsa unei instruiri continue și a unui sistem de suport tehnic eficient în școli a făcut ca digitalizarea să fie, adesea, privită mai degrabă ca o obligație birocratică decât ca o oportunitate de îmbunătățire a procesului educațional. Astfel, succesul digitalizării depinde în mare măsură de capacitatea cadrelor didactice de a învăța și de a aplica noile tehnologii într-un mod eficient. Resistența la schimbare Deși tinerii din România sunt, în general, mult mai deschiși către tehnologie, unele cadre didactice și autorități educaționale au manifestat o reticență față de implementarea pe scară largă a digitalizării. Acest lucru este cauzat adesea de lipsa de încredere în eficiența tehnologiilor educaționale, precum și unei mentalități conservatoare care vede educația ca pe un domeniu în care schimbările rapide sunt percepute ca riscante. În plus, unele voci susțin că învățământul digitalizat poate reduce calitatea interacțiunilor directe între profesori și elevi, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a tinerelor generații. În acest sens, digitalizarea educației a întâmpinat o opoziție fermă, care s-a materializat, de exemplu, în refuzul unor cadre didactice de a adopta platformele online pentru cursuri sau evaluări. Chiar și în cadrul unor școli care dispun de tehnologie adecvată, s-a observat o utilizare insuficientă a acesteia în activitățile de zi cu zi. Despre protecția datelor și securitatea cibernetică Digitalizarea educației aduce cu sine inclusiv provocări legate de protecția datelor personale ale elevilor și profesorilor. În contextul în care tot mai multe platforme și aplicații sunt utilizate pentru învățarea online, securitatea cibernetică devine o preocupare majoră. Atât datele elevilor, cât și materialele educaționale create și distribuite digital sunt expuse riscului de atacuri cibernetice, iar acest lucru poate afecta încrederea în utilizarea pe scară largă a platformelor digitale în educație. În acest sens, autoritățile trebuie să dezvolte un cadru legislativ clar și eficient privind protecția datelor în mediul digital educațional, pentru a preveni utilizarea incorectă a informațiilor personale și pentru a asigura o experiență educațională sigură și responsabilă. Ce oportunități există, de fapt Una dintre cele mai mari oportunități oferite de digitalizarea educației este extinderea accesului la educație de calitate, indiferent de locație sau statutul economic. În trecut, elevii din mediul rural aveau acces limitat la resurse educaționale și la profesori de specialitate, dar învățământul online și platformele educaționale digitale permit acum ca acești elevi să participe la cursuri și să aibă acces la materialele didactice de care au nevoie. Acest lucru poate ajuta la reducerea disparităților educaționale și la crearea unui sistem de învățământ mai echitabil. În plus, digitalizarea permite accesul rapid la resurse educaționale online de calitate, cum ar fi cursuri, tutoriale, platforme de învățare colaborativă și biblioteci digitale. Elevii pot învăța într-un ritm propriu, având la dispoziție resurse care nu erau disponibile în mod tradițional. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, competențele digitale sunt esențiale pentru integrarea în piața muncii și pentru participarea activă în societate. Digitalizarea educației contribuie la formarea unor tineri care sunt mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, învățând să folosească tehnologiile în mod eficient. De asemenea, profesorii beneficiază de o mai bună formare în utilizarea tehnologiilor educaționale, ceea ce le permite să creeze un mediu de învățare