Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vrea să pună roboții la treabă și spune că bugetul pentru 2026 va fi primul buget digitalizat al României. Toate ministerele și autoritățile locale vor fi conectate într-o platformă pentru planificare și monitorizare transparentă. Ministrul a purtat discuții și despre măsurile fiscale și planurile României cu echipa comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis. După dialogul dintre Dombrovskis și premierul Bolojan, a venit rândul minstrului Nazare să vorbească despre discutiile purtate astăzi cu ecipa comisarului european pentru Economie și Productivitate. Acesta spune într-o postare pe pagina personală de Facebook că a vorbit despre progresul măsurilor fiscale și despre planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. „Am avut azi o nouă rundă de discuții cu echipa Comisarului European pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale și planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv. Am prezentat, totodată, pașii concreți prin care am reuşit să stabilizăm finanțele publice, evitând astfel riscul suspendării fondurilor europene”. De asemnea, ministrul spune că acțiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului bugetar excesiv au fost salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va avea un rezultat pozitiv care îi va oferi României șansa să iasă din procedura de deficit. Nazare spune că a discutat și despre restructurarea PNRR și spune că proiectele critice vor fi integrate în programele de coeziune pentru a evita pierderea investițiilor europene. Măsurile implementate de ANAF și digitalizarea continuă Același ministru susține că bugetul României pentru anul 2026 va fi primul buget digitalizat cu toate ministerele și autoritățile interconectate într-o platformă de planficiare și monitorizare transparentă. Mișcarea, spune Nazare, este un pas important pentru responsabilitatea și utilizarea responsabilă a „fiecărui leu public”. „Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvență nu doar să punem ordine în finanțele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică și modernizare”, mai spune ministrul pe rețeaua de socializare.”
Electromureș scoate cinci modele de casetofoane high-tech
Tinerii crescuți în era streamingului digital și a sunetului HD redescoperă, surprinzător, farmecul clasic al casetofonului. Electromureș, celebrul brand românesc din perioada comunistă, revine pe piață printr-o inițiativă semnată ZASS România. Compania a lansat cinci modele de casetofoane cu un design inspirat din anii ’80–’90, dar dotate cu funcționalități moderne: redare prin casetă, stick USB, card SD sau conexiune Bluetooth. Designul retro, aflat de ceva timp în tendințe, este completat de mobilitatea oferită de alimentarea cu baterii – o funcție care sporește farmecul nostalgic al produsului. Deocamdată, dispozitivele sunt fabricate doar în China. Casetofonul reînviat: un mix de nostalgie și tehnologie modernă cucerește o nouă generație de ascultători. „Puteți să-i spuneți și casetofon”, afirmă Tiberius Toader, directorul general al ZASS România. „Este o denumire veche, originală, dar produsul a fost adus la zi cu tehnologia actuală. Ne adresăm atât nostalgicilor, cât și tinerilor care ascultă muzică prin Bluetooth, de pe telefoane sau tablete.” Ioan Toader subliniază îmbinarea armonioasă dintre trecut și prezent. „Produsele noastre păstrează spiritul Electromureș – ca preț, calitate și suport post-vânzare – dar urmează evoluția firească a tehnologiei.” Trendul dispozitivelor cu design vintage și funcționalități actuale este în creștere în Europa, și nu numai. Tiberius Toader consideră că și în România acest val câștigă teren: „Este, într-un fel, un protest tăcut împotriva suprasaturării digitale. Oamenii vor ceva tangibil, familiar, dar fără să renunțe la confortul tehnologiei moderne.” Gama nu se oprește aici. Pe lângă casetofoane, Electromureș lansează și pick-up-uri, radiouri și un set de boxe. În plan este și dezvoltarea unei linii de electrocasnice. RECOMANDĂRILE AUTORULUI O tânără pasionată de citit și-a transformat MAGAZIA din curte într-un loc incredibil pentru lectură. Cum arată spațiul amenajat ca în reviste Adevărul despre telefoanele TESLA. Când se vor lansa, ce funcții au și cât costă. Un rival nou pentru Apple se anunță la orizont
Digitalizarea, omorâtă de birocrație. Cu ce probleme s-a confruntat un explorator român, cu noua carte de identitate electronică
Imediat după ce a primit noua carte de identitate electronică, care conține informații legate de adresa de domiciliu și cip, un explorator român a trecut prin mai multe situații pe care le-a enunțat pe Facebook: de la instituții care nu au citator de carduri, la instituții care au astfel de aparate, dar nu funcționează. Între timp, datele legate de adresa de domiciliu pot fi accesate printr-o aplicație lansată de curând de Ministerul de Interne. Exolploratorul, pe nume Radu Păltineanu, a povestit, deci, printr-o postare pe Facebook, problemele cu care s-a confruntat din momentul în care și-a primit noua carte de identitate electronică. „Gândul că în sfârșit buletinul de identitate îmi va intra în portofel fără ca vreun colț să mai rămână pe afară, m-a convins de îndată să-mi fac noua carte de identitate electronică. În naivitatea mea de early adopter nu m-am gândit o clipă că făcând acest pas voi avea probleme în a-mi face un abonament la bibliotecă, a accesa servicii bancare sau a traversa granița”, a scris Radu Păltineanu, pe pagina personală de Facebook. Toate aceste probleme, expuse de exploratorul român, vin pe fondul stocării adresei de domiciliu pe cipul noii cărți de identitate. Astfel, noua carte electronică de identitate conține, la vedere, date personale (nume, prenume, sex, cetățenie, anul nașterii, CNP), numărul, data expirării, data emiterii și autoritatea emitentă sau semnătura titularului. Apoi, pe cip sunt stocate, pe lângă datele personale, date ca: numele părinților, locul nașterii, certificate pentru semnătură electronică, imaginea facială, amprentele, adresa de domiciliu și adresa de reședință. sursa foto: Facebook/Radu Paltineanu Instituțiile au nevoie de un cititor de carduri. Doar că, unele instituții din România nu au, însă, astfel de aparate. „De când cu ea (n.r. Cartea electronică de identitate), am emoții de fiecare dată când trebuie s-o scot pe la cineva. E o surpriză inedită de fiecare dată. Și cum să nu te enervezi când există campanii în toată regula de adoptare a ei. Țara asta este mult prea balcanică la capitolul digitalizare. Dar râdem ca să nu plângem”, a fost concluzia lui Radu Păltineanu. Radu Păltineanu a povestit cum la bancă, femeia de la ghișeu a întors plasticul pe toate părțile să găsească adresa de domiciliu” și „mi-a zis că nu-mi poate schimba bani fără să-i dovedesc domiciliul”. „După ce i-am explicat că are nevoie de un cititor fiindcă această informație este stocată pe chip i s-a părut prea complicat și mi-a zis să-i zic doar adresa verbal că mă crede. A zis că e de treabă cu mine și ce-i drept, m-am simțit privilegiat că nu m-a trimis să fac vreo procură”, a adăugat exploratorul. Iar la bibliotecă, ca să–și reînnoiască abonamentul, Radu Păltineanu a avut la el cartea veche de identitate ca să le poată arăta adresa de domiciliu funcționarilor. „Mai avusesem la ei (n.r. abonament). Asta cred că a jucat un rol hotărâtor fiindcă nici vorbă de vreun cititor”, a adăugat acesta. Radu Păltineanu mai menționează că, la punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, dintre România și Republica Moldova, a avut o problemă asemănătoare. „Toate ca toate, dar la Sculeni, când am dat să intru în țară, problem mai mare! Cel mai mare! După ce grănicerul l-a întors pe toate părțile fără vreo izbândă, mi-a cerut pașaportul. Noroc că-l aveam, zic. Da, chiar noroc, că cititorul e stricat. Dar el există. E totuși ceva că-l au!”, a precizat acesta. Implementarea noii cărți de identitate electronică a fost anunțată în urmă cu patru ani, dar există instituții publice care încă nu au achiziționat cititoare de carduri. Între timp, pe 30 septembrie, Ministerul de Interne a anunțat că a lansat aplicația mobilă prin care se pot accesa datele de domiciliu de pe cipul noilor buletine. De precizat este că, RoCEI Reader se numește aplicația și se poate descărca din AppStore și Google Play. Autorul recomandă: Digitalizare românească! Studenții care au cărți de identitate electronice, obligați să se plimbe cu hârtii la ghișee dacă vor facilități la transport Antreprenorul Cristian Doiu vrea reformă în DIGITALIZARE. A creat Chatter, prima rețea 100% românească: „Avem responsabilitatea să educăm”
Cât de importante sunt infrastructura și tehnologia într-un oraș inteligent și care este rolul lor
Un oraș folosește tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, eficiența serviciilor publice și durabilitatea mediului. Într-un astfel de oraș, infrastructura joacă un rol esențial, nu doar în sensul tradițional, ci și în ceea ce privește integrarea tehnologiei moderne, precum senzori, rețele de date și sisteme automatizate. Nevoia de infrastructură inteligentă devine tot mai presantă în contextul urbanizării accelerate, al poluării crescânde și al traficului sufocant. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, a calității aerului sau a consumului de resurse. Aceste date ajută autoritățile să ia decizii mai rapide și mai bine informate, reducând timpii de așteptare în trafic, limitând emisiile și îmbunătățind siguranța publică. „Un oraș smart este un oraș în care cetățenii se simt bine, este un oraş care oferă calitatea vieții, este un oraș care oferă infrastructură verde, cum suntem acum aici, infrastructură de mobilitate”, a precizat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene. Cât privește perioada de implementare a unui proiect de infrastructură, acesta este fie de 4 ani, fie de 7 ani . „Trebuie să înțelegem că proiectele de dezvoltare durează undeva la șapte ani. Cel mai bun caz e proiectul din sectorul 6, care a început în 2021, primul parc liniar din România. S-a terminat abia acum în 2025, începe faza a treia. Deci, cumva, lumea trebuie să se înțeleagă că dezvoltarea orașelor se întâmplă pe cicluri financiare, pentru că finanțările de la Uniunea Europeană vin pe ciclurile financiare. Și atunci, fie din 4 în 4 ani cât e un primar la putere, fie de 7 în 7 ani cât sunt fondurile Uniunii Europene”, a adaugat el. Metropolă versus oraș mic sau mediu Conform expertului european, în București implementarea proiectelor este mai dificilă, deoarece acestea sunt fragmentate din cauza suprapunerii administrative . „În orașele mici și mijlocii proiectele și ciclu de viață al proiectelor le poți vedea când încep, poți vedea când se termină. Și atunci rezultatele le vezi mult mai repede în orașe mici și mijlocii decât în orașele mari”, a mai spus Grațian Mihăilescu. Grațian Mihăilescu susține că pentru a proiecta un oraș smart e nevoie de o colaborare între administrația publică, mediul privat și ONG-uri, la care se adaugă componenta tehnologică. Însă, fără educație, nimic nu se poate realiza. „Cred că cetățenii nu înțeleg că există o corelare directă între prevenția de cancer și folosirea mașinii. Între cât de toxice sunt gazele versus aerul pe care noi îl respirăm. Cred că ar trebui în primul rând educată lumea pe partea asta și să înțeleagă că există o sinergie strictă între sănătatea oamenilor și felul în care noi gândim orașul, pentru că în primul rând ar trebui să înceapă de la noi lucrurile astea”, a conchis expertul european. Prioritizarea pietonului Ideea a fost completată de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în mijlocul gândirii smart city. „Mașinile sunt principalul motiv pentru care avem o calitate slabă a aerului în orașe și atunci, ca să soluționăm problema asta, e clar că trebuie să diminuăm numărul de mașini care emit noxe. Și atunci lucrurile smart care pot fi făcute aici, odată modul în care gândim urbanistic orașele, să prioritizeze pietonul și apoi mașinile trebuie sa fie la capătul lanțului trofic”, a afirmat Dalia Stoian. Transportul public și cel alternativ au menirea de a contribui la transformarea macro a orașului. Doar că în prezent nu funcționează așa. „Observăm că eu, ca pieton, aștept minute întregi să se facă verde la semafor, stau în soare la 40 de grade sau dacă sunt în tramvai aștept să treacă toate mașinile, când într-un oraș sănătos și al viitorului autobuzele, tramvaiele au prioritate. Deci ele trebuie să treacă înaintea tuturor mașinilor, pentru că transportă mult mai mulți oameni și sunt mult mai eficiente din punct de vedere al spațiilor”, a conchis președinta EFdeN. Provocările viitorului Doar că problema transportului alternativ este în continuare deficitară în capitală. „Un sistem de transport alternativ care să fie funcțional în momentul de față în București nu avem pentru că lipsește infrastructura necesară. Primul pas a fost făcut și a fost un pas destul de curajos, să zic așa, făcut de primăriile de sector și de Primăria Capitalei și anume au aprobat acest, au făcut acest master plan Velo. Dar acest Masterplan Velo nu va crea rezultate și nu va da rezultate doar așa pentru că există, doar pentru că e un document printat frumos, pus într-un dosar prin toate birourile din primările de sector și Primăria Capitalei, acest document trebuie să se transforme într-un document viu”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo. „Provocările viitorului, cel puțin la nivelul capitalei, pot fi structurate pe următoarele paliere. Unul este voința politică. Doi, este partea de educație a cetățenilor. Și, în ultimul rând, trebuie să ne gândim foarte mult și la aducerea de specialiști. Fără specialiști și fărră cooptarea unor specialișți în instituțiile publice, nu vom avea niciodatat rezultate”, a conchis Corneliu Belciug. Totodată, colectarea de date de la senzori și a monitorizării video sunt principalele surse atât pentru fluidizarea traficului și reducerea poluării, dar și pentru combaterea criminalității. „Când vorbim despre conceptul de smart city, vorbim în principal despre eficiența modului în care luăm decizii. Din păcate de 35 de ani în România, pe alocuri, deciziile s-au luat mai degrabă după ureche, s-au luat mai degrabă după modul în care fiecare primar sau lider local a considerat dânsul sau dânsa că este bine. Smart City, ideea de digitalizare la nivel general, ne oferă fundamentul și ne oferăm o paradigmă în care putem să luăm decizii bazate pe date. Prin implementarea de senzori, prin implementarea de camere, prin implementare de infrastructuri digitale care colectează feedback din exterior și le transpune acest feedback decidenților, deciziile pot fi luate mult mai adaptat și mult mai corespunzător cu realitatea din teren”, a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României. Iar în sprijinul ideii de monitorizare în combaterea criminalității el a exemplificat cu situația de la Sectorul 6. „Există există un centru de monitorizare video pe care poliția locală locală
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
UE pregătește permisul pentru accesul la site-uri cu conținut matur
Comisia Europeană pregătește o soluție pentru a preveni accesul minorilor la site-urile cu conținut matur. Comisia colaborează cu toate statele membre pentru a face internetul un loc mai „prietenos”, în care intimitatea să fie respectată. Inițiativa îi va obliga pe toți utilizatorii adulți de internet din toate statele membre din Uniunea Europeană să dovedească că au vârsta de peste 18 ani pentru a accesa site-urile cu conținut matur. Marile companii din domeniul digital, precum Meta, X și TikTok, sunt deja investigate de autoritățile din Uniunea Europeană pentru efectele pe care le pot avea asupra utilizatorilor, în special asupra copiilor care au acces la conținutul dăunător. Din iulie 2025, accesul minorilor pe platformele digitale ar putea fi interzis și reglementat printr-un sistem de verificare a vârstei utilizatorilor, potrivit Capital.ro, care citează declarațiile vicepreședintelui Comisiei Europene, Henna Virkkunen, pentru Financial Times. „Protejarea minorilor este o prioritate foarte importantă pentru noi și vom acționa în acest sens. Din punctul de vedere al platformelor, ar fi foarte bine dacă ar crea un sistem cu un nivel de securitate foarte ridicat, cu măsuri de protejare a datelor private ale minorilor. Multe dintre platformele online folosesc un design care este foarte dependent. Minorii utilizează aceste aplicații ore întregi, stau toată ziua pe telefoane, iar acest lucru are impact asupra stării lor”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, într-un interviu acordat cotidianului Financial Times. Platformele de cazinouri, jocuri de noroc și pariuri sportive, site-urile care vând alcool, precum și site-urile care livrează conținut matur sau servicii sexuale (site-urile de videochat și escorting, magazinele de sex shop) vor fi restricționate pentru toți utilizatorii care nu dețin actul pe care îl pregătește Comisia Europeană. De la finalul anului 2026, toți utilizatorii adulți de internet vor fi obligați să aibă asupra lor Portofelul european pentru identitatea digitală (EUDI, pe scurt) pentru a le accesa. Proiectarea și dezvoltarea actului sunt susținute printr-un contract cu compania T-Scy (Scytals și T-Systems) care va pune aplicația în funcțiune în vara acestui an. Aplicația va fi personalizabilă și va fi tradusă în toate limbile vorbite în UE. Comisia Europeană colaborează cu statele membre și cu părțile interesate din industrie pentru testarea beta. Portofelul va fi disponibil pentru orice cetățean al UE, rezident sau întreprindere din UE care dorește să îl utilizeze. Instalarea aplicației va fi opțională (nu va fi deloc obligatorie), dar va fi necesară pentru a accesa site-urile cu conținut matur. Motivele invocate de UE Uniunea Europeană speră că prin această măsură, vor fi abordate deficiențele actuale ale sistemelor de identificare electronică oferite în prezent. Potrivit statisticilor, doar 14% dintre principalii furnizori de servicii publice din UE permit autentificarea transfrontalieră prin intermediul identificării electronice. Potrivit sondajelor, 72% dintre utilizatori doresc să cunoască modul cum le sunt prelucrate datele pe durata utilizării platformelor și rețelelor de socializare. 63% dintre utilizatori doresc o carte de identitate digitală pentru ca serviciile online să fie mai sigure în UE. Cel mai mare hub cu filme pentru adulți i-a transmis Franței „Au revoir!” Potrivit New York Post, din cauza disputelor avute cu guvernul francez, începând din 4 iunie 2025, proprietarii celui mai mare site hub de filme pentru adulți au decis să blocheze accesul locuitorilor Franței la platformă. Proprietarii susțin că legea propusă de guvernanții francezi este „absurdă” pentru că presupunea ca fiecare utilizator al site-ului, pentru a-l accesa, să-și încarce o fotografie de identitate în loc să dea click pe un buton prin care să declare pe propria răspundere că au peste 18 ani. Administratorii celui mai mare site de filme cu conținut matur explicit au acuzat guvernul francez de „atacuri asupra libertății” și „încălcarea intimității utilizatorilor”. Dar politicienii francezi spun că numai prin aplicarea acestei măsuri pot proteja minorii de accesul la site-uri cu conținut matur. Ministrul Jean-Noel Barrot a transmis: „Drum bun și cale bătută! Mai puțin conținut violent, degradant și umilitor accesibil minorilor din Franța. La revedere!”. La numai 30 de minute de când platforma canadiană a părăsit piața franceză, a doua cea mai mare din lume, mulți utilizatori l-au accesat prin VPN, numărul accesărilor crescând cu 1.000%, cu mult mai mult decât numărul americanilor care au accesat TikTok după interzicerea platformei. Cei mai mulți francezi care au accesat site-ul respectiv prin VPN au continuat să caute filme pentru adulți, folosind termenii „femeie matură” și „femei cu ochelari” în motorul de căutare al site-ului. În România se pregătește un proiect de lege: „Majoratul online” Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani din Franța la rețelele de socializare în „următoarele luni”, în cazul în care nu se vor face progrese la nivelul Uniunii Europene, potrivit POLITICO. Țări membre UE ca Franța, Grecia și Spania deja fac eforturi pentru a limita timpul petrecut de adolescenți pe internet. Măsura ar viza și magazinele care vând cuțite online. În România, dacă proiectul de lege „Majoritatul online” va fi votat și promulgat, minorii sub 16 ani nu vor mai accesa servicii online fără validarea prealabilă a acordului parental, potrivit Profit.ro, iar conținutul dăunător (violență, conținut sexual, discurs instigator la ură, discriminare etc.) în format audio-vizual și scris va fi reglementat Dacă legea va fi publicată, furnizorii de servicii online au la dispoziție un termen de 180 de zile să eticheteze obligatoriu conținutul pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor și să solicite acordul parental pentru conturile utilizate în România. În cazul nerespectării legii, nu doar că furnizorii riscă amenzi cuprinse între 0,1% și 0,4% din cifra de afaceri, dar după 5 abateri, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații va dispune suspendarea activității furnizorilor respectivi pe teritoriul național, până la remedierea neconformităților. „În viața de zi cu zi noi avem reguli. Un copil nu poate cumpără tutun, nu poate intra într-o sală de noroc. În viață din online e liber la absolut orice, la un click distanță de jocuri, de conținut cu puternic impact emoțională. Din acest motiv proiectul nostru de lege vine cu soluții”, a declarat Nicoleta Paulic, senator PNL și inițiator proiect, pentru
Cel mai vechi ziar cotidian din lume dispare de pe print după aproape 300 de ani de existență
Fondat în 1737, Belfast News Letter, cel mai vechi ziar cotidian din lume, surprinde publicul cu o decizie semnificativă: trecerea completă către un format digital. Publicația nord-irlandeză renunță la ediția sa tipărită, o tradiție de aproape trei secole, adaptându-se astfel la un peisaj media dominat de tehnologie și consum online. Această transformare marchează o nouă etapă atât pentru ziar, cât și pentru cititorii săi fideli, relatează The Guardian. Un ziar cu o moștenire vastă intră în era digitală De-a lungul istoriei sale de 288 de ani, Belfast News Letter a trecut prin numeroase revoluții politice și sociale, devenind un simbol al perseverenței jurnalistice. Fondat inițial ca o publicație pro-unionistă, ziarul a reflectat, în paginile sale, evoluțiile istorice și culturale ale Regatului Unit și Irlandei de Nord. Decizia de a trece la un format exclusiv digital vine într-un moment în care industria presei tipărite se află într-un declin accelerat. Creșterea costurilor de tipărire și scăderea vânzărilor au făcut ca ziarul să urmeze tendința generală a publicațiilor care își mută conținutul pe platforme online. Editorii explică faptul că această decizie nu înseamnă pierderea identității ziarului, ci, dimpotrivă, păstrarea relevanței sale într-un secol al informației tehnologizate. „În ciuda faptului că renunțăm la formatul fizic, vom continua să ne servim cititorii printr-un conținut de calitate, exact cum o facem de aproape trei secole”, a declarat un purtător de cuvânt al publicației. Cea mai veche ediție păstrată a ziarului Belfast News Letter datează din 3 octombrie 1738. (Foto: British Library Board Northern Ireland Office) Provocări și oportunități în epoca digitalizării Adaptarea la un mediu digital nu vine fără dificultăți. Ziarele tipărite se bucurau odinioară de un flux constant de venituri din abonamente și publicitate, însă modelul digital impune o schimbare radicală a strategiei financiare. Belfast News Letter intenționează să implementeze un sistem de acces pe bază de abonament plătit pentru articole, dar va păstra și unele materiale gratuite, pentru a rămâne accesibil unui public cât mai larg. Transformarea digitală nu doar că le oferă oportunitatea de a ajunge la un public global, dar le permite, de asemenea, să adopte noi formate multimedia, cum ar fi podcasturile și videoclipurile de știri. Cu toate acestea, competiția din mediul online este acerbă, iar rămânerea relevantă într-un spațiu saturat de informații va fi o provocare continuă. Tranziția către digital deschide, însă, și noi posibilități creative pentru jurnaliștii publicației. Platformele online permit o interacțiune mai directă cu cititorii și o adaptare rapidă la subiectele de interes curent. În plus, costurile reduse pentru distribuirea digitală ar putea contribui la viabilitatea financiară pe termen lung a ziarului. Întoarcerea către un format exclusiv digital nu reprezintă sfârșitul scrisului în spiritul Belfast News Letter, ci mai degrabă o continuare adaptată vremurilor moderne. Cu rădăcini adânc înfipte în istoria britanică, publicația rămâne un exemplu elocvent al modului în care tradiția se poate împleti cu inovația.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, contract de finanţare de 96,4 milioane de lei pentru proiectul de transformare DIGITALĂ a instituţiei
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) transmite că a semnat un contract de finanţare de 96,4 milioane de lei pentru proiectul de transformare digitală a instituţiei. „Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în calitate de beneficiar, a semnat, ieri, 26 mai 2025, contractul de finanţare a proiectului de transformare digitală a instituţiei, la sediul Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), prin Alexandru Petrescu, preşedintele ASF, şi Ana Maria Buşoniu, director general al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI) din cadrul ADR care a semnat în numele şi pentru Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene”, anunță Autoritatea de Supraveghere Financiară. Proiectul, intitulat „Digitalizarea Accesului pentru Cetăţeni şi Companii la Investiţii prin Asigurarea unei Pieţe Financiare Sustenabile – D A C C I A PIFS“, depus în cadrul apelului de proiecte aferent Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PoCIDIF), are o valoare totală de 96.431.985 lei, din care Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 72.275.096,77 lei şi 24.156.888,23 lei contribuţie naţională. Proiectul are o durată de implementare de trei ani. Potrivit Autorității de Supraveghere Financiară, implementarea acestui proiect finanţat din fonduri europene reprezintă un progres important în procesul de modernizare şi eficientizare a funcţiilor ASF legate de reglementare, autorizare, supraveghere şi control, inclusiv a activităţilor de gestionare a petiţiilor, de soluţionare alternativă a litigiilor şi de promovare a educaţiei financiare, fiind menit să redefinească modul în care ASF îşi desfăşoară activitatea şi interacţionează cu piaţa financiară nebancară. „Semnarea contractului de finanţare marchează un moment important pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară şi pentru direcţia pe care ne-am asumat-o: digitalizarea ca pilon central al transformării instituţionale. Este un proiect strategic, primul finanţat din fonduri europene la nivelul ASF, care va permite dezvoltarea unor soluţii digitale moderne, cu impact direct asupra eficienţei operaţionale, transparenţei şi accesului facil la servicii, atât pentru consumatori, cât şi pentru actorii din sectorul financiar nebancar. Apreciez în mod deosebit contribuţia colegilor din ASF care au lucrat cu profesionalism şi dedicare la pregătirea acestui proiect. Mulţumesc, de asemenea, echipei Autorităţii pentru Digitalizarea României pentru sprijinul tehnic acordat“, a declarat Alexandru Petrescu, preşedintele ASF. Acest proiect vine în întâmpinarea nevoii de transformare digitală a proceselor interne de lucru în toate funcţiile de business ale ASF şi a noilor provocări în procesul de adoptare a cadrului european de reglementare ce susţine obiectivul de integrare a noilor concepte privind finanţele digitale şi finanţele sustenabile. „Marcăm astăzi începutul unei etape esenţiale în evoluţia instituţiei noastre – trecerea la o structură digitală modernă şi eficientă care să guverneze toate funcţiile ASF. Acest proiect nu este doar o investiţie în tehnologie, ci este o investiţie în viitorul ASF şi în capacitatea noastră de a răspunde mai rapid, mai clar şi mai transparent atât aşteptărilor consumatorilor, cât şi nevoilor pieţei financiare nebancare. Mă bucur să coordonez implementarea acestui demers, care va conduce la simplificarea proceselor interne, la creşterea calităţii serviciilor publice oferite de ASF şi la întărirea încrederii în activitatea Autorităţii. Mulţumesc colegilor implicaţi în elaborarea proiectului şi partenerilor de la Autoritatea pentru Digitalizarea României“, a declarat Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreşedintele ASF, manager de proiect. Obiectivul general al acestui proiect este dezvoltare a unui sistem informatic integrat care să ajute ASF să îmbunătăţească şi să extindă serviciile digitale oferite mediului de afaceri, instituţiilor publice şi cetăţenilor. ”Prin digitalizarea şi optimizarea proceselor interne, ASF va putea oferi servicii publice mai eficiente şi mai accesibile. Totodată, proiectul va permite instituţiei să reacţioneze mai rapid la schimbările şi provocările constante din piaţa financiară nebancară, valorificând avantajele tehnologiei moderne. Beneficiile implementării acestui proiect amplu de transformare digitală sunt multiple, vizând în principal îmbunătăţirea, prin tehnologii digitale, a calităţii serviciilor publice oferite către mediul de afaceri şi cetăţeni, eficientizarea fluxurilor operaţionale la nivelul instituţiei şi a reacţiei instituţionale la evoluţiile pieţei, precum şi optimizarea activităţii de supraveghere la nivel de entitate activă pe piaţă, totul în condiţiile unui grad superior de transparenţă a activităţii ASF“, precizează sursa citată. Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027. Sursa foto: Facebook / Autoritatea de Supraveghere Financiară CITEȘTE ȘI: Autoritatea de Supraveghere Financiară, anunțul momentului despre pensii. Sunt vizați peste opt milioane de români ASF: România a primit avizul formal al OCDE în domeniul guvernanței corporative Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard Kennedy School, pentru merite în energie și digitalizare: „Suntem pe drumul cel bun”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, este primul român care primește premiul Emerging Global Leader al Harvard Kennedy School of Government pentru merite deosebite în serviciul public. Sebastian Burduja, premiat pentru merite deosebite în serviciul public: „Sunt primul român” „Sunt deosebit de onorat să primesc Harvard Kennedy School Emerging Global Leader Award 2025. Acest premiu recunoaște în fiecare an un absolvent sub 40 de ani al Harvard Kennedy School of Government, pentru merite deosebite în serviciul public. Sunt primul român care primește aceasta distincție, o tradiție a universității din 2001”, a scris pe Facebook, sâmbătă, Sebastian Burduja. El arată că premiul i-a fost acordat pentru rezultatele obținute în România ca ministru al Energiei și ca ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și pentru activitatea anterioară de la Washington, ca expert al Băncii Mondiale. „Sunt recunoscător colegilor, profesorilor și comunității de la Harvard pentru nominalizare și încredere, pentru reperele de leadership, viziune și dedicare pentru binele public. Mulțumiri speciale fostului meu coleg, un român deosebit, Stoica Cristinel Popa. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături în toți acești ani, la bine și la greu, dar și dascălilor și școlii românești, în egală măsură”, adaugă Burduja. El spune că acest premiu îl obligă să meargă mai departe, „având convingerea că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă uneori recunoașterea rezultatelor vine mai întâi de departe de țară.” Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Sebastian Burduja, recomandat de președintele Bibliotecii Academiei Române la PMB. Cum s-a născut PLANUL pentru București Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Gigantul care concediază 10.000 de angajați și face reforme masive. Puține meserii mai sunt în siguranță cu adevărat în 2025
Anul 2025 devine tot mai clar un punct de cotitură pentru marile companii globale, dar și pentru ideea de stabilitate profesională. Anunțul Panasonic Holdings privind concedierea a 10.000 de angajați a trimis unde de șoc în industrie, dar este doar cel mai recent semnal că restructurările masive nu mai sunt excepții, ci tendințe. Această decizie face parte dintr-un plan de reformă internă care vizează eficientizarea operațiunilor, creșterea rentabilității și repoziționarea grupului într-o piață dominată de tehnologii în transformare și de presiunea pe marjele de profit. Într-un peisaj economic în continuă schimbare, chiar și giganții tehnologici trebuie să taie din resurse pentru a supraviețui competiției globale. Concedierile masive, între Japonia și piețele internaționale Reducerea de personal va fi împărțită egal între Japonia și restul piețelor internaționale, într-un proces care se va derula în principal pe parcursul acestui an fiscal. Aproape jumătate din costurile de restructurare, estimate la 130 de miliarde de yeni (aproximativ 896 de milioane de dolari), vor fi suportate de divizia Lifestyle – care cuprinde produse de uz casnic, sisteme HVAC și alte bunuri de larg consum. Planul presupune și închiderea unor locații sau divizii neprofitabile, dar și pensionarea anticipată a unor angajați din Japonia. Scopul este atingerea unui randament al capitalurilor proprii de 10% până în 2029 și un profit operațional ajustat de cel puțin 600 de miliarde de yeni până în martie 2027. Aceasta nu este doar o mișcare de reducere a costurilor. Este o repoziționare strategică: Panasonic își regândește prezența în domeniul electronicelor de consum și mută accentul pe zone cu potențial mai mare de creștere, cum ar fi energia și tehnologia bateriilor. Divizia energetică devine prioritate strategică În contrast cu restul grupului, divizia energetică – care produce baterii pentru vehicule electrice și furnizează inclusiv pentru Tesla – cunoaște o evoluție pozitivă. Panasonic estimează o creștere de 39% a profitului operațional pentru acest segment în anul fiscal care se va încheia în martie 2026. Cererea globală în creștere pentru baterii și soluții de stocare a energiei susține această direcție de dezvoltare. Această divizie devine, în mod clar, un pol de stabilitate pentru companie, în timp ce zonele tradiționale de business, precum vânzările de electronice de larg consum, devin tot mai vulnerabile la automatizare, globalizare și schimbările rapide în preferințele consumatorilor. Locuri de muncă sub presiune, chiar și în România Disponibilizările nu sunt o problemă izolată pentru Asia. În România, sute de angajați au fost anunțați recent că își vor pierde locul de muncă. Este cazul fabricii de cablaje auto Sumitomo Electric Bordnetze din județul Mehedinți, unde 676 de angajați urmează să fie concediați. Justificarea? Reorganizarea operațiunilor și scăderea comenzilor la nivel european. Aceste cazuri subliniază o realitate dură: puține meserii mai sunt, în 2025, cu adevărat sigure. Automatizarea, digitalizarea și presiunea constantă de eficientizare își spun cuvântul în toate sectoarele – de la producție până la back-office. Concluzie: 2025 nu mai e un an pentru siguranță, ci pentru adaptare Valul de concedieri din companii precum Panasonic arată că, indiferent de vechime sau de mărimea organizației, transformarea este inevitabilă. Locurile de muncă de astăzi nu mai au stabilitatea de altădată, iar competențele necesare se schimbă într-un ritm alert. Cei care supraviețuiesc în acest climat sunt angajații adaptabili, mobili și conectați la tehnologiile emergente.