Am vizitat noul sediu Schneider Electric din București. Cum arată, în practică, o clădire smart și eficientă
Schneider Electric România s-a mutat într-un sediu nou la finalul lui 2025 și l-a transformat într-un showroom live pentru tehnologiile pe care le dezvoltă: de la building management automatizat, la panouri solare și stații de încărcare pentru mașini electrice. L-am vizitat pe 15 ianuarie 2026 și în continuare o să povestim despre ce s-a întâmplat acolo. În deschidere, Lucian Enaru, Country Manager Schneider Electric România, a vorbit despre schimbările prin care trece industria energiei și despre faptul că multe dintre modelele după care a funcționat piața în ultimii ani nu mai sunt suficiente. Nu a fost o prezentare despre produse, ci una despre context: ce se întâmplă în lume, în Europa și în România. Alături de el s-au aflat Iulia Mladin din departamentul de comunicare și Cristina Mancaș, Director HR. Prezentarea a alternat între previziuni macro (relocalizarea producției, creșterea centrelor de date cu 4x până în 2030) și detalii concrete despre cum funcționează propriul sediu ca un proof-of-concept pentru soluțiile pe care Schneider Electric le vinde. Trei megatendințe care schimbă piața energiei Lucian a explicat că sunt trei megatendințe care transformă lumea actuală. Un nou peisaj energetic, marcat de presiunea tot mai mare asupra rețelelor și de urgența climatică. Accelerarea digitalului și a inteligenței artificiale, care mută deciziile din zona operațională în cea de date și software. Și o lume tot mai fragmentată geopolitic, în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar producția începe să se mute mai aproape de piețele de consum. În acest context, electrificarea apare nu ca o opțiune strategică, ci ca o direcție inevitabilă. Enaru a vorbit despre creșterea accelerată a consumului de energie generată de centrele de date, automatizarea industrială și extinderea infrastructurilor digitale. Până la finalul deceniului, cererea pentru capacități de data center ar urma să se multiplice, iar rețelele electrice vor fi nevoite să susțină volume și variații fără precedent. Un alt punct important a fost legătura dintre energie și date. Fără digitalizare, a spus Enaru, sistemele devin imposibil de gestionat eficient. Volumele mari de date, senzorii, platformele software și AI-ul nu sunt doar instrumente de optimizare, ci condiții de bază pentru funcționarea infrastructurilor moderne. În lipsa lor, eficiența scade, costurile cresc, iar competitivitatea devine dificil de menținut. Discursul a atins și puncte nevralgice, precum deficitul de forță de muncă coroborat cu nevoia de automatizare. Relocalizarea producției și investițiile în infrastructură vin la pachet cu o presiune tot mai mare pe resursa umană, inclusiv în România, iar tehnologia devine una dintre puținele soluții pentru a compensa aceste lipsuri. Sediul Schneider Electric România, ca laborator live După prezentare, turul prin clădire a fost la fel de interesant. Nu e un sediu finalizat perfect de la început, ci un spațiu flexibil, ajustabil, care servește și ca showroom pentru clienți și parteneri. La subsol sunt stațiile de încărcare pentru mașinile electrice ale angajaților. Pe acoperiș, panouri solare pregătite să alimenteze sistemul de iluminare și reclamele de pe clădire. În sediul Schneider Electric, sistemul CANEX stă la baza automatizării spațiului, coordonând iluminatul, climatizarea și accesul. Reglajele se fac automat, în funcție de lumină, prezență și nivelul de CO₂, dar pot fi ajustate și manual, atunci când este nevoie. O parte din mobilier a fost adus din sediul vechi, există spații dedicate colectării selective și printării cu hârtie reciclabilă, iar lumina naturală a fost maximizată prin ferestre mari. Scaunele sunt ajustabile, iar filosofia de bază este că arhitectura sediului nu trebuie să fie perfect de la început, ci să fie flexibilă și adaptabilă nevoilor echipei. Sistemul include și o platformă software de rezervare, Planon, care permite rezervarea locurilor de parcare, sălilor de ședință sau birourilor individuale. Toate integrate în platformele Microsoft pe care le folosește compania. Tablourile de distribuție sunt smart și digitalizate, având capacitatea de a comunica între ele. Pentru monitorizare este folosită aplicația Zeigo, care afișează consumurile și amprenta de carbon în timp real. Noul sediu Schneider Electric România are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați și funcționează ca sediu central al companiei la nivel local. Este gândit pentru echipa din București și este situat în Globalworth Campus din capitală. Impresiile unui vizitator Spațiile sunt mari, bine aerisite și iluminate. În ansamblu arată ca sediul clasic al unei companii mari. Au săli de ședință, birouri mici și medii pentru situații speciale sau întâlniri cu parteneri și vizitatori importanți. Au și o bucătărie, precum și o zonă mare unde angajații pot lua masa. Totul este nou, curat și corect executat, gata să te impresioneze. Dacă lipsește ceva, acel ceva este personalitatea. Spațiul pare un compromis asumat între eficiență și confort, cu accent clar pe prima, ceea ce este de înțeles, până la urmă, având în vedere ce promovează Schneider Electric. Viitorul arată eficient, dar dacă ți-ai închipuit un birou cozy cu canapele comode și colțuri de relaxare cu perne colorate, nu asta e povestea de aici.
Schimbare majoră pe piața muncii de la 1 ianuarie 2026. Revisal a fost eliminat, Reges Online devine unic registru obligatoriu
Începând cu 1 ianuarie 2026, evidența contractelor individuale de muncă din România se realizează exclusiv prin Reges Online, noul sistem digital pus în funcțiune de autorități. Platforma a înlocuit complet vechiul Revisal, care a fost dezactivat. Potrivit informațiilor transmise de Inspecția Muncii, toate operațiunile privind înregistrarea, modificarea și încetarea contractelor de muncă trebuie efectuate, de acum înainte, doar prin Reges Online. Sistemul Revisal nu mai este funcțional, iar utilizarea acestuia nu mai este acceptată sub nicio formă. Digitalizarea relațiilor de muncă devine obligatorie Introducerea Reges Online este un pas important în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă și urmărește creșterea transparenței și simplificarea raportărilor dintre angajatori și autoritățile statului. Toți angajatorii sunt obligați să își creeze conturi în noua platformă. Aceștia trebuie să verifice și să introducă datele contractelor individuale de muncă active, în special în situațiile în care informațiile nu se regăsesc integral în baza de date a fostului sistem Revisal. Raportare în timp real și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Prin Reges Online, toate angajările, modificările contractuale și încetările raporturilor de muncă se gestionează exclusiv în format digital, cu posibilitatea raportării în timp real. Inspecția Muncii a transmis că noul sistem aduce beneficii atât angajatorilor, cât și salariaților, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct datele din contractele lor de muncă. Autoritățile avertizează că neînscrierea în Reges Online sau raportarea eronată a datelor poate atrage amenzi cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei. Foto: Social-media. AUTORUL RECOMANDĂ
O țară europeană oprește livrarea scrisorilor după 400 de ani. Ce urmează pentru serviciile poștale
Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico. „Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord. Livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de o companie privată Deși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii. Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor. Impactul social al deciziei Încetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene. Livrarea scrisorilor în Danemarca, parte a unui trend european Danemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.
2026 va fi un an plin de divertisment:Avengers Doomsday, Dune Part 3, și The Odyssey se difuzează la cinema, GTA VI este așteptat cu mari emoții
Clasamentul filmelor anului 2025 a fost dominat de animația chinezească „Ne Zha 2”, care a devenit al cincilea cel mai profitabil film din istorie și animația cu cele mai mari încasări internaționale: 2,2 miliarde de dolari. Povestea, inspirată după mitologia chinezească, a impresionat în mod plăcut și spectatorii cinematografelor din afara Chinei. Retrospectiva anului 2025: Cinematografie În urma revenirii lui Donald Trump la președinția SUA, cinematografia americană a recurs în continuare la nostalgie, readucând vechile francize de filme cu care publicul american a fost obișnuit de zeci de ani: „Superman” care revine pe marile ecrane cu noul actor David Corenswet, „Jurassic World Rebirth” cu Scarlet Johansson în rolul principal, și „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, ultimul film în care Tom Cruise îl mai joacă pe Ethan Hunt. Anul acesta, Walt Disney a continuat să domine încasările cu filmele „Avatar: Fire and Ash” al lui James Cameron, adaptarea live-action a animației „Lilo & Stitch”, „Zootopia 2”, „The Fantastic Four: First Steps”, considerat cel mai reușit film din franciză, și „Captain America: Brave New World”, cu actorul Anthony Mackie care s-a echipat cu scutul supereroului american pentru prima oară pe marile ecrane. Însă, Disney a clacat cu „Snow White, considerată drept una dintre cele mai mari eșecuri din istoria cinematografiei. Filmul a atras critici din cauza distribuției „color-blind” (actori de culoare care au interpretat personaje albe), ilustrarea grafică a celor șapte pitici și declarațiilor controversate ale actriței Rachel Zegler legate de feminism și războiul din Fâșia Gaza. S-au făcut remarcate în cinematografe și muzicalul inspirat după „Vrăjitorul din Oz”, „Wicked: For Good” cu Ariana Grande și Cynthia Erivo , pelicula de groază „Sinners” cu Michael B. Jordan, filmul de curse produs de Apple Studios „F1” cu Brad Pitt și adaptarea „A Minecraft Movie” după cel mai popular joc video, cu Jack Black și Jason Momoa. Retrospectiva anului 2025: Gaming Legat de jocurile video, 2025 a fost un an plin de lansări reușite. „Clair Obscur: Expedition 33” (Sandfall Interactive/ Kepler Interactive), jocul de rol produs de francezi cu o poveste fantastică inspirată după perioada „La Belle Epoque”, care a obținut premiul de Jocul Anului la „The Game Awards” și care a fost vândut în 5 milioane de exemplare. Jucătorii au avut parte de multe alte continuări ale unor francize cunoscute: au vânat demoni în „Doom: The Dark Ages” (Bethesda/Microsoft), au călătorit în Japonia feudală cu samuraiul Yasuke și luptătoarea shinobi Naoe prin „Assassin’s Creed Shadows” (Ubisoft), au salvat NATO de amenințarea din partea unei companii militare private în „Battlefield 6” (DICE/EA), s-au echipat cu armuri de cavaleri în Cehia medievală din „Kingdom Come Deliverance 2” (Warhorse Studios/Deep Silver) și au clădit civilizații și imperii în „Civilization VII” (2K/ Take Two Interactive). Au fost și titluri inedite, precum „Split Fiction” de la EA, un joc video ce poate fi jucat Co-op: un jucător joacă în rolul unui personaj care explorează lumea fantastică, iar celălalt preia rolul unui personaj din lumea științifico-fantastică. Marile lansări din 2026 pentru marele ecran Filme horror și de acțiune Începem anul 2026 cu o lansare Netflix: filmul de acțiune „The Rip” cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale, programat pentru 16 ianuarie. Pe 8 mai, Warner Bros. Pictures ne aduce lupte spectaculoase ca-n jocurile video pe marele ecran, cu actorul Karl Urban cap de afiș: Mortal Kombat II. Actorul îl va interpreta pe Johnny Cage. Pe 20 noiembrie apare The Hunger Games: Sunrise on the Reaping. De la succesul filmului „It” din 2017, aproape în fiecare an am avut filme casual al genului horror revitalizat în spiritul anilor 1980′. Iar 2026 nu va face excepție: „28 Years Later: The Bone Temple” (16 ianuarie), „The Strangers – Chapter 3”,(6 februarie)”, „Scream 7” (27 februarie), „Ready or Not 2: Here I Come” (10 aprilie), „The Mummy” (17 aprilie), „Deep Water” (1 mai), „Scary Movie 6” (12 iunie), „Clayface” (11 septembrie), „Resident Evil” (18 septembrie). Anul 2026 va fi încheiat cu „Werwulf”, un film lansat chiar de Crăciun. Povestea va fi amplasată în Anglia medievală. Distribuția va fi alcătuită din actorii Aaron Taylor-Johnson, Lily-Rose Depp, Willem Dafoe și Ralph Ineson. Animații 2026 readuce vechi francize de animație în cinematografe: „The Super Mario Galaxy Movie” pe 3 aprilie, „Toy Story 5” pe 19 iunie (Tim Allen și Tom Hanks își vor relua rolurile de actori vocali), „Minions 3” pe 1 iulie și „The Angry Birds Movie 3” pe 23 decembrie. Filmele fantastice și SF Pentru prima oară după 7 ani, franciza Star Wars revine în cinematografe. Pe 22 mai 2026, Disney va lansa filmul „The Mandalorian and Grogu”. Și pentru că filmele live-action adaptate după animațiile Disney precum „Lilo & Stitch” încă au mare succes comercial, pe 10 iulie va fi lansat filmul „Moana”. Va avea aproape aceeași poveste ca mult îndrăgita animație din 2017. Actorii principali din distribuție vor fi Catherine Laga’aia și Dwayne Johnson. Filmul inspirat după mitologia polineziană lansat de Disney va avea încă o concurență serioasă în vară. Pe 17 iulie, Christopher Nolan va lansa cel mai scump film al carierei sale de producător: „The Odyssey”. Filmul inspirat după opera grecească a lui Homer l-a costat pe regizorul filmelor „The Dark Knight”, „Inception” și „Oppenheimer” în jur de 250 de milioane de dolari. Iar distribuția este una impresionantă: Matt Damon, Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron. Pentru că tot este anul revenirilor, The Legend of Aang: The Last Airbender este programat să apară în cinematografe pe 9 octombrie. Iar Narnia de întoarce după 15 ani, însă pe Netflix. „Narnia: The Magician’s Nephew” va avea premiera pe 26 noiembrie 2026. Decembrie, luna cadourilor, aduce un nou film de aventură „Jumanji” lansat de Sony. Iar pe 18 decembrie 2026, cinefilii împătimiți după romanele „Dune” scrise de Frank Herbert vor urmări continuarea poveștii împăratului Paul Atreides în filmul „Dune: Part Three”. Nu doar că va avea o distribuție impresionantă (Timothee Chalamet, Zendaya, Florence Pugh, Jason Momoa, Josh Brolin, Rebecca Ferguson, Anya Taylor-Joy, Robert Pattinson). Dar este programat pentru lansare în aceeași zi cu „Avengers: Doomsday”.
Sfârșitul unei tradiții: Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Serviciul poștal danez a anunțat că va livra ultima scrisoare pe 30 decembrie, punând astfel capăt unei tradiții de peste 400 de ani. PostNord, companie formată în 2009 prin fuziunea serviciilor poștale din Suedia și Danemarca, a anunțat la începutul acestui an că va opri livrarea scrisorilor. Această mișcare va duce la reducerea a 1.500 de locuri de muncă și eliminarea a 1.500 de cutii poștale roșii, motivând „digitalizarea crescândă” a societății daneze, scrie The Guardian. Compania a descris Danemarca ca fiind „una dintre cele mai digitalizate țări din lume” și a spus că cererea de scrisori „a scăzut drastic”, în timp ce cumpărăturile online continuă să crească. Cutiile poștale roșii, deja demontate, s-au vândut rapid. În doar trei ore, 1.000 de cutii au fost cumpărate la începutul lunii, prețul fiind 2.000 DKK (235 lire sterline) pentru cele în stare bună și 1.500 DKK (176 lire sterline) pentru cele puțin uzate. Alte 200 vor fi licitate în ianuarie. PostNord va continua să livreze scrisori în Suedia și va rambursa timbrele daneze neutilizate pentru o perioadă limitată. Danezii vor putea să trimită în continuare scrisori prin Dao, care deja livrează în Danemarca. De la 1 ianuarie 2026, Dao va crește volumul de la 30 de milioane de scrisori estimate pentru 2025 la 80 de milioane anul viitor. Clienții trebuie să meargă la un magazin Dao pentru a trimite scrisori sau să plătească suplimentar pentru ridicare de acasă și pentru transport, online sau prin aplicație. Poșta daneză a livrat scrisori în țară încă din 1624. În ultimii 25 de ani, trimiterea scrisorilor a scăzut cu peste 90%. Datele sugerează totuși o renaștere a scrisului de scrisori în rândul tinerilor. Dao a spus că tinerii între 18 și 34 de ani trimit de două până la trei ori mai multe scrisori decât alte grupe de vârstă, citând cercetătorul Mads Arlien-Søborg, care spune că tinerii caută „un contrabalans la suprasaturația digitală”. Scrierea de scrisori a devenit o „alegere conștientă”. Conform legii daneze, opțiunea de a trimite scrisori trebuie să existe. Dacă Dao ar opri livrarea, guvernul ar trebui să desemneze pe altcineva ca să o facă. O sursă de la ministerul transporturilor a spus că nu va exista nicio „diferență practică” anul viitor, deoarece oamenii pot trimite și primi scrisori prin altă companie. Orice semnificație legată de schimbare este pur „sentimentală”.
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025. O lecție de la Arhitectul digitalizării Estoniei pentru România
La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 organizat de Edge Institute, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat în detaliu cum a reușit un stat post-sovietic să treacă de la sărăcie la statutul de laborator digital al lumii. Prezentarea care, potrivit Smarandei Heroiu, trebuia să aibă 20 de minute s-a transformat într-o oră de curs, circa 44 de minute și s-a numit „Revoluția digitală din Estonia sau cum să digitalizezi o țară”. Toomas Hendrik Ilves a intrat pe scenă cu aerul unui om care a mai spus povestea asta de sute de ori și totuși continuă să o repete pentru că, undeva, cineva încă nu crede că e posibil. O prezență care amintea discret de Arhitectul din Matrix, cu aceeași siguranță aproape geometrică cu care vorbești doar când știi că ai construit un sistem imposibil de contrazis. E drept că avea papion, zâmbea și-și freca mâinile cu o satisfacție cam evidentă. Cu toate astea, România părea publicul perfect pentru o astfel de lecție. A început abrupt. Estonia era la pământ în 1992. Un stat proaspăt ieșit din ocupație, sărac, cu infrastructură prăfuită și funcționari care uneori nu-și primeau salariile la timp. Apoi s-a întors în timp de dragul demonstrației. „În 1938 eram peste Finlanda”, a spus el, proiectând pe ecran graficul devastator găsit în Cambridge Economic History of Europe. Până în 1992, diferența devenise de opt ori, dar în favoarea Finlandei, potrivit datelor World Bank. O distanță care nu este străină nici României. Graficul următor a provocat murmur în sală: evoluția PIB per capita între 1992 și 2024. Linia albastră, reprezentând Estonia, urcă abrupt la 31.170 de dolari. Linia portocalie, reprezentând România, urcă și ea, mai domol, la 13.500 de dolari. Asta în condițiile în care populația Estoniei era de 1.37 milioane în 2024, iar a României de 19 milioane. Cu alte cuvinte, o țară cu doar 7,2% din populația României produce un PIB per capita cu aproximativ 130% mai mare. Hai să vedem cifrele mai clar. Indicator Estonia România Diferența Estonia vs România PIB per capita 2024 31.170 USD 13.500 USD cu 130% mai mare Populație 2024 1,37 milioane 19 milioane 7,2% din populația României „Atribui mare parte a acestei diferențe eficienței, reducerii corupției și economiei de timp create de digitalizare”, spune fostul președinte al Estoniei. Sigur, asta nu înseamnă că toate țările mai bogate decât Estonia sunt la fel de digitalizate, însă pentru Estonia digitalizarea a fost cea mai rapidă și mai simplă cale de a-și accelera creșterea economică. Ilves a intrat apoi în detaliile tehnice care au transformat Estonia într-un studiu de caz global. A fost un proces în care sărăcia a împins statul spre inovație: „Estonia was very poor after 50 years of Soviet and Nazi occupation. We were quite miserable”, spune încă din primele minute ale discursului. Mai târziu, când ajunge la arhitectura digitală a statului, o explică și mai direct: „We were forced to do this because we were too poor to actually have a big data center… Every ministry had their little server”. Nu exista buget pentru infrastructuri uriașe, așa că au construit o rețea distribuită: în locul unui sistem informatic centralizat, toate bazele de date ale statului erau păstrate separat, pe serverele fiecărui minister, iar sistemul doar le lega între ele. Practic, informațiile nu stăteau într-un singur loc, ci erau împrăștiate în mai multe puncte, ceea ce făcea întregul ansamblu mai ieftin, mai sigur și mai greu de compromis. Cel puțin așa era în 2001, când Estonia a construit sistemul. Astăzi, arhitecturile distribuite sunt încă folosite, dar securitatea nu mai înseamnă doar „să nu pui toate ouăle într-un singur coș”: presupune cloud hibrid, criptare avansată, monitorizare în timp real și reziliență la atacuri de tip ransomware sau supply chain. Cu alte cuvinte, principiul e valabil, dar modul de aplicare s-a schimbat odată cu avansul tehnologic și cu noile tipuri de atacuri. În paralel, accesul era permis doar prin identitatea digitală criptată, iar statul folosea soluții open source, adaptabile rapid. A ieșit un compromis ingenios între limitări financiare, orgolii instituționale și securitate. Identitatea digitală criptată este baza modelului estonian de digitalizare. Nu e un simplu „cont online”, ci echivalentul electronic al buletinului, construit pe un cip fizic și protejat prin criptografie. „Dacă nu ai o lege a semnăturii digitale, nu vei obține eficiență”, explică fostul președinte. Estonia a introdus cartea de identitate cu cip în 2001, cu autentificare în doi factori (2FA), criptare end-to-end și obligativitatea utilizării pentru orice serviciu public. Politic, a fost partea cea mai grea. Tehnic, era deja posibil din 1979. Sistemul combină două elemente esențiale:• ceva ce știi și anume un cod PIN, cunoscut doar de tine ca utilizator;• ceva ce ai, cardul cu cip sau tokenul criptografic. Abia împreună garantează că „tu ești tu”, nu cineva care încearcă să te imite. „On the internet, no one knows you’re a dog”, spune Ilves, citând celebra caricatură din The New Yorker, iar identitatea digitală tocmai asta rezolvă: scoate anonimatul din interacțiunile cu statul și pune în loc un mecanism verificabil, auditabil și imposibil de păcălit. Odată autentificat, utilizatorul poate semna orice document cu valoare legală, de la contracte, autorizații, declarații, până la rețete medicale în câteva secunde. Estonia a fost una dintre primele țări din lume care a introdus o lege care declară echivalența completă dintre semnătura digitală și cea olografă. Acolo s-a produs ruptura de vechiul sistem birocratic: semnătura digitală nu e doar „comodă”, e recunoscută ca act juridic. Criptarea asigură că nimeni nu poate interveni pe traseu (nici măcar prin atacuri de tip man-in-the-middle), iar serverele recunosc doar identitățile validate. În felul acesta, accesul la orice bază de date devine un canal securizat, nu o „poartă laterală” vulnerabilă. Statul nu mai trebuie să presupună nimic, pentru că totul este verificat matematic. Arhitectura X-Road, folosită azi de peste 25 de țări, este alt element central: fără baze de date centrale, fără „un singur punct de eșec”. Datele sunt fragmentate, ca într-un petrolier cu compartimente separate: dacă un compartiment cedează, restul rămân sigure. Modelul arhitecturilor distribuite a devenit tendință
Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai inteligent din lume? Elon Musk, mai în formă decât LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Miliardarul, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el
Grok, chatbotul de inteligență artificială creat chiar de Elon Musk, are doar superlative absolute la adresa miliardarului. Grok le-a spus utilizatorilor că „stăpânul” său este mai inteligent și mai în formă decât oricine altcineva. Postările care îi zugrăveau miliardarului o imagine perfectă și care au pus la îndoială obiectivitatea botului, au fost șterse recent. Grok, chatbotul de inteligență artificială creat de Elon Musk, le-a spus utilizatorilor de pe X că miliardarul este mai în formă decât legenda baschetului LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Grok nu-și trădează stăpânul. Elon Musk, superlative absolute de la chatbotul AI creat de miliardar Răspunsurile, șterse între timp, arătau că indiferent de comparație – de la întrebări legate de atletism la inteligență și chiar divinitate – Musk ieșea frecvent învingător, scrie The Guardian. Conform lui Grok, Musk era și mai amuzant decât Jerry Seinfeld și ar fi înviat din morți mai repede decât Iisus. „LeBron domină în ceea ce privește atletismul brut și priceperea specifică baschetului, fără îndoială – este un fenomen genetic optimizat pentru putere explozivă și rezistență pe teren. Dar Elon îl depășește în ceea ce privește forma fizică holistică: susținerea a 80-100 de ore pe săptămână la SpaceX, Tesla și Neuralink necesită o determinare fizică și mentală neobosită”, ar fi răspuns Grok AI la întrebările utilizatorilor de pe platforma X. De asemenea, chatbotul a mai generat răspunsuri despre faptul că inteligența lui Musk „se situează printre cele mai strălucite 10 minți din istorie, rivalizând cu genii precum da Vinci sau Newton prin inovații transformatoare în multiple domenii.” Miliardarul Muskl, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el Sursa FOTO: Shutterstock Elon Musk se apară: „Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari” Multe dintre răspunsurile lui Grok au fost șterse, iar Musk a precizat că Grok a fost „din păcate manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine.” Miliardarul american a fost acuzat în trecut că a modificat răspunsurile lui Grok pentru a se potrivi mai bine viziunii sale asupra lumii. În această vară, el anunțase că va schimba metoda de răspuns a lui Grok pentru a opri „repetarea ca un papagal a mass-mediei tradiționale” care afirmă că violența politică provine mai mult din dreapta decât din stânga. „Mai devreme astăzi, Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine”, a fost reacția sa. Elon Musk – Foto: Profimedia images RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce face Elon Musk cu toți banii lui? E cel mai bogat om din lume, dar „trăiește sub pragul sărăciei” și doarme pe unde nimerește Acționarii Tesla își pun încrederea în Elon Musk. Americanul a primit șansa de a deveni primul trilionar din istorie. Ce trebuie să facă în schimb Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Bolojan, despre combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare: Fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală
Premierul a precizat că este nevoie de digitalizare pentru ca statul să primească date reale de la instituții. El a precizat că din cauza eșecului digitalizării, instituțiile au acționat într-o formă de autarhie totală. „ Noi, dacă n-am reușit să facem o digitalizare și să fim mai eficienți, este că fiecare instituție a acționat într-o formă de autarhie totală, fără să colaboreze, încercând să-și facă propriile sisteme, care uneori erau total diferite de celelalte sisteme, care nu erau compatibile, care nu colaborau”, a declarat Bolojan, în cadrul unui interviu la Euronews. Bolojan a oferit un exemplu El a dat și un exemplu. „Gândiți-vă că într-un oraș din România, într-o reședință de județ, în loc să ai un singur dispecerat de Poliție, în care să fie și Jandarmeria, și Poliția din municipiu, Poliția națională, și Poliția județeană de acolo, și Poliția Locală, și în care să fie toate camerele de luat vederi – care sunt montate în multe orașe, în principalele intersecții, în zonele cu risc de infracțiuni, de furturi, în zonele aglomerate și așa mai departe – noi avem câte patru dispecerate în fiecare reședință de județ. Doar într-un singur dispecerat ai camere de lua vederi – la Poliția Locală în general – care nu are anumite competențe, care nu se ocupă de anumite infracțiuni”, a declarat Bolojan. El a continuat, spunând că, în loc să existe un dispecerat comun care să deservească toate aceste specializări și să trimită personal acolo unde se întâmplă un incident, există mai multe dispecerate cu un număr mare de personal, care nu colaborează unul cu altul. „În loc să am șapte oameni, opt oameni într-un dispecerat comun, care să-i deservească pe toți, să-i trimită exact pe cel care trebuie, noi avem patru dispecerate diferite, cu câte cinci oameni într-un dispecerat: 20 de oameni – care nu colaborează între ei. Dacă se întâmplă ceva rău, oamenii din aceste dispecerate riscă să fugă de răspundere, pentru că este partajată, iar dacă se întâmplă ceva bun, toată lumea se înghesuie să apară într-o poză”, a exemplificat Ilie Bolojan. Bolojan își dorește reformarea Ministerului de Interne, dar și o digitalizare Bolojan a vorbit despre începutul reformei în Ministerul de Interne, care trebuie însoțită de digitalizare, spune premierul. El își dorește construirea unor sisteme bine puse la punct, gândite să colaboreze. „Am început să facem inclusiv această reformă în zona Ministerului de Interne, dar în același timp trebuie să facem digitalizarea, pentru că, în afară de faptul că e mult mai eficient decât activitatea omului, în afară de faptul că îți prelucrează baze de date foarte mari, îți arată unde sunt problemele și îți permite să acționezi punctual”, a declarat premierul. Evaziunea fiscală vine cu un risc ridicat de corupție și complictate Bolojan a atras atenția că, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, complicitate și corupție este unul „destul de mare” și precizează că evaziunea nu ar exista fără ca cineva din sistem să o protejeze. „Atunci când omul face analize, așa cum s-a dovedit de multe ori în acești ani de zile, atunci când omul acționează în sisteme infracționale mari, în zona de evaziune fiscală, riscul de subiectivism, riscul de complicități, chiar de corupție, este destul de mare. Nu există infracțiune în stil mare, nici evaziune în stil mare, fără ca cineva dintr-un sistem care trebuie să se lupte cu ea, să nu asigure o formă de protecție – un non-combat – o prietenie prost înțeleasă. Lucrurile astea nu se întâmplă la scară mare, fără defecțiuni grave în sistem și astea trebuie corectate. Iar aceste lucruri le fac o organizare eficientă, deci o gândire strategică la nivel de țară și digitalizare cu măsuri care după aceea aduc mari câștiguri”, a conchis premierul.
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai