Oana Gherghiu, ultimatum pentru 650 de primării
Oana Gheorghiu a avertizat, printr-un mesaj public, că 650 de primării riscă să nu mai primească la bugetele locale, atât din cotele defalcate din impozitul pe venit, cât și din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Asta s-ar putea întâmpla pentru că cele 650 de primării nu sunt încă înrolate în sistemul național de plăți online Ghișeul.ro, deși termenul-limită impus de lege expiră în doar 10 zile, mai exact pe 25 august. Primăriile care nu se înrolează în ghiseul.ro riscă să nu mai primească bani de la stat Conform legislației în vigoare, toate primăriile din România au obligația de a se integra în platforma Ghișeul.ro, pentru a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele. Nerespectarea termenului de 25 august vine la pachet cu sancțiuni drastice, care vor afecta direct funcționarea unităților administrativ-teritoriale. Oana Gheorghiu a scris pe pagina sa de Facebook că primăriile care ignoră această obligație riscă sistarea alimentării bugetelor locale de la centru. Concret, măsura implică blocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și tăierea sumelor defalcate din anumite venituri ale bugetului de stat. „Un stat modern nu se poate construi fără digitalizare” În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat lipsa de reacție a edililor, subliniind importanța transformării digitale pentru dezvoltarea administrației și respectul față de contribuabili: „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a pus Oana Gheorghiu. Edilii mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a finaliza procedurile tehnice și a evita astfel tăierea fondurilor guvernamentale.
650 de primării nu sunt încă înrolate în Ghișeul.ro. Ce riscă după 25 august
Unitățile administrativ-teritoriale care nu se conformează riscă sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume provenite de la bugetul de stat. 650 de primării mai au 10 zile să se conformeze Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că toate primăriile din România au obligația de a se înrola în sistemul Ghișeul.ro, iar până la termenul-limită mai sunt zece zile. Potrivit acesteia, 650 de administrații locale nu îndepliniseră încă obligația la momentul publicării mesajului. „Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul. Măsura urmărește extinderea accesului populației la plata online a taxelor, impozitelor și a altor obligații către administrațiile publice locale prin intermediul platformei naționale. Ce bani riscă să piardă primăriile care nu se înrolează Consecințele nerespectării termenului pot afecta direct finanțarea administrațiilor locale. Potrivit Oanei Gheorghiu, primăriile care nu sunt înrolate până la termenul stabilit riscă sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Există și unele excepții de la această sancțiune, a precizat vicepremierul, fără a le detalia în postarea sa. Astfel, pentru cele 650 de primării care nu au finalizat încă procedura, următoarele zece zile devin decisive pentru evitarea eventualelor consecințe bugetare. Vicepremierul invocă nevoia de digitalizare a administrației Oana Gheorghiu a prezentat obligativitatea înscrierii în Ghișeul.ro și ca pe o măsură necesară pentru digitalizarea serviciilor publice. „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul. Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite online obligațiile către instituțiile publice înrolate, fără a fi necesară deplasarea la casieriile acestora. Termenul de 25 august pune astfel presiune pe cele 650 de administrații locale rămase în afara sistemului, în condițiile în care neîndeplinirea obligației poate avea efecte asupra fluxurilor de bani primite de la bugetul de stat.
919 primării riscă sancțiuni dacă nu se înrolează în Ghiseul.ro până pe 25 august, avertizează Oana Gheorghiu
Vicepremierul spune că primarii au fost notificați cu 20 de zile înainte de expirarea termenului legal. „Le-am transmis astăzi un mesaj de reamintire celor 919 primari în cauză, prin care le-am amintit faptul că mai au la dispoziție 20 de zile pentru ca instituția pe care o conduc să se înroleze în sistem”, a anunțat Oana Gheorghiu. Vicepremierul susține că toate primăriile din România sunt obligate ca până în 25 august să se înroleze pe platformă și că 919 din cele 3.187 primării nu au făcut încă acest lucru. „Peste 2,5 milioane de români nu pot beneficia astăzi de avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Înrolarea tuturor primăriilor în platforma Ghișeul.ro este esențială, pentru ca fiecare cetățean, indiferent unde locuiește (în țară sau în străinătate) să poată beneficia de servicii publice rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”, susține Oana Gheorghiu. Ce prevede legea Dacă termenul nu va fi respectat, spune vicepremierul, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții. Ghiseul.ro este platforma națională prin care cetățenii pot plăti online taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice înscrise în sistem. O primărie înrolată în Ghiseul.ro le permite contribuabililor să își achite online taxele și impozitele locale, să evite deplasările la ghișeu și, în multe cazuri, să obțină mai rapid unele servicii administrative.
Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR
„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
O companie a anunțat că va lansa în toamnă un joc video despre războiul dintre SUA și Coreea de Nord. Antagonistul, inspirat după Kim Jong Un
Lansarea unui joc video „Call of Duty” a devenit în Statele Unite ale Americii o sărbătoare anuală de amploarea „Zilei Recunoștinței” și a „Black Friday”. Ca în fiecare toamnă, companiile Activision-Blizzard și Microsoft vor lansa și în acest an un nou joc al seriei, cu un nou conflict ilustrat pe câmpul de bătălie virtual din modul multiplayer, precum și o nouă poveste cinematografică. În contextul în care SUA au fost implicate în primele șase luni ale anului 2026 în două conflicte cu Venezuela și Iran, anul acesta este rândul companiei de dezvoltare Infinity Ward să aducă pe console și pe PC un nou joc din „Modern Warfare (Reboot) ”, o serie de jocuri de acțiune lansată din 2019 ce a fost inspirată după trilogia originală „Modern Warfare”. Dezvoltatorii promit că cel de-al patrulea joc al seriei va fi îmbunătățit în comparație cu mult criticatul joc „Modern Warfare III” lansat în 2023. După ce au luptat multe nopți la rând în Verdansk (regiune inspirată după Donețk), Urzikstan (o țară ficțională inspirată după Siria) și în Mexic, Call of Duty: Modern Warfare 4 îi vor transporta pe jucători într-un război ficțional cu Coreea de Nord. Ce a atras atenția imediat a fost antagonistul, tânărul dictator al Coreei de Nord ce pare să fie inspirat după Kim Jong Un, care conduce țara cu o mână de fier din anul 2011, de la moartea tatălui său, Kim Jong-Il. Kim Jong-Un, scurtă biografie În viața reală, Kim Jong Un (născut în 1982/1984), a intensificat programul de înarmare nucleară și a menținut cultul media al personalității bazat pe ideologia Juche. Kim Jong-un / Sursă FOTO: Profimedia Images În 2013, dictatorul a ordonat asasinarea fratelui său vitreg și executarea unchiului. A coordonat patru teste nucleare și testarea a mai multor rachete, inclsiv a primei rachete balistice intercontinentale ale Coreei de Nord. Profimedia Tensiunile cu SUA, Japonia și Coreea de Sud au luat amploare. După amenințări reciproce, Donald Trump s-a împăcat cu Kim Jong-Un și a devenit primul președinte american care s-a întâlnit cu un dictator nord-coreean. Negocierile au picat însă, iar Coreea de Nord a abandonat ideea reunificării cu Coreea de Sud și a respins dezarmarea nucleară. Din 2024, Coreea de Nord și-a întărit relațiile cu Rusia și chiar a trimis soldați pentru a sprijini trupele ruse în campania pentru eliberarea regiunii Kursk de sub ocupația ucraineană. 12.000 – 15.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte în Ucraina. Oficialii occidentali estimează că 1.000 de soldați nord-coreeni și-au pierdut viața în luptele cu ucrainenii. El și-a desemnat fiica, pe Kim Ju Ae (născută în 2012/2013) ca succesor la funcția de liderul suprem al Coreei de Nord. Detalii tehnice despre joc Infinity Ward promit că jocul Modern Warfare 4 va fi mai „întunecat și mai periculos”, iar povestea va fi mai „emoționantă”. Modul multiplayer promite lupte precise și la sol, iar în modul DMZ, jucătorii vor opera în spatele liniilor inamice, unde fiecare operațiune de extragere în teritoriul contestat obligă la alegeri dificile cu privire la securizarea obiectivelor. Call of Duty: Modern Warfare 4 va fi lansat pe 23 octombrie. Modern Warfare 4 va fi despre cel de-al Doilea Război Coreean Povestea se desfășoară în zilele noastre, după ce protagonistul seriei, căpitanul Price, un fost operator britanic SAS și eroul războului împotriva terorismului, ajunge să fie căutat la nivel internațional după ce l-a asasinat pe un general american acuzat pentru contrabandă cu arme cu o companie militară privată. Războiul izbucnește în Peninsula Coreeană. Coreea de Nord lansează o invazie la scară largă care amenință să destabilizeze lumea, iar o tânără echipă de soldați sud-coreeni luptă alături de americani pentru a supraviețui pe frontul care se prăbușește. Campania single-player îi plasează pe jucători să ducă lupte și în New York, Paris și Mumbai. În viața reală, ultima oară când Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au războit a fost între anii 1966-1969, în timpul Conflictului din Zona Demilitarizată Coreeană, soldată cu peste 600 de militari uciși. Cel mai de anvergură război a fost între 1950 și 1953, în Războiul Coreean, cu aproape 2 milioane de civili și militari uciși. Adevăratul Război Coreean (1950-1953) În iunie 1950, când forțele comuniste din Coreea de Nord condusă de Kim Il Sung au invadat Coreea de Sud, SUA, cu democratul Harry S. Truman președinte, au intervenit de parte regimului autoritar condus de Syngman Rhee de la Seul. SUA au fost sprijinite de Națiunile Unite, de Regatul Unit, Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, Turcia, Filipine, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Africa de Sud etc. De partea Coreei de Nord au fost URSS și China maoistă. În octombrie 1950, armata Republicii Populare Chineze de 2 milioane de soldați a traversat râul Yalu. A rezultat un război devastator în peninsula coreeană între China și SUA. Americanii au pierdut bătăliile de la Ch’ongch’on și Chosin. Seulul a ajuns iar sub ocupația forțelor comuniste. Sovieticii au intrat în lupte directe cu americanii într-o bătălie aeriană, iar pilotul Royce Willliams, acum în vârstă de 101 ani, a doborât patru aeronave sovietice. Generalul american Douglas McArthur luase în considerare să bombardeze nuclear frontiera sino-coreeană până să fie concediat de președintele Truman. Războiul care ar fi putut duce la Al Treilea Război Mondial după ce s-au angajat multe țări în luptele duse în peninsula coreeană s-a încheiat în iulie 1953, în urma unui armistițiu care a stabilit „Zona Demilitarizată”. Coreea de Nord și Coreea de Sud au rămas de atunci în stare de conflict înghețat. Costurile pentru americani? Au salvat regimul sud-coreean, drept pentru care Coreea de Sud se va democratiza și va deveni un important furnizor de produse tehnice Samsung, muzică K-pop, kimchi și de seriale coreene pentru Occident. Dar cu costuri uriașe: 36.574 de soldați americani uciși și 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viețile. Modern Warfare, scurt istoric Seria Call of Duty a debutat din toamna anului 2003, cu un joc axat pe cel de-al Doilea Război Mondial. După trei jocuri pe același conflict, din 2007, producătorii au ales o nouă
Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR
Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.
Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii
Premierul interimar Ilie Bolojan își recunoaște câteva dintre greșelile făcute în guvernare, dar dă vina pe presiunile cauzate de mai mulți factori. El spune că guvernarea în perioade tensionate vine cu greșeli și decizii dificile, dar susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect, fără aroganțe”. Bolojan vorbește despre promisiuni și pierderea încrederii Ilie Bolojan a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. El a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. El a mai spus că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a explicat el. Premierul interimar a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impostelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare (…)Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, mai spune Bolojan. Sursa foto: Mediafax Măsuri împotriva evaziunii De asemenea, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a precizat el. Potrivit premierului interimar, unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici: „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”. Premierul Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Guvernului. Seful Executivului a oferit prima reactie oficiala dupa ce ministrii PSD si-au depus demisiile in masa, joi, 23 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe” El precizează că intenționează să discute cu ministrul Finanțelor legat de extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. Ilie Bolojan (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) „S-a mers cu frâna de mână trasă” El a mai declarat că guvernul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieri, de desfințări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat Bolojan. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a adăugat premierul interimar. Totodată, Bolojan a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a mai spus premierul interimar. Bolojan, somat de sindicatul din Guvern, după majorările de la Romgaz. I se cere acordarea sumei unice de 15.000 de lei Sursa foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan îi spulberă orice vis lui Bolojan de a reveni la Palatul Victoria. Președintele nu îl va renominaliza: nu îmi doresc un guvern care să nască o altă criză Ilie Bolojan o apără pe Oana Gheorghiu în scandalul “mailurilor exploratorii” dezvăluit de Gândul: nu consider că a făcut ceva ilegal sau imoral. Bolojan le ia apărarea și nemților de la Schwarz
Irineu Darău: Digitalizarea este în urmă pentru că unii și-au făcut mendrele
Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public. Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Darău: „Am deranjat multe interese” „Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău. El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”. „Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul. El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”. „Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu
SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.