Etichetă: digitalizare

Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei

Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european

Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Cum ajunge proprietatea ta în cartea funciară, după verificare

Verificarea de către cetățeni a documentelor tehnice ale cadastrului, afișate timp de 60 de zile la primărie și pe site-ul ANCPI, este una dintre cele mai importante etape ale procesului de înregistrare sistematică. Timp de 60 de zile cetățenii pot depune cereri de rectificare, în cazul în care consideră că datele afișate nu sunt corecte. După această perioadă, în etapa de soluționare a cererilor de rectificare, datele sunt corectate sau actualizate, dacă este cazul, și, după recepția lucrărilor, sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin deschiderea noilor cărți funciare. Ce se întâmplă după încheierea perioadei de afișare a documentelor tehnice După încheierea perioadei de afișare și soluționarea cererilor de rectificare, prestatorul lucrărilor de înregistrare sistematică actualizează documentele tehnice cadastrale conform deciziilor comisiilor de soluționare, prevăzute în procesele verbale de soluționare a cererilor de rectificare. Sunt corectate informațiile privind descrierea imobilelor, suprafețele, limitele, amplasamentul sau datele de identificare ale proprietarilor și posesorilor, acolo unde au fost semnalate neconcordanțe, sarcinile imobilelor etc. Documentele tehnice finale conțin datele validate în urma acestui proces. Integrarea informațiilor în sistemul oficial Pe baza documentelor cadastrale finale, se realizează înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru fiecare imobil este deschisă o carte funciară, care reflectă situația juridică rezultată în urma măsurătorilor efectuate, actelor juridice colectate și verificărilor efectuate. Extrasul noii cărți funciare și cel al planului cadastral sunt puse, gratuit, la dispoziția proprietarilor sau posesorilor prin intermediul primăriei. De ce este importantă verificarea datelor Verificarea documentelor tehnice ale cadastrului de cetățeni este esențială deoarece: datele despre proprietate pot fi corectate, dacă este cazul, prin depunerea unei cereri de rectificare; sunt eliminate erorile sau neclaritățile semnalate de proprietari; informațiile din cărțile funciare care se deschid după finalizarea lucrărilor, devin opozabile tuturor, inclusiv instituțiilor statului. Practic, aceasta este faza în care cetățenii se pot asigura că nu există erori în documentele proprietății lor. Înregistrarea sistematică a imobilelor este gratuită pentru cetățeni și se desfășoară în 660 de comune rurale, în cadrul Fazei II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!  PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Oana Gheorghiu la trei luni de mandat: Am început cu fundația. Peste 100 de întâlniri de lucru și zeci de ore de analiză

„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare.  Reforma companiilor de stat „Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni.  Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”.  Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD.  Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”.  „Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu.  Procesul de digitalizare Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital.  „Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu.  „Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul. 

Am vizitat noul sediu Schneider Electric din București. Cum arată, în practică, o clădire smart și eficientă

Schneider Electric România s-a mutat într-un sediu nou la finalul lui 2025 și l-a transformat într-un showroom live pentru tehnologiile pe care le dezvoltă: de la building management automatizat, la panouri solare și stații de încărcare pentru mașini electrice. L-am vizitat pe 15 ianuarie 2026 și în continuare o să povestim despre ce s-a întâmplat acolo. În deschidere, Lucian Enaru, Country Manager Schneider Electric România, a vorbit despre schimbările prin care trece industria energiei și despre faptul că multe dintre modelele după care a funcționat piața în ultimii ani nu mai sunt suficiente. Nu a fost o prezentare despre produse, ci una despre context: ce se întâmplă în lume, în Europa și în România. Alături de el s-au aflat Iulia Mladin din departamentul de comunicare și Cristina Mancaș, Director HR. Prezentarea a alternat între previziuni macro (relocalizarea producției, creșterea centrelor de date cu 4x până în 2030) și detalii concrete despre cum funcționează propriul sediu ca un proof-of-concept pentru soluțiile pe care Schneider Electric le vinde. Trei megatendințe care schimbă piața energiei Lucian a explicat că sunt trei megatendințe care transformă lumea actuală. Un nou peisaj energetic, marcat de presiunea tot mai mare asupra rețelelor și de urgența climatică. Accelerarea digitalului și a inteligenței artificiale, care mută deciziile din zona operațională în cea de date și software. Și o lume tot mai fragmentată geopolitic, în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar producția începe să se mute mai aproape de piețele de consum. În acest context, electrificarea apare nu ca o opțiune strategică, ci ca o direcție inevitabilă. Enaru a vorbit despre creșterea accelerată a consumului de energie generată de centrele de date, automatizarea industrială și extinderea infrastructurilor digitale. Până la finalul deceniului, cererea pentru capacități de data center ar urma să se multiplice, iar rețelele electrice vor fi nevoite să susțină volume și variații fără precedent. Un alt punct important a fost legătura dintre energie și date. Fără digitalizare, a spus Enaru, sistemele devin imposibil de gestionat eficient. Volumele mari de date, senzorii, platformele software și AI-ul nu sunt doar instrumente de optimizare, ci condiții de bază pentru funcționarea infrastructurilor moderne. În lipsa lor, eficiența scade, costurile cresc, iar competitivitatea devine dificil de menținut. Discursul a atins și puncte nevralgice, precum deficitul de forță de muncă coroborat cu nevoia de automatizare. Relocalizarea producției și investițiile în infrastructură vin la pachet cu o presiune tot mai mare pe resursa umană, inclusiv în România, iar tehnologia devine una dintre puținele soluții pentru a compensa aceste lipsuri. Sediul Schneider Electric România, ca laborator live După prezentare, turul prin clădire a fost la fel de interesant. Nu e un sediu finalizat perfect de la început, ci un spațiu flexibil, ajustabil, care servește și ca showroom pentru clienți și parteneri. La subsol sunt stațiile de încărcare pentru mașinile electrice ale angajaților. Pe acoperiș, panouri solare pregătite să alimenteze sistemul de iluminare și reclamele de pe clădire. În sediul Schneider Electric, sistemul CANEX stă la baza automatizării spațiului, coordonând iluminatul, climatizarea și accesul. Reglajele se fac automat, în funcție de lumină, prezență și nivelul de CO₂, dar pot fi ajustate și manual, atunci când este nevoie. O parte din mobilier a fost adus din sediul vechi, există spații dedicate colectării selective și printării cu hârtie reciclabilă, iar lumina naturală a fost maximizată prin ferestre mari. Scaunele sunt ajustabile, iar filosofia de bază este că arhitectura sediului nu trebuie să fie perfect de la început, ci să fie flexibilă și adaptabilă nevoilor echipei. Sistemul include și o platformă software de rezervare, Planon, care permite rezervarea locurilor de parcare, sălilor de ședință sau birourilor individuale. Toate integrate în platformele Microsoft pe care le folosește compania. Tablourile de distribuție sunt smart și digitalizate, având capacitatea de a comunica între ele. Pentru monitorizare este folosită aplicația Zeigo, care afișează consumurile și amprenta de carbon în timp real. Noul sediu Schneider Electric România are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați și funcționează ca sediu central al companiei la nivel local. Este gândit pentru echipa din București și este situat în Globalworth Campus din capitală. Impresiile unui vizitator Spațiile sunt mari, bine aerisite și iluminate. În ansamblu arată ca sediul clasic al unei companii mari. Au săli de ședință, birouri mici și medii pentru situații speciale sau întâlniri cu parteneri și vizitatori importanți. Au și o bucătărie, precum și o zonă mare unde angajații pot lua masa. Totul este nou, curat și corect executat, gata să te impresioneze. Dacă lipsește ceva, acel ceva este personalitatea. Spațiul pare un compromis asumat între eficiență și confort, cu accent clar pe prima, ceea ce este de înțeles, până la urmă, având în vedere ce promovează Schneider Electric. Viitorul arată eficient, dar dacă ți-ai închipuit un birou cozy cu canapele comode și colțuri de relaxare cu perne colorate, nu asta e povestea de aici.

Schimbare majoră pe piața muncii de la 1 ianuarie 2026. Revisal a fost eliminat, Reges Online devine unic registru obligatoriu

Începând cu 1 ianuarie 2026, evidența contractelor individuale de muncă din România se realizează exclusiv prin Reges Online, noul sistem digital pus în funcțiune de autorități. Platforma a înlocuit complet vechiul Revisal, care a fost dezactivat. Potrivit informațiilor transmise de Inspecția Muncii, toate operațiunile privind înregistrarea, modificarea și încetarea contractelor de muncă trebuie efectuate, de acum înainte, doar prin Reges Online. Sistemul Revisal nu mai este funcțional, iar utilizarea acestuia nu mai este acceptată sub nicio formă. Digitalizarea relațiilor de muncă devine obligatorie Introducerea Reges Online este un pas important în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă și urmărește creșterea transparenței și simplificarea raportărilor dintre angajatori și autoritățile statului. Toți angajatorii sunt obligați să își creeze conturi în noua platformă. Aceștia trebuie să verifice și să introducă datele contractelor individuale de muncă active, în special în situațiile în care informațiile nu se regăsesc integral în baza de date a fostului sistem Revisal. Raportare în timp real și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Prin Reges Online, toate angajările, modificările contractuale și încetările raporturilor de muncă se gestionează exclusiv în format digital, cu posibilitatea raportării în timp real. Inspecția Muncii a transmis că noul sistem aduce beneficii atât angajatorilor, cât și salariaților, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct datele din contractele lor de muncă. Autoritățile avertizează că neînscrierea în Reges Online sau raportarea eronată a datelor poate atrage amenzi cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei. Foto: Social-media. AUTORUL RECOMANDĂ

O țară europeană oprește livrarea scrisorilor după 400 de ani. Ce urmează pentru serviciile poștale

Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico. „Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord. Livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de o companie privată Deși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii. Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor. Impactul social al deciziei Încetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene. Livrarea scrisorilor în Danemarca, parte a unui trend european Danemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.

2026 va fi un an plin de divertisment:Avengers Doomsday, Dune Part 3, și The Odyssey se difuzează la cinema, GTA VI este așteptat cu mari emoții

Clasamentul filmelor anului 2025 a fost dominat de animația chinezească „Ne Zha 2”, care a devenit al cincilea cel mai profitabil film din istorie și animația cu cele mai mari încasări internaționale: 2,2 miliarde de dolari. Povestea, inspirată după mitologia chinezească, a impresionat în mod plăcut și spectatorii cinematografelor din afara Chinei. Retrospectiva anului 2025: Cinematografie În urma revenirii lui Donald Trump la președinția SUA, cinematografia americană a recurs în continuare la nostalgie, readucând vechile francize de filme cu care publicul american a fost obișnuit de zeci de ani: „Superman” care revine pe marile ecrane cu noul actor David Corenswet, „Jurassic World Rebirth” cu Scarlet Johansson în rolul principal, și „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, ultimul film în care Tom Cruise îl mai joacă pe Ethan Hunt. Anul acesta, Walt Disney a continuat să domine încasările cu filmele „Avatar: Fire and Ash” al lui James Cameron, adaptarea live-action a animației „Lilo & Stitch”, „Zootopia 2”, „The Fantastic Four: First Steps”, considerat cel mai reușit film din franciză,  și „Captain America: Brave New World”,  cu actorul Anthony Mackie care s-a echipat cu scutul supereroului american pentru prima oară pe marile ecrane. Însă, Disney a clacat cu „Snow White, considerată drept una dintre cele mai mari eșecuri din istoria cinematografiei. Filmul a atras critici din cauza distribuției „color-blind” (actori de culoare care au interpretat personaje albe), ilustrarea grafică a celor șapte pitici și declarațiilor controversate ale actriței Rachel Zegler legate de feminism și războiul din Fâșia Gaza. S-au făcut remarcate în cinematografe și muzicalul inspirat după „Vrăjitorul din Oz”, „Wicked: For Good” cu Ariana Grande și Cynthia Erivo , pelicula de groază „Sinners” cu Michael B. Jordan, filmul de curse produs de Apple Studios „F1” cu Brad Pitt și adaptarea „A Minecraft Movie” după cel mai popular joc video, cu Jack Black și  Jason Momoa. Retrospectiva anului 2025: Gaming Legat de jocurile video, 2025 a fost un an plin de lansări reușite. „Clair Obscur: Expedition 33” (Sandfall Interactive/ Kepler Interactive), jocul de rol produs de francezi cu o poveste fantastică inspirată după perioada „La Belle Epoque”, care a obținut premiul de Jocul Anului la „The Game Awards” și care a fost vândut în 5 milioane de exemplare. Jucătorii au avut parte de multe alte continuări ale unor francize cunoscute: au vânat demoni în „Doom: The Dark Ages” (Bethesda/Microsoft), au călătorit în Japonia feudală cu samuraiul Yasuke și luptătoarea shinobi Naoe prin „Assassin’s Creed Shadows” (Ubisoft), au salvat NATO de amenințarea din partea unei companii militare private în „Battlefield 6” (DICE/EA),  s-au echipat cu armuri de cavaleri în Cehia medievală din „Kingdom Come Deliverance 2” (Warhorse Studios/Deep Silver) și au clădit civilizații și imperii în „Civilization VII” (2K/ Take Two Interactive). Au fost și titluri inedite, precum „Split Fiction” de la EA, un joc video ce poate fi jucat Co-op: un jucător joacă în rolul unui personaj care explorează lumea fantastică, iar celălalt preia rolul unui personaj din lumea științifico-fantastică. Marile lansări din 2026 pentru marele ecran Filme horror și de acțiune Începem anul 2026 cu o lansare Netflix: filmul de acțiune „The Rip” cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale, programat pentru 16 ianuarie. Pe 8 mai, Warner Bros. Pictures ne aduce lupte spectaculoase ca-n jocurile video pe marele ecran, cu actorul Karl Urban cap de afiș: Mortal Kombat II. Actorul îl va interpreta pe Johnny Cage. Pe 20 noiembrie apare The Hunger Games: Sunrise on the Reaping.   De la succesul filmului „It” din 2017, aproape în fiecare an am avut filme casual  al genului horror revitalizat în spiritul anilor 1980′. Iar 2026 nu va face excepție:  „28 Years Later: The Bone Temple” (16 ianuarie), „The Strangers – Chapter 3”,(6 februarie)”, „Scream 7” (27 februarie),  „Ready or Not 2: Here I Come” (10 aprilie), „The Mummy” (17 aprilie), „Deep Water” (1 mai), „Scary Movie 6” (12 iunie), „Clayface” (11 septembrie), „Resident Evil” (18 septembrie). Anul 2026 va fi încheiat cu „Werwulf”, un film lansat chiar de Crăciun. Povestea va fi amplasată în Anglia medievală. Distribuția va fi alcătuită din actorii Aaron Taylor-Johnson, Lily-Rose Depp, Willem Dafoe și Ralph Ineson. Animații 2026 readuce vechi francize de animație în cinematografe: „The Super Mario Galaxy Movie” pe 3 aprilie, „Toy Story 5” pe 19 iunie (Tim Allen și Tom Hanks își vor relua rolurile de actori vocali), „Minions 3” pe 1 iulie și „The Angry Birds Movie 3” pe 23 decembrie. Filmele fantastice și SF Pentru prima oară după 7 ani, franciza Star Wars revine în cinematografe. Pe 22 mai 2026, Disney va lansa filmul „The Mandalorian and Grogu”. Și pentru că filmele live-action adaptate după animațiile Disney precum „Lilo & Stitch” încă au mare succes comercial, pe 10 iulie va fi lansat filmul „Moana”. Va avea aproape aceeași poveste ca mult îndrăgita animație din 2017.  Actorii principali din distribuție vor fi Catherine Laga’aia și Dwayne Johnson. Filmul inspirat după mitologia polineziană lansat de Disney va avea încă o concurență serioasă în vară. Pe 17 iulie, Christopher Nolan va lansa cel mai scump film al carierei sale de producător: „The Odyssey”. Filmul inspirat după opera grecească a lui Homer l-a costat pe regizorul filmelor „The Dark Knight”, „Inception” și „Oppenheimer” în jur de 250 de milioane de dolari. Iar distribuția este una impresionantă: Matt Damon, Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron. Pentru că tot este anul revenirilor, The Legend of Aang: The Last Airbender este programat să apară în cinematografe pe 9 octombrie. Iar Narnia de întoarce după 15 ani, însă pe Netflix. „Narnia: The Magician’s Nephew” va avea premiera pe 26 noiembrie 2026. Decembrie, luna cadourilor, aduce un nou film de aventură „Jumanji” lansat de Sony. Iar pe 18 decembrie 2026,  cinefilii împătimiți după romanele „Dune” scrise de Frank Herbert vor urmări continuarea poveștii împăratului Paul Atreides în filmul „Dune: Part Three”. Nu doar că va avea o distribuție impresionantă (Timothee Chalamet, Zendaya, Florence Pugh, Jason Momoa, Josh Brolin, Rebecca Ferguson, Anya Taylor-Joy, Robert Pattinson). Dar este programat pentru lansare în aceeași zi cu „Avengers: Doomsday”.

Sfârșitul unei tradiții: Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani

Serviciul poștal danez a anunțat că va livra ultima scrisoare pe 30 decembrie, punând astfel capăt unei tradiții de peste 400 de ani. PostNord, companie formată în 2009 prin fuziunea serviciilor poștale din Suedia și Danemarca, a anunțat la începutul acestui an că va opri livrarea scrisorilor. Această mișcare va duce la reducerea a 1.500 de locuri de muncă și eliminarea a 1.500 de cutii poștale roșii, motivând „digitalizarea crescândă” a societății daneze, scrie The Guardian. Compania a descris Danemarca ca fiind „una dintre cele mai digitalizate țări din lume” și a spus că cererea de scrisori „a scăzut drastic”, în timp ce cumpărăturile online continuă să crească. Cutiile poștale roșii, deja demontate, s-au vândut rapid. În doar trei ore, 1.000 de cutii au fost cumpărate la începutul lunii, prețul fiind 2.000 DKK (235 lire sterline) pentru cele în stare bună și 1.500 DKK (176 lire sterline) pentru cele puțin uzate. Alte 200 vor fi licitate în ianuarie. PostNord va continua să livreze scrisori în Suedia și va rambursa timbrele daneze neutilizate pentru o perioadă limitată. Danezii vor putea să trimită în continuare scrisori prin Dao, care deja livrează în Danemarca. De la 1 ianuarie 2026, Dao va crește volumul de la 30 de milioane de scrisori estimate pentru 2025 la 80 de milioane anul viitor. Clienții trebuie să meargă la un magazin Dao pentru a trimite scrisori sau să plătească suplimentar pentru ridicare de acasă și pentru transport, online sau prin aplicație. Poșta daneză a livrat scrisori în țară încă din 1624. În ultimii 25 de ani, trimiterea scrisorilor a scăzut cu peste 90%. Datele sugerează totuși o renaștere a scrisului de scrisori în rândul tinerilor. Dao a spus că tinerii între 18 și 34 de ani trimit de două până la trei ori mai multe scrisori decât alte grupe de vârstă, citând cercetătorul Mads Arlien-Søborg, care spune că tinerii caută „un contrabalans la suprasaturația digitală”. Scrierea de scrisori a devenit o „alegere conștientă”. Conform legii daneze, opțiunea de a trimite scrisori trebuie să existe. Dacă Dao ar opri livrarea, guvernul ar trebui să desemneze pe altcineva ca să o facă. O sursă de la ministerul transporturilor a spus că nu va exista nicio „diferență practică” anul viitor, deoarece oamenii pot trimite și primi scrisori prin altă companie. Orice semnificație legată de schimbare este pur „sentimentală”.