Etichetă: digitalizare

Gabriela Folcuț, director executiv ARB: Interoperabilitatea și competențele digitale sunt marile vulnerabilități ale României

Sistemul bancar românesc a avansat rapid în zona digitalizării, însă ritmul transformării depinde de statusul modernizării digitale a administrației publice, de rapiditatea implementării legislației europene sau cea națională și de creșterea competențelor digitale ale populației, a arătat Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală, comunicată de Gândul. România începe să recâștige încrederea investitorilor și să depășească dificultățile economice din ultimii ani, însă progresul digitalizării depinde de măsuri concrete și de o mai bună coordonare între stat și mediul privat, susține Gabriela Folcuț. „România a ieșit din carantina economică și a demonstrat în fața instituțiilor internaționale, inclusiv agențiile de rating, că este capabilă să rezolve dezechilibrele cu care s-a confruntat, în special deficitul bugetar. Asta înseamnă că România poate redeveni atractivă pentru investitori, inclusiv din perspectiva digitalizării”, a declarat aceasta. Directorul executiv al ARB subliniază că sistemul bancar este printre cele mai avansate sectoare în ceea ce privește digitalizarea, însă ritmul transformării depinde în mod direct de evoluția digitalizării administrației publice. „Oricât de mult și-a dorit sistemul bancar să se digitalizeze, depinde de modul în care instituțiile publice se digitalizează și de ritmul în care legislația europeană și națională este implementată și primește norme de aplicare”, a explicat Folcuț. Aceasta a dat ca exemplu colaborarea cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative, inclusiv proiectele care permit actualizarea automată a datelor personale ale clienților fără deplasarea acestora la bancă. „În momentul în care toate băncile vor fi integrate în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să vină la bancă pentru actualizarea datelor personale. Actualizarea datelor personale este o obligație legală prevăzută de legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, a precizat reprezentanta sistemului bancar. EUROPA CONNECT – România Digitală Un obstacol rămâne întârzierea normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate, aspect considerat esențial pentru debirocratizarea la nivel național. „Așteptăm de doi ani normele de aplicare la legea care recunoaște caracterul juridic al semnăturii electronice simple și avansate. Mediul privat are nevoie de aceste reglementări pentru a simplifica procesele și pentru a accelera digitalizarea”, a spus Folcuț. Oficialul ARB a evidențiat și potențialul portofelului digital european, pentru care sectorul bancar și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile, cu obiectivul implementării până la finalul anului 2026. În ciuda progreselor, România rămâne în urmă la capitolul competențe digitale, ceea ce limitează dezvoltarea economiei digitale. „Avem o conectivitate excelentă, suntem chiar pe primul loc în Europa, însă doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Ținta națională este ca 50% dintre români să aibă competențe digitale de bază până în 2030, iar timpul rămas este foarte scurt”, a avertizat aceasta. Gabriela Folcuț consideră că soluția este elaborarea unui plan național de acțiuni privind digitalizarea, bazat pe colaborarea între autorități și mediul privat, investiții în infrastructuri digitale critice, resurse pentru adopția în economie și dezvoltarea competențelor digitale încă din școală, interoperabilitate și simplificare. „Problema majoră este interoperabilitatea. Dacă nu avem un plan de acțiune clar, cu măsuri concrete și responsabilități definite, nu vom reuși să implementăm corespunzător. Este nevoie să ne așezăm la masă cu autoritățile și mediul privat și să construim împreună acest plan de acțiune”, a subliniat reprezentanta ARB. EUROPA CONNECT – România Digitală În opinia sa, dezvoltarea digitală nu se poate baza doar pe conectivitate, ci necesită un ecosistem complet, format din specialiști, clienți educați digital, securitate cibernetică și politici publice coerente. „Pentru atragerea în România a investițiilor în centre de date AI nu este suficient să avem internet bun sau taxe competitive. Sunt necesare energia, rețele, autorizarea rapidă și ecosistemul care se referă la talente, clienți și securitate. Cine controlează datele și conectivitatea va controla Inteligența artificială, industriile și apărarea. Digitalizarea se poate face coerent doar prin colaborare și printr-un plan național asumat de toți actorii implicați”, a concluzionat Gabriela Folcuț. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR:”Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică” Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră”

Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat

România a făcut progrese importante în digitalizare și are avantaje competitive precum infrastructura IT și resursa umană, însă dezvoltarea depinde în continuare de educație, reconversie profesională și o abordare strategică a tehnologiei, a afirmat Cătălin Vasile, consilier AI în cadrul Ministerul Economiei, în cadrul conferinței Europa Connect – Digitalizarea României, comunicată de Gândul. Procesul de digitalizare din România a înregistrat progrese importante în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul așteptărilor inițiale și al unor state europene avansate, susține Cătălin Vasile. Acesta afirmă că, deși ritmul transformării digitale este unul pozitiv, există încă decalaje semnificative. „S-au făcut destul de multe lucruri, s-au îmbunătățit o grămadă de lucruri. Încă nu suntem acolo unde ne-am fi dorit. Dacă discutam acest subiect acum câțiva ani, cu siguranță așteptările ar fi fost mult mai optimiste”, a declarat acesta. Consilierul AI subliniază că provocările din digitalizare trebuie privite și ca oportunități, iar România se află pe un traseu corect, mai ales dacă este analizată în raport cu alte state europene. Totuși, el recunoaște diferențele majore față de liderii digitali ai continentului. „Dacă ne uităm la Estonia, suntem cu mult în urmă. Dar, în același timp, România are avantaje competitive importante, precum infrastructura IT, care este la un nivel foarte ridicat, și resursa umană bine pregătită”, a explicat Vasile. Conferința România Digitală Acesta consideră că absorbția fondurilor europene și dorința de modernizare reprezintă elemente esențiale care pot accelera transformarea digitală, însă succesul depinde de modul în care tehnologia este integrată strategic în dezvoltarea economică. „Trebuie să trecem de la tehnologie ca simplă unealtă la digitalizare ca infrastructură strategică. În momentul în care tratezi digitalizarea ca prioritate strategică, investești mai mult în educație, în competențe și în dezvoltarea pe termen lung”, a afirmat el. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne educația digitală. Potrivit oficialului, România trebuie să înceapă formarea competențelor digitale încă din primii ani de școală și să continue prin reconversia profesională a angajaților din administrație și mediul privat. „Digitalizarea începe de la educație. Adopția competențelor digitale în școli și universități nu este încă la nivelul așteptat. Avem nevoie ca fiecare cetățean să înțeleagă și să utilizeze corect tehnologia, inclusiv din perspectiva securității”, a subliniat acesta. Cătălin Vasile atrage atenția că avantajele actuale, precum viteza și calitatea infrastructurii de internet, trebuie menținute și dezvoltate, mai ales în contextul extinderii inteligenței artificiale și al serviciilor digitale avansate. „Inteligența artificială are nevoie de comunicație, iar investițiile în oameni și în educație sunt esențiale. Nu este vorba doar despre utilizarea unor aplicații sau platforme digitale, ci despre o educație solidă care să susțină competitivitatea României pe termen lung”, a concluzionat consilierul. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: „Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc”

Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc

Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, avertizează că transformarea digitală a României este blocată de tratamentul diferit aplicat instituțiilor publice față de mediul privat și de accentul pus pe reglementări, în locul implementării reale. Acesta susține că fără modernizarea administrației și fără infrastructură digitală funcțională, conceptul de „România digitală” rămâne doar un slogan. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Digitalizarea administrației publice din România este tratată superficial și, în multe cazuri, ignorată intenționat, consideră deoutatul Radu Mihaiu, care atrage atenția că statul aplică standarde diferite instituțiilor publice față de sectorul privat. „Noi avem o problemă majoră ca stat, pentru că toată lumea vorbește despre digitalizare, dar realitatea este că digitalizarea administrației publice este nu doar uitată, ci lăsată pe ultimul loc în mod voit”, a declarat președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților. Standardele duble încetinesc transformarea digitală Acesta a oferit exemple din legislația europeană și națională care, în opinia sa, demonstrează tratamentul diferit aplicat instituțiilor statului. „Amenzile date pentru instituțiile publice în baza GDPR sunt semnificativ mai mici decât cele aplicate companiilor private. Asta arată că autoritatea publică nu pune preț pe protecția datelor”, a spus Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Un alt exemplu invocat de acesta vizează aplicarea directivei europene privind securitatea cibernetică. „În companiile private, responsabil pentru securitatea cibernetică trebuie să fie cineva din conducere. În administrația publică, responsabil poate fi ‘băiatul care se ocupă de imprimante’. Aceasta este realitatea”, a afirmat el. Legi care mențin birocrația Deputatul a criticat și modul în care legislația românească continuă să susțină proceduri administrative depășite. „În Codul de procedură administrativă există un capitol întreg despre cum se gestionează digital copia după cartea de identitate. Dăm o lege în 2026 care reglementează cum se face copia după buletin, în condițiile în care avem procese digitale”, a explicat acesta. Potrivit lui Mihaiu, astfel de abordări arată lipsa unei strategii reale de modernizare administrativă. „E nevoie de un focus real pe digitalizare, nu doar de sloganuri precum digital by default sau once only, care sunt repetate de ani de zile”, a spus el. Inovația vine din mediul privat Fostul edil susține că inovația tehnologică este generată în principal de mediul privat, în timp ce statul ar trebui să creeze infrastructura necesară dezvoltării digitale. „Realitatea este că privatul generează inovație, nu statul. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să începem prin a pune infrastructura administrației publice la dispoziția cetățenilor și a mediului privat, înainte să reglementăm lucruri care nici nu există”, a afirmat Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Smart city înseamnă soluții simple pentru cetățeni Radu Mihaiu consideră că dezvoltarea conceptului de smart city trebuie să pornească de la simplificarea relației cetățeanului cu administrația. „Smart city înseamnă, de foarte multe ori, soluții simple, digitale. De exemplu, cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu să depună acte. Uneori poate însemna un locker de unde să poți prelua documente, alteori transmiterea documentelor fără ștampila ‘conform cu originalul’, prin semnături electronice”, a explicat acesta. El a subliniat că legislația actuală limitează chiar și utilizarea tehnologiilor existente. „Legislația românească nu permite primăriilor să folosească date precum numerele de înmatriculare pentru a identifica, de exemplu, mașinile care aruncă gunoi pe domeniul public”, a spus Mihaiu. Digitalizarea depinde de implementare În opinia lui Mihaiu, transformarea digitală nu poate fi realizată doar prin adoptarea de legi, ci prin implementarea efectivă a acestora și prin asumarea responsabilității la nivel guvernamental. „Nu ține doar de reglementare, ține și de implementare și de un focus real pe care statul și Guvernul trebuie să îl aibă pe digitalizare. Degeaba vorbim de legi dacă nu avem pe cineva care să ducă mai departe aceste lucruri”, a concluzionat Radu Mihaiu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul

Președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat, Ciprian Rus, susține că România este încă departe de o transformare digitală reală. Oficialul atrage atenția asupra haosului administrativ în gestionarea datelor, vulnerabilităților de securitate cibernetică și lipsei unei guvernanțe digitale coerente, dar spune că schimbarea este posibilă rapid dacă există voință politică. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. România discută despre inteligență artificială și tehnologii de ultimă generație, însă realitatea din administrația publică este încă dominată de proceduri birocratice clasice, susține Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat. „Îmi place titlul România digitală. Unul din obiectivele mele este să ajungem să putem vorbi despre România digitală. Dar în timp ce noi dezbatem despre inteligența artificială, în România reală, câteva mii de oameni își fac copie la buletin ca să o dea unui funcționar care o pune într-un dosar A4 și o poartă din stânga în dreapta”, a declarat Rus. Acesta a criticat modul superficial în care este înțeleasă digitalizarea în multe instituții. „Unele documente sunt scanate, pentru că asta înseamnă digitalizare – să scanăm o hârtie și să o mutăm dintr-o parte în alta. Sunt funcționari care cred că autostrăzile digitale sunt o bandă în plus pe autostradă pe unde circulă tirurile cu dosare”, a spus senatorul. Lipsa guvernanței datelor, o problemă majoră Ciprian Rus consideră că România este încă departe de o guvernanță reală a datelor, iar instituțiile nu colaborează eficient între ele. „Ar trebui să fie o prioritate să știm cine și cu ce date se ocupă. Instituțiile din România nu știu să-și împartă datele și nu știu să colaboreze. Se ceartă între ele care are mai mare autoritate asupra unor baze de date”, a afirmat acesta. Senatorul susține că situația ar putea fi rezolvată printr-o legislație clară privind guvernanța datelor. „Ar trebui să existe o lege care să stabilească cine are acces la date și unde sunt stocate. Gândiți-vă câte instituții au adresa noastră de domiciliu și câte trebuie anunțate atunci când o schimbăm. Într-o lume digitală reală, această informație ar trebui să existe într-un singur loc”, a explicat Rus. Vulnerabilități în securitatea cibernetică Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra riscurilor de securitate cibernetică, oferind exemple concrete. „Norvegia a descoperit că autobuze chinezești transmiteau date direct în China prin SIM-uri prepaid din România. Suntem printre puținele țări care încă permit cartele prepaid gratuite. Primesc săptămânal mesaje despre fraude realizate de pe numere românești, cu cartele cumpărate cu miile și mutate în alte țări”, a declarat Rus. Acesta a subliniat că problema securității este agravată de lipsa unei evidențe clare a infrastructurii digitale din administrația publică. „Statul român nu știe ce resurse digitale are. Nici măcar ministerele nu știu ce website-uri, servere, licențe sau proiecte IT au în subordine. Este un haos total”, a spus senatorul. O viziune pentru România digital În opinia lui Ciprian Rus, transformarea digitală nu poate fi realizată fără ordine administrativă și o strategie coerentă. „Nu poți proteja ceea ce nu știi că ai. Ca să vorbim despre o Românie digitală, cineva trebuie să facă ordine în sistem”, a subliniat acesta. Oficialul a oferit și un exemplu concret despre cum ar trebui să funcționeze serviciile publice într-o Românie digitalizată. „Aș vrea ca singura interacțiune a unui funcționar cu părinții, la nașterea unui copil, să fie atunci când mama iese din spital și primește buchetul de flori. Doctorul ar trebui să înregistreze nașterea, mama să confirme datele pe telefon, tatăl să valideze informațiile, iar statul să emită automat documentele”, a explicat Rus. Senatorul consideră că un astfel de sistem ar putea fi implementat rapid, dacă există voință politică și coordonare administrativă. „Asta este România digitală și acest lucru se poate face într-un an, dacă vrem”, a concluzionat Ciprian Rus. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”

Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei

Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european

Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Cristian Bușoi, secretarul de stat în ministerul Energiei și fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European avertizează că, deși România a făcut progrese în procesul de digitalizare, ritmul actual rămâne insuficient în contextul competiției globale tot mai intense din domeniul tehnologic. „În ultimii ani s-au făcut progrese importante, atât în ceea ce privește aplicarea, implementarea și transpunerea legislației europene, cât și în avansarea unor proiecte, mai ales cele finanțate din fonduri europene și PNRR”, a declarat Bușoi, în cadrul conferinței Europa Connect România Digitală, comunicată de Gândul. Acesta a subliniat că a fost implicat direct în elaborarea unor acte normative europene în perioada în care a condus Comisia pentru Industrie și Energie din Parlamentul European. Cu toate acestea, oficialul consideră că nivelul actual al digitalizării nu este suficient pentru a susține competitivitatea economică a României. „Viitorul competitivității globale europene este cel digital. Ne aflăm în fața unei transformări profunde. Inteligența artificială va schimba complet felul în care funcționează economia, joburile și societatea”, a afirmat acesta. Bușoi a atras atenția asupra competiției tot mai puternice dintre Uniunea Europeană și marile puteri tehnologice globale. „Uniunea Europeană are o problemă în competiția cu SUA și China, iar în interiorul Uniunii Europene România are o problemă, pentru că nu suntem suficient de focusați ca transformarea digitală să fie cu adevărat o prioritate”, a spus fostul europarlamentar. Conferința „România Digitală” În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii clasice rămâne esențială, dar trebuie dublată de investiții consistente în tehnologie. „Avem nevoie importante, trebuie să facem în continuare autostrăzi, șosele, spitale. Dar dincolo de aceste lucruri, un rol important trebuie să îl aibă investițiile în zona digitală, în telecomunicații și în inteligență artificială”, a explicat Bușoi. Acesta a evidențiat necesitatea unor politici care să stimuleze investițiile private în domeniul digital, nu doar finanțările publice. „Avem nevoie și de măsuri care să încurajeze investiții din bani privați, internaționali și naționali, în soluții digitale”, a precizat el. Cristian Bușoi a apreciat inițiativele de dialog public și colaborare între instituțiile statului și mediul privat, considerând că acestea pot contribui la conturarea unor strategii eficiente pentru perioada următoare. În contextul pregătirii pentru noul cadru financiar european de după 2028, Bușoi consideră că România trebuie să își definească mai clar prioritățile în domeniul transformării digitale, pentru a reduce decalajele față de alte state membre și pentru a valorifica oportunitățile economice generate de noile tehnologii. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”

Cum ajunge proprietatea ta în cartea funciară, după verificare

Verificarea de către cetățeni a documentelor tehnice ale cadastrului, afișate timp de 60 de zile la primărie și pe site-ul ANCPI, este una dintre cele mai importante etape ale procesului de înregistrare sistematică. Timp de 60 de zile cetățenii pot depune cereri de rectificare, în cazul în care consideră că datele afișate nu sunt corecte. După această perioadă, în etapa de soluționare a cererilor de rectificare, datele sunt corectate sau actualizate, dacă este cazul, și, după recepția lucrărilor, sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin deschiderea noilor cărți funciare. Ce se întâmplă după încheierea perioadei de afișare a documentelor tehnice După încheierea perioadei de afișare și soluționarea cererilor de rectificare, prestatorul lucrărilor de înregistrare sistematică actualizează documentele tehnice cadastrale conform deciziilor comisiilor de soluționare, prevăzute în procesele verbale de soluționare a cererilor de rectificare. Sunt corectate informațiile privind descrierea imobilelor, suprafețele, limitele, amplasamentul sau datele de identificare ale proprietarilor și posesorilor, acolo unde au fost semnalate neconcordanțe, sarcinile imobilelor etc. Documentele tehnice finale conțin datele validate în urma acestui proces. Integrarea informațiilor în sistemul oficial Pe baza documentelor cadastrale finale, se realizează înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru fiecare imobil este deschisă o carte funciară, care reflectă situația juridică rezultată în urma măsurătorilor efectuate, actelor juridice colectate și verificărilor efectuate. Extrasul noii cărți funciare și cel al planului cadastral sunt puse, gratuit, la dispoziția proprietarilor sau posesorilor prin intermediul primăriei. De ce este importantă verificarea datelor Verificarea documentelor tehnice ale cadastrului de cetățeni este esențială deoarece: datele despre proprietate pot fi corectate, dacă este cazul, prin depunerea unei cereri de rectificare; sunt eliminate erorile sau neclaritățile semnalate de proprietari; informațiile din cărțile funciare care se deschid după finalizarea lucrărilor, devin opozabile tuturor, inclusiv instituțiilor statului. Practic, aceasta este faza în care cetățenii se pot asigura că nu există erori în documentele proprietății lor. Înregistrarea sistematică a imobilelor este gratuită pentru cetățeni și se desfășoară în 660 de comune rurale, în cadrul Fazei II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, derulat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!  PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Oana Gheorghiu la trei luni de mandat: Am început cu fundația. Peste 100 de întâlniri de lucru și zeci de ore de analiză

„Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut”, a notat pe Facebook Oana Gheorghiu, subliniind că Guvernul a fost nevoit să repare efectele guvernărilor anterioare.  Reforma companiilor de stat „Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali”, a transmis vicepremierul despre activitatea din ultimele trei luni.  Aceasta a subliniat că reformarea companiilor de stat poate fi realizată, „dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern”.  Potrivit Oanei Gheorghiu, Guvernul analizează 22 de companii de stat în cadrul unui proiect pilot, pentru care vor fi luate decizii privind restructurarea, închiderea, listarea sau atragerea de parteneri, subliniind că proiectul este realizat pe baza ghidurilor OECD.  Oficialul a anunțat că rezultatele analizelor va fi prezentate de AMEPIP în februarie, susținând că „este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat”.  „Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu”, mai notează Gheorghiu.  Procesul de digitalizare Vicepremierul a amintit că pe lângă reformarea companiilor de stat, printre atribuțiile ei se numără debirocratizarea și digitalizarea, menționând reluarea discuțiilor privind democratizarea semnăturii digitale și portofelul digital.  „Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date. Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, se arată în mesajul publicat de Gheorghiu.  „Nu promit miracole, ele nu există. Un singur lucru îl pot garanta: voi folosi mandatul meu pentru a împinge înainte, cu tot ce îmi stă în putere, reforma statului, digitalizarea și simplificarea”, conchide vicepremierul.