Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu
SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul
Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE
Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale. Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă: Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE
WSJ: Cel mai mare proprietar de terenuri din America folosește inteligența artificială pentru a digitaliza pădurea
Weyerhaeuser, adesea citată drept cel mai mare proprietar privat de păduri din America, cu aproape 11 milioane de acri, implementează agresiv inteligența artificială pentru a crea un „geamăn digital” al pădurilor sale. Este vorba de tractoare autonome care tractează copacii tăiați în jurul locurilor de exploatare forestieră. O bază de date care detaliază fiecare copac din pădure. Un ecran care le arată tăietorilor de lemne ce copaci să taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare peste decenii. Compania se îndreaptă către un viitor al exploatării forestiere autonome de înaltă tehnologie pentru a spori eficiența și a dubla profiturile până în 2030, relatează WSJ. Prin combinarea imaginilor din satelit, a fotografiilor cu drone și a LiDAR (tehnologie de senzori bazată pe laser), Weyerhaeuser construiește o reprezentare digitală 3D a întregii sale păduri. Modelele de inteligență artificială analizează aceste date pentru a identifica speciile individuale de copaci, a măsura diametrele și a evalua sănătatea pădurilor. O „bază de date digitală” detaliază chiar și copaci specifici, spunându-le tăietorilor de lemne pe care să îi taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare viitoare. Compania testează tractoare semiautonome (utilaje care tractează copaci doborâți) care utilizează inteligența artificială pentru navigare și cartografierea terenului. Acest lucru ar putea permite în cele din urmă unui operator să gestioneze mai multe utilaje de la distanță. Colaborând cu firme de tehnologie, aceștia dezvoltă asistenți inteligenți artificiali pentru cabinele combinelor de recoltare, care evidențiază anumiți copaci pentru rărire direct pe un ecran digital, asigurându-se că cele mai bune exemplare au suficient spațiu pentru a crește. Dincolo de solul pădurii, inteligența artificială este utilizată pentru a monitoriza echipamentele fabricii, a optimiza rutele camioanelor pentru transportul cherestelei și a calcula ratele de supraviețuire ale puieților din imaginile filmate cu drona. Deși Weyerhaeuser este cel mai mare proprietar de păduri , familia Emmerson (prin Sierra Pacific Industries ) și persoane fizice precum John Malone sau Stan Kroenke tranzacționează adesea titluri de proprietate – devenind cel mai mare proprietar privat de terenuri. Familia Emmerson deține peste 2,4 milioane de acri. Cu toate acestea, inițiativa specifică de „digitalizare a pădurii” prin intermediul inteligenței artificiale este condusă cde Weyerhaeuser, ca parte a strategiei de creștere a profitului de miliarde de dolari.
ADR a lansat versiunea Beta a ROePAS, punctul unic de acces la serviciile publice digitale
„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță lansarea platformei ROePAS, producție a versiunii Beta pentru testarea de către cetățeni, mediul de afaceri și instituții publice a infrastructurii digitale naționale dedicată furnizării și gestionării serviciilor publice electronice. Platforma este disponibilă la https://roepas.ro/ro/ și oferă cetățenilor și mediului de afaceri acces centralizat și sigur la informații, proceduri online și servicii de asistență”, se arată în comunicatul de vineri al ADR. Finanțare prin PNRR Platforma face parte din proiectul „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate transformării digitale. „Platforma se integrează cu inițiative europene precum Single Digital Gateway și YourEurope, facilitând fluxuri electronice integrate și schimbul transfrontalier de documente administrative prin aplicarea principiului Once-Only”, se mai arată în comunicat. Funcții și migrarea datelor Platforma include mai multe funcționalități principale, printre care acces centralizat la servicii digitale, servicii publice standardizate la nivel local, autentificare electronică prin eIDAS și ROeID, dar și instrumente de asistență precum chatbot, sistem de ticketing și mecanisme de feedback. Platforma este integrată cu mai multe instituții publice, iar peste 5.000 de proceduri existente sunt migrate din fostul portal Punctul de Contact Unic Electronic. Portalul este structurat pe trei componente principale: una dedicată cetățenilor și mediului de afaceri, pentru depunerea cererilor online și obținerea documentelor; una pentru instituțiile publice, care permite gestionarea serviciilor digitale și a fluxurilor administrative; și o componentă de administrare a platformei. Instituțiile publice se pot integra în ROePAS fie prin utilizarea exclusivă a portalului, fie prin conectarea propriilor sisteme interne prin API-uri, fie prin redirecționarea către portalurile proprii. În perioada următoare, ADR va continua procesul de integrare cu autoritățile și instituțiile publice, care trebuie să verifice și să actualizeze procedurile și informațiile din fostul PCUE. Nevoia de feedback „Echipa de implementare încurajează, în această perioadă, transmiterea de feedback din partea instituțiilor și utilizatorilor. Platforma a fost lansată în versiune beta tocmai pentru a permite îmbunătățirea continuă a experienței de utilizare”, se mai arată în comunicat.
Avertismentul unei foste angajate a companiei care a creat ChatGPT: OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private
O fostă cercetătoare a companiei care a creat ChatGPT avertizează asupra unui pericol ignorat de milioane de utilizatori, iar riscul nu este doar cel al confidențialității, ci este vorba despre autonomia psihologică a fiecăruia dintre noi. Zoë Hitzig a lucrat mai mulți ani ca cercetătoare pentru OpenAI, dar – la începutul anului 2016 – ea a decis să plece din compania condusă de Sam Altman, motivul fiind un conflict legat de etica platformei ChatGPT. Mai exact, a fost deranjată de decizia de a introduce publicitate în chatbot, o măsură care răspunde aparent nevoilor acestui sector, dar care are în spate un model întunecat.potrivit elEconomista.es. De la lansarea ChatGPT, tot mai mulți utilizatori au început să folosească platforma pentru întrebări personale și private, le povestesc chatbot-urilor temerile medicale, problemele de cuplu și credințele lor despre Dumnezeu și viața de apoi. Și au făcut acest gest crezând că interacționează cu o entitate neutră, fără vreun interes ascuns. FOTO – Caracter ilustrativ Dar, odată cu intrarea banilor în ecuație, platforma capătă intenții ascunse, avertizează Hitzig, care precizează că publicitatea modernă se bazează pe personalizare, iar ChatGPT deține date extrem de sensibile despre fiecare utilizator. Aceste date sunt extrem de sensibile, dar valoroase, deoarece una dintre cheile publicității moderne este personalizarea reclamelor pentru fiecare utilizator. „OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private compilată vreodată. Dar putem avea încredere că vor rezista forțelor copleșitoare care îi împing să o abuzeze?”, întreabă expertul. Putem avea încredere că nu vor abuza de aceste date? Hitzig avertizează că riscul depășește simpla bombardare cu reclame personalizate, pentru că AI poate influența psihologic utilizatorii în funcție de interesele companiilor. „Nu este doar o chestiune de confidențialitate: este o chestiune de autonomie psihologică”, afirmă ea. Costurile operaționale extrem de ridicate împing companiile tehnologice spre modele de monetizare agresive, iar drecția urmată seamănă tot mai mult cu cea a Facebook: prioritizarea afacerilor de publicitate și a utilizării datelor cu caracter personal, încălcând astfel angajamentele lor inițiale privind confidențialitatea. Autorul mai recomandă: Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. De ce nu mai cumpără investitorii acțiuni „la reducere” AI folosit în magazine pentru a depista hoții. În ce oraș s-a implementat această tehnologie Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Propunerile lui Victor Negrescu pentru susținerea IMM-urilor: Acces simplificat la fonduri fără birocrație excesivă
„Am discutat despre viitorul IMM-urilor europene, 26 de milioane de companii care asigură aproape 89 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99,8% din totalul firmelor din UE”, a spus Negrescu după ce a participat la Mastercard Strive EU Small Business Summit. Europarlamentarul social-democrat a mai transmis: „După o perioadă dificilă, redresarea depinde clar de un factor esențial: capacitatea IMM-urilor de a se moderniza și digitaliza rapid și accesibil”. În vederea susținerii modernizării, Negrescu a propus formarea unui mecanism european dedicat IMM-urilor, în viitorul buget al UE, care să ofere acces simplificat la fonduri pentru digitalizare, securitate cibernetică și adoptarea inteligenței artificiale, „fără birocrație excesivă și fără proceduri imposibil de gestionat pentru o firmă mică”. Negrescu a prezentat o serie de rezultate obținute până în prezent, printre care implementarea unor proiecte pilot pentru transformarea digitală în Europa de Est, digitalizarea a peste 100 de școli din mediul rural, dezvoltarea unei platforme digitale pentru educație antreprenorială și crearea unei rețele parlamentare „privind viitorul competențelor și educației pentru competitivitate”.
Codicele de la Madrid ale lui Leonardo da Vinci, digitalizate de Biblioteca Națională a Spaniei
Anual, Spania comemorează un moment crucial pentru cercetările dedicate lui Leonardo da Vinci: identificarea, pe 13 februarie 1967, a acestor două manuscrise originale ale prolificului artist și inginer italian. Acestea fuseseră păstrate în arhive timp de peste un secol fără o catalogare adecvată. Redescoperirea lor a transformat semnificativ studiile despre opera lui Leonardo, scrie Euronews. O dezvăluire care a redefinit studiile despre da Vinci Documentele, denumite oficial Codex Madrid I (Mss. 8937) și Codex Madrid II (Mss. 8936), reprezintă o componentă a caietelor de studii științifice realizate de Leonardo la cumpăna secolelor XV și XVI. Descoperirea lor se datorează academicianului american Jules Piccus, care, în timpul unei verificări a inventarelor Bibliotecii Naționale a Spaniei, a examinat volume clasificate incomplet și a recunoscut valoarea excepțională a acestor scrieri. Dezvăluirea acestor manuscrise, în 1967, a generat un ecou considerabil pe plan mondial. S-a înbogățit astfel, substanțial, totalitatea operelor științifice atribuite lui Leonardo. Conținutul Codicelor Madrid I și II Conform informațiilor furnizate de Biblioteca Națională a Spaniei, aceste volume cuprind sute de pagini ilustrate și notițe detaliate. Subiectele abordate variază de la principii de mecanică, ingineria transmiterii mișcării, sisteme complexe de angrenaje și mașini hidraulice, până la geometrie și proiecte de fortificații. Codex Madrid I: Acest codex, datând predominant din deceniul 1490, este recunoscut ca fiind un studiu fundamental al lui Leonardo despre mecanică. Conține investigații aprofundate privind diverse mecanisme și modalitățile prin care mișcarea este transferată între elementele componente. Codex Madrid II: Redactat într-o perioadă ulterioară, acest al doilea codex adună laolaltă cercetări semnificative în domenii precum ingineria civilă și militară, schițe de sisteme hidraulice și analize topografice. Codice Leonardo da Vinci. Sursa foto: X/Ministerio de Cultura Spre deosebire de capodoperele sale artistice, aceste caiete dezvăluie nu doar concluziile, ci și întregul parcurs intelectual al lui Leonardo. Se regăsesc aici de la calcule minuțioase și schițe detaliate, la formularea de ipoteze și corecții. Ele ilustrează pe deplin abordarea sa metodică și experimentală. Drumul manuscriselor către Spania Ajungerea acestor manuscrise în Spania datează din secolul al XVI-lea. Au fost aduse de sculptorul Pompeo Leoni, care a colecționat o parte din scrierile lui Leonardo după dispariția acestuia. De-a lungul timpului, ele au trecut prin colecția regală, ajungând în cele din urmă în custodia Bibliotecii Naționale. Totuși, din cauza unor reorganizări interne și a unor deficiențe de catalogare, documentele au rămas neidentificate în depozite pentru mai bine de o sută de ani. Un proiect major de digitalizare a Codicelor de la Madrid a fost demarat de Biblioteca Națională a Spaniei în 2012, culminând cu lansarea unei versiuni online interactive. Această acțiune a democratizat accesul la aceste surse primare fundamentale pentru specialiști și entuziaști de pretutindeni. Instituția subliniază că aceste manuscrise se numără printre cele mai prețioase elemente ale moștenirii documentare renascentiste conservate pe teritoriul Spaniei. Moștenirea lui da Vinci Peste cincizeci de ani au trecut de la reapariția lor. Codicele Madrid I și II continuă să ofere o imagine elocventă a metodei prin care Leonardo da Vinci observa cu atenție, realiza experimente și aspira să descifreze funcționarea universului. Dincolo de percepția obișnuită a artistului genial, aceste însemnări dezvăluie un om de știință extrem de scrupulos, captivat de fiecare detaliu și de mecanismele interne ale fenomenelor – o latură indispensabilă pentru o înțelegere completă a unuia dintre cei mai influenți intelectuali ai epocii Renașterii.
Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”