Avertismentul unei foste angajate a companiei care a creat ChatGPT: OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private
O fostă cercetătoare a companiei care a creat ChatGPT avertizează asupra unui pericol ignorat de milioane de utilizatori, iar riscul nu este doar cel al confidențialității, ci este vorba despre autonomia psihologică a fiecăruia dintre noi. Zoë Hitzig a lucrat mai mulți ani ca cercetătoare pentru OpenAI, dar – la începutul anului 2016 – ea a decis să plece din compania condusă de Sam Altman, motivul fiind un conflict legat de etica platformei ChatGPT. Mai exact, a fost deranjată de decizia de a introduce publicitate în chatbot, o măsură care răspunde aparent nevoilor acestui sector, dar care are în spate un model întunecat.potrivit elEconomista.es. De la lansarea ChatGPT, tot mai mulți utilizatori au început să folosească platforma pentru întrebări personale și private, le povestesc chatbot-urilor temerile medicale, problemele de cuplu și credințele lor despre Dumnezeu și viața de apoi. Și au făcut acest gest crezând că interacționează cu o entitate neutră, fără vreun interes ascuns. FOTO – Caracter ilustrativ Dar, odată cu intrarea banilor în ecuație, platforma capătă intenții ascunse, avertizează Hitzig, care precizează că publicitatea modernă se bazează pe personalizare, iar ChatGPT deține date extrem de sensibile despre fiecare utilizator. Aceste date sunt extrem de sensibile, dar valoroase, deoarece una dintre cheile publicității moderne este personalizarea reclamelor pentru fiecare utilizator. „OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private compilată vreodată. Dar putem avea încredere că vor rezista forțelor copleșitoare care îi împing să o abuzeze?”, întreabă expertul. Putem avea încredere că nu vor abuza de aceste date? Hitzig avertizează că riscul depășește simpla bombardare cu reclame personalizate, pentru că AI poate influența psihologic utilizatorii în funcție de interesele companiilor. „Nu este doar o chestiune de confidențialitate: este o chestiune de autonomie psihologică”, afirmă ea. Costurile operaționale extrem de ridicate împing companiile tehnologice spre modele de monetizare agresive, iar drecția urmată seamănă tot mai mult cu cea a Facebook: prioritizarea afacerilor de publicitate și a utilizării datelor cu caracter personal, încălcând astfel angajamentele lor inițiale privind confidențialitatea. Autorul mai recomandă: Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. De ce nu mai cumpără investitorii acțiuni „la reducere” AI folosit în magazine pentru a depista hoții. În ce oraș s-a implementat această tehnologie Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Propunerile lui Victor Negrescu pentru susținerea IMM-urilor: Acces simplificat la fonduri fără birocrație excesivă
„Am discutat despre viitorul IMM-urilor europene, 26 de milioane de companii care asigură aproape 89 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99,8% din totalul firmelor din UE”, a spus Negrescu după ce a participat la Mastercard Strive EU Small Business Summit. Europarlamentarul social-democrat a mai transmis: „După o perioadă dificilă, redresarea depinde clar de un factor esențial: capacitatea IMM-urilor de a se moderniza și digitaliza rapid și accesibil”. În vederea susținerii modernizării, Negrescu a propus formarea unui mecanism european dedicat IMM-urilor, în viitorul buget al UE, care să ofere acces simplificat la fonduri pentru digitalizare, securitate cibernetică și adoptarea inteligenței artificiale, „fără birocrație excesivă și fără proceduri imposibil de gestionat pentru o firmă mică”. Negrescu a prezentat o serie de rezultate obținute până în prezent, printre care implementarea unor proiecte pilot pentru transformarea digitală în Europa de Est, digitalizarea a peste 100 de școli din mediul rural, dezvoltarea unei platforme digitale pentru educație antreprenorială și crearea unei rețele parlamentare „privind viitorul competențelor și educației pentru competitivitate”.
Codicele de la Madrid ale lui Leonardo da Vinci, digitalizate de Biblioteca Națională a Spaniei
Anual, Spania comemorează un moment crucial pentru cercetările dedicate lui Leonardo da Vinci: identificarea, pe 13 februarie 1967, a acestor două manuscrise originale ale prolificului artist și inginer italian. Acestea fuseseră păstrate în arhive timp de peste un secol fără o catalogare adecvată. Redescoperirea lor a transformat semnificativ studiile despre opera lui Leonardo, scrie Euronews. O dezvăluire care a redefinit studiile despre da Vinci Documentele, denumite oficial Codex Madrid I (Mss. 8937) și Codex Madrid II (Mss. 8936), reprezintă o componentă a caietelor de studii științifice realizate de Leonardo la cumpăna secolelor XV și XVI. Descoperirea lor se datorează academicianului american Jules Piccus, care, în timpul unei verificări a inventarelor Bibliotecii Naționale a Spaniei, a examinat volume clasificate incomplet și a recunoscut valoarea excepțională a acestor scrieri. Dezvăluirea acestor manuscrise, în 1967, a generat un ecou considerabil pe plan mondial. S-a înbogățit astfel, substanțial, totalitatea operelor științifice atribuite lui Leonardo. Conținutul Codicelor Madrid I și II Conform informațiilor furnizate de Biblioteca Națională a Spaniei, aceste volume cuprind sute de pagini ilustrate și notițe detaliate. Subiectele abordate variază de la principii de mecanică, ingineria transmiterii mișcării, sisteme complexe de angrenaje și mașini hidraulice, până la geometrie și proiecte de fortificații. Codex Madrid I: Acest codex, datând predominant din deceniul 1490, este recunoscut ca fiind un studiu fundamental al lui Leonardo despre mecanică. Conține investigații aprofundate privind diverse mecanisme și modalitățile prin care mișcarea este transferată între elementele componente. Codex Madrid II: Redactat într-o perioadă ulterioară, acest al doilea codex adună laolaltă cercetări semnificative în domenii precum ingineria civilă și militară, schițe de sisteme hidraulice și analize topografice. Codice Leonardo da Vinci. Sursa foto: X/Ministerio de Cultura Spre deosebire de capodoperele sale artistice, aceste caiete dezvăluie nu doar concluziile, ci și întregul parcurs intelectual al lui Leonardo. Se regăsesc aici de la calcule minuțioase și schițe detaliate, la formularea de ipoteze și corecții. Ele ilustrează pe deplin abordarea sa metodică și experimentală. Drumul manuscriselor către Spania Ajungerea acestor manuscrise în Spania datează din secolul al XVI-lea. Au fost aduse de sculptorul Pompeo Leoni, care a colecționat o parte din scrierile lui Leonardo după dispariția acestuia. De-a lungul timpului, ele au trecut prin colecția regală, ajungând în cele din urmă în custodia Bibliotecii Naționale. Totuși, din cauza unor reorganizări interne și a unor deficiențe de catalogare, documentele au rămas neidentificate în depozite pentru mai bine de o sută de ani. Un proiect major de digitalizare a Codicelor de la Madrid a fost demarat de Biblioteca Națională a Spaniei în 2012, culminând cu lansarea unei versiuni online interactive. Această acțiune a democratizat accesul la aceste surse primare fundamentale pentru specialiști și entuziaști de pretutindeni. Instituția subliniază că aceste manuscrise se numără printre cele mai prețioase elemente ale moștenirii documentare renascentiste conservate pe teritoriul Spaniei. Moștenirea lui da Vinci Peste cincizeci de ani au trecut de la reapariția lor. Codicele Madrid I și II continuă să ofere o imagine elocventă a metodei prin care Leonardo da Vinci observa cu atenție, realiza experimente și aspira să descifreze funcționarea universului. Dincolo de percepția obișnuită a artistului genial, aceste însemnări dezvăluie un om de știință extrem de scrupulos, captivat de fiecare detaliu și de mecanismele interne ale fenomenelor – o latură indispensabilă pentru o înțelegere completă a unuia dintre cei mai influenți intelectuali ai epocii Renașterii.
Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Cătălin Caragea, Banca Transilvania: România are potențial ridicat de dezvoltare, dar are nevoie de colaborare mai strânsă între stat și mediul privat
România dispune de resursele necesare pentru dezvoltare economică și investițională, însă diferențele dintre dinamica mediului privat și cea a sectorului public rămân o provocare majoră. Declarația îi aparține lui Cătălin Caragea, Director general adjunct risc la Banca Transilvania, și a fost făcută la Conferița Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Oficialul bancar consideră că progresul depinde de un cadru legislativ favorabil și de un dialog mai eficient între autorități și companii. Cătălin Caragea susține că economia românească este marcată de un contrast evident între inițiativa mediului privat și ritmul de adaptare al sectorului public. „Cred că sunt două lumi la ora actuală în România, lumea privată și lumea publică. Lumea privată investește, este curajoasă, statul cred că poate să ne urmeze”, a declarat reprezentantul Băncii Transilvania. În opinia sa, România are perspective solide de dezvoltare, chiar dacă nu consideră utile comparațiile directe cu alte state membre ale Uniunii Europene. „O văd cu un potențial foarte mare. Nu neapărat aș face comparații că suntem în urmă sau înainte, dar potențialul nostru este cu adevărat de explorat”, a afirmat Caragea. Europa Connect – România Digitală Acesta a subliniat că avantajele României sunt multiple, de la resurse umane și financiare până la poziția geostrategică favorabilă. „Cred că avem tot ce ne trebuie. Avem resurse umane, cred că avem și resurse financiare, atât resurse interne, cât și fondurile disponibile, și cred că avem și o poziție geostrategică și efectul de bază, adică avem unde să creștem”, a explicat oficialul bancar. Pentru valorificarea acestui potențial, Caragea consideră esențială îmbunătățirea cadrului legislativ și intensificarea colaborării între instituțiile statului și mediul privat. „În primul rând, crearea unui cadru legislativ propice, care să faciliteze dezvoltarea, apoi un dialog mult mai strâns între actorii statali și mediul privat și, ulterior, acțiuni concrete pe ceea ce se planifică”, a concluzionat acesta. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect – România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”
Alexandra Olaru, Vodafone România: 5G poate aduce României 4,7 miliarde de euro anual și 250.000 de locuri de muncă
Reducerea decalajului de adoptare a tehnologiei 5G la nivel european ar putea genera un plus de 1,3 trilioane de euro în veniturile UE, iar pentru România un impact anual de 4,7 miliarde de euro și până la 250.000 de noi locuri de muncă. Declarația îi aparține Alexandrei Olaru, directorul Legal & External Affairs al Vodafone România, și a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România digitală, comunicată de Gândul. Dacă în cazul Europei saltul economic ar fi major, odată cu accelerarea adoptării tehnologiei 5G, de la extinderea acoperirii până la integrarea acesteia la nivel societal, și va genera un surplus de 1,3 trilioane de euro în următorii ani, și în cazul României miza ar fi semnificativă – un plus de 4,7 miliarde de euro anual la veniturile bugetare și crearea a până la 250.000 de locuri de muncă. „La finalul zilei, tehnologia și evoluția tehnologică pot fi creatoare de noi locuri de muncă, nu distrugătoare”, a subliniat Alexandra Olaru, director Legal & External Affairs al Vodafone România. Europa Connect – România Digitală Reglementarea, factor decisiv pentru competitivitate Oficialul Vodafone a atras atenția că viitorul competitivității europene depinde în mod direct de deciziile de reglementare aflate acum în dezbatere la Bruxelles. Printre acestea, Digital Networks Act, care ar putea impulsiona industria telecom și proiectele de digitalizare, dar și Cybersecurity Act, care – în forma sa actuală – riscă să încetinească dezvoltarea Europei în raport cu economia globală. Olaru a subliniat că România trebuie să își asume un rol activ în procesul decizional european. „Suntem a șasea țară la nivel european. Nu ne mai putem ascunde în spatele statutului de nou membru sau de țară mică. Contribuim la stabilirea deciziilor europene și trebuie să susținem ferm acest lucru”, a afirmat Alexandra Olaru. Scalarea soluțiilor digitale, o condiție esențială În încheiere, reprezentanta Vodafone România a oferit o perspectivă concretă asupra provocărilor de digitalizare. Compania gestionează manual aproximativ 256 de milioane de interacțiuni digitale anual, un volum care, în cazul statului român, este mult mai mare. În acest context, orice soluție digitală implementată la nivel public trebuie să țină cont de trei elemente-cheie: securitate, reglementare și capacitatea de scalare. La acestea se adaugă educarea utilizatorilor, astfel încât investițiile în digitalizare să nu rămână simple obiective bifate în cadrul PNRR, ci să genereze efecte reale și sustenabile în economie. Europa Connect – România Digitală Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
România rămâne în coada clasamentelor europene privind digitalizarea, iar principala provocare nu este lipsa finanțării, ci deficitul de coordonare, competențe și viziune strategică, a susținut, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, Radu Puchiu, director de program în cadrul Aspen Institute România. România se confruntă cu întârzieri semnificative în procesul de digitalizare, potrivit evaluărilor europene, care plasează țara în partea inferioară a clasamentelor privind utilizarea tehnologiei și nivelul competențelor digitale ale populației. „Măsurătorile europene ne plasează către coada clasamentului, de la nivelul competențelor digitale de bază până la modul în care tehnologia este utilizată în mediul privat. Avem mult de lucru, dar partea bună este că am înțeles că nu este o problemă de bani, ci mai degrabă de capacitate, cultură organizațională și de roluri care lipsesc la nivel administrativ”, a declarat Puchiu. Specialistul în politici publice și guvernare deschisă a subliniat că una dintre cele mai mari vulnerabilități este lipsa unei legături eficiente între strategie și implementare, precum și absența unui mecanism clar de coordonare instituțională. Potrivit expertului, decalajul digital poate fi analizat atât prin comparație cu alte state europene, cât și prin raportare la progresul intern. Deși există obiective asumate la nivel european și național, acestea nu sunt susținute suficient prin acțiuni concrete. “Un exemplu relevant este cel al competențelor digitale. În timp ce obiectivul european vizează ca 80% din populație să dețină competențe digitale de bază până în 2030, România și-a stabilit o țintă de doar 50%. În aceste condiții, atingerea standardelor europene devine dificilă”, a afirmat Puchiu. Europa Connect – România Digitală Specialistul consideră că este necesară o creștere a nivelului de ambiție, dar și o coordonare mai puternică a eforturilor de digitalizare, eventual la nivelul conducerii Guvernului. De asemenea, el atrage atenția asupra nevoii de a integra mai eficient finanțările naționale cu cele europene, în loc ca acestea să fie gestionate separat. Expertul a subliniat și necesitatea schimbării perspectivei asupra transformării digitale. „Nu ar trebui să mai vorbim doar despre digitalizare ca scop în sine, ci despre ce vrem să realizăm cu ajutorul digitalizării. Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”, a afirmat acesta. În opinia sa, dezbaterea privind rolul digitalizării în dezvoltarea economică și socială abia începe, iar următorul pas este identificarea soluțiilor concrete care să reducă decalajele existente. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Cristea, adjunct al directorului DNSC: România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră
Consolidarea parteneriatului public-privat și aplicarea concretă a legislației europene sunt esențiale pentru creșterea securității cibernetice în România, a afirmat Stelian Cristea, adjunct al directorului Directoratul Național de Securitate Cibernetică, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Dialogul dintre instituțiile statului și mediul privat este esențial pentru dezvoltarea securității cibernetice, iar colaborarea dintre cele două sectoare începe să genereze rezultate concrete, consideră Stelian Cristea. „Activitatea de astăzi a fost foarte importantă, cel puțin din perspectiva parteneriatului public-privat. A fost un set de întrebări, răspunsuri și discuții privind rolul fiecărei entități, fie publice, fie private”, a declarat acesta. Reprezentantul DNSC a subliniat că măsurile europene privind securitatea cibernetică nu reprezintă doar un avantaj competitiv, ci o necesitate impusă de contextul actual al amenințărilor digitale. „Uniunea Europeană, prin directivele și actele pe care le elaborează, nu face altceva decât să răspundă provocărilor din spațiul cibernetic cu care ne confruntăm astăzi. Nu este un element de competitivitate, ci o necesitate de a urma aceste reglementări”, a explicat Cristea, făcând referire la politicile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Conferința România Digitală Potrivit acestuia, România se află pe un traseu pozitiv în aplicarea măsurilor de securitate cibernetică, însă dificultățile apar în etapa de implementare practică. „România este pe drumul bun în implementarea măsurilor de securitate cibernetică, dar există provocări atunci când trebuie să transpui normele legislative în măsuri concrete, la nivel operațional”, a precizat oficialul. Una dintre principalele probleme identificate este lipsa specialiștilor în securitate cibernetică în companiile care furnizează servicii esențiale pentru populație. În același timp, există situații în care managementul organizațiilor nu conștientizează pe deplin importanța investițiilor în protecția digitală. „În unele companii nu există suficienți specialiști care să aplice măsurile impuse, iar uneori este nevoie să convingem managementul că securitatea cibernetică este vitală pentru continuitatea businessului și pentru protecția cetățenilor”, a subliniat Stelian Cristea. Adjunctul directorului DNSC a evidențiat și rolul inițiativelor din mediul privat și al sprijinului oferit de instituțiile statului, atât din punct de vedere financiar, cât și legislativ, pentru accelerarea procesului de digitalizare și securizare a infrastructurilor critice. „Am văzut inițiative de inovare și adoptare a tehnologiei în mediul privat și, în același timp, instituțiile statului oferă suport financiar și legislativ. Trebuie să continuăm acest efort comun”, a spus el. În final, oficialul DNSC a transmis că obiectivul principal rămâne creșterea constantă a nivelului de protecție a spațiului cibernetic național. „Trebuie să mergem mai departe împreună și să ne asigurăm că protecția cibernetică a spațiului național civil este astăzi mai bună decât ieri și mâine mai bună decât astăzi”, a concluzionat Stelian Cristea. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică
Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”