Elon Musk, mai bogat decât cinci miliardari la un loc
Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie după ce SpaceX a fost listată oficial la bursă. La ora curentă, prețul unei acțiuni la SpaceX este 171 de dolari. SpaceX a ajuns să valoreze de peste 4 ori PIB-ul României, compania fiidn evaluată la 2,13 de trilioane de dolari. Elon Musk controlează 42% din capital. Elon Musk, mai bogat decât țara nativă Averea sa este de două ori mai mare decât PIB-ul țării în care s-a născut, Africa de Sud. O acțiune la compania de rachete, sateliți și AI a valorat joi seară 135 de dolari, potrivit The Washington Post. PIB-ul Africii de Sud este 479 miliarde de dolari (nominal). Sursa foto: Profimedia images Trilionarul Elon Musk este mai bogat decât următorii cinci cei mai bogați miliardari din lume la un loc. Elon Musk – 1,1 trilion de dolari Larry Page – 303 miliarde de dolari Sergey Brin – 282 miliarde de dolari Jeff Bezos – 260 miliarde de dolari Larry Ellison – 254 miliarde de dolari Michael Dell – 204 miliarde de dolari Mark Zuckerberg – 203 miliarde de dolari Jensen Huang – 166 miliarde de dolari Bernard Arnault – 164 miliarde de dolari Jim Walton – 147 miliarde de dolari Numai 21 de țări, printre care SUA, au un PIB de peste 1 trilion de dolari. Statistici: cum arată un 1 trilion $? Potrivit Fortune, dacă cineva ar așeza 1 trilion de dolari în bancnote cap la cap, ar rezulta o coloană care s-ar întinde la 156 de milioane de kilometri. Ar presupune 200 de călătorii dus-întors de la Pământ la Lună (distanța este de 384.400 de km). Coloana depășește și distanța dintre Pământ și Soare (150 de milioane de km). Dar dacă Elon Musk și-ar împărți averea de 1 trilion de dolari către toți cei 8,2 miliarde de oameni care trăiesc azi pe Pământ? Fiecare persoană ar primi numai 122 de dolari, scrie Forbes. SpaceX plănuiește să construiască centre de date orbitale pentru a dezvolta servere mai rapide de AI pentru GROK. Elon Musk consideră că trimiterea de sateliți Starlink cu centre de date spațiale ar fi o soluție pentru a dezvolt AI, fără a fi afectat de limitările energetice de pe Pământ. Sursa Foto: Hepta/Profimedia
O companie a anunțat că va lansa în toamnă un joc video despre războiul dintre SUA și Coreea de Nord. Antagonistul, inspirat după Kim Jong Un
Lansarea unui joc video „Call of Duty” a devenit în Statele Unite ale Americii o sărbătoare anuală de amploarea „Zilei Recunoștinței” și a „Black Friday”. Ca în fiecare toamnă, companiile Activision-Blizzard și Microsoft vor lansa și în acest an un nou joc al seriei, cu un nou conflict ilustrat pe câmpul de bătălie virtual din modul multiplayer, precum și o nouă poveste cinematografică. În contextul în care SUA au fost implicate în primele șase luni ale anului 2026 în două conflicte cu Venezuela și Iran, anul acesta este rândul companiei de dezvoltare Infinity Ward să aducă pe console și pe PC un nou joc din „Modern Warfare (Reboot) ”, o serie de jocuri de acțiune lansată din 2019 ce a fost inspirată după trilogia originală „Modern Warfare”. Dezvoltatorii promit că cel de-al patrulea joc al seriei va fi îmbunătățit în comparație cu mult criticatul joc „Modern Warfare III” lansat în 2023. După ce au luptat multe nopți la rând în Verdansk (regiune inspirată după Donețk), Urzikstan (o țară ficțională inspirată după Siria) și în Mexic, Call of Duty: Modern Warfare 4 îi vor transporta pe jucători într-un război ficțional cu Coreea de Nord. Ce a atras atenția imediat a fost antagonistul, tânărul dictator al Coreei de Nord ce pare să fie inspirat după Kim Jong Un, care conduce țara cu o mână de fier din anul 2011, de la moartea tatălui său, Kim Jong-Il. Kim Jong-Un, scurtă biografie În viața reală, Kim Jong Un (născut în 1982/1984), a intensificat programul de înarmare nucleară și a menținut cultul media al personalității bazat pe ideologia Juche. Kim Jong-un / Sursă FOTO: Profimedia Images În 2013, dictatorul a ordonat asasinarea fratelui său vitreg și executarea unchiului. A coordonat patru teste nucleare și testarea a mai multor rachete, inclsiv a primei rachete balistice intercontinentale ale Coreei de Nord. Profimedia Tensiunile cu SUA, Japonia și Coreea de Sud au luat amploare. După amenințări reciproce, Donald Trump s-a împăcat cu Kim Jong-Un și a devenit primul președinte american care s-a întâlnit cu un dictator nord-coreean. Negocierile au picat însă, iar Coreea de Nord a abandonat ideea reunificării cu Coreea de Sud și a respins dezarmarea nucleară. Din 2024, Coreea de Nord și-a întărit relațiile cu Rusia și chiar a trimis soldați pentru a sprijini trupele ruse în campania pentru eliberarea regiunii Kursk de sub ocupația ucraineană. 12.000 – 15.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși să lupte în Ucraina. Oficialii occidentali estimează că 1.000 de soldați nord-coreeni și-au pierdut viața în luptele cu ucrainenii. El și-a desemnat fiica, pe Kim Ju Ae (născută în 2012/2013) ca succesor la funcția de liderul suprem al Coreei de Nord. Detalii tehnice despre joc Infinity Ward promit că jocul Modern Warfare 4 va fi mai „întunecat și mai periculos”, iar povestea va fi mai „emoționantă”. Modul multiplayer promite lupte precise și la sol, iar în modul DMZ, jucătorii vor opera în spatele liniilor inamice, unde fiecare operațiune de extragere în teritoriul contestat obligă la alegeri dificile cu privire la securizarea obiectivelor. Call of Duty: Modern Warfare 4 va fi lansat pe 23 octombrie. Modern Warfare 4 va fi despre cel de-al Doilea Război Coreean Povestea se desfășoară în zilele noastre, după ce protagonistul seriei, căpitanul Price, un fost operator britanic SAS și eroul războului împotriva terorismului, ajunge să fie căutat la nivel internațional după ce l-a asasinat pe un general american acuzat pentru contrabandă cu arme cu o companie militară privată. Războiul izbucnește în Peninsula Coreeană. Coreea de Nord lansează o invazie la scară largă care amenință să destabilizeze lumea, iar o tânără echipă de soldați sud-coreeni luptă alături de americani pentru a supraviețui pe frontul care se prăbușește. Campania single-player îi plasează pe jucători să ducă lupte și în New York, Paris și Mumbai. În viața reală, ultima oară când Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au războit a fost între anii 1966-1969, în timpul Conflictului din Zona Demilitarizată Coreeană, soldată cu peste 600 de militari uciși. Cel mai de anvergură război a fost între 1950 și 1953, în Războiul Coreean, cu aproape 2 milioane de civili și militari uciși. Adevăratul Război Coreean (1950-1953) În iunie 1950, când forțele comuniste din Coreea de Nord condusă de Kim Il Sung au invadat Coreea de Sud, SUA, cu democratul Harry S. Truman președinte, au intervenit de parte regimului autoritar condus de Syngman Rhee de la Seul. SUA au fost sprijinite de Națiunile Unite, de Regatul Unit, Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, Turcia, Filipine, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Africa de Sud etc. De partea Coreei de Nord au fost URSS și China maoistă. În octombrie 1950, armata Republicii Populare Chineze de 2 milioane de soldați a traversat râul Yalu. A rezultat un război devastator în peninsula coreeană între China și SUA. Americanii au pierdut bătăliile de la Ch’ongch’on și Chosin. Seulul a ajuns iar sub ocupația forțelor comuniste. Sovieticii au intrat în lupte directe cu americanii într-o bătălie aeriană, iar pilotul Royce Willliams, acum în vârstă de 101 ani, a doborât patru aeronave sovietice. Generalul american Douglas McArthur luase în considerare să bombardeze nuclear frontiera sino-coreeană până să fie concediat de președintele Truman. Războiul care ar fi putut duce la Al Treilea Război Mondial după ce s-au angajat multe țări în luptele duse în peninsula coreeană s-a încheiat în iulie 1953, în urma unui armistițiu care a stabilit „Zona Demilitarizată”. Coreea de Nord și Coreea de Sud au rămas de atunci în stare de conflict înghețat. Costurile pentru americani? Au salvat regimul sud-coreean, drept pentru care Coreea de Sud se va democratiza și va deveni un important furnizor de produse tehnice Samsung, muzică K-pop, kimchi și de seriale coreene pentru Occident. Dar cu costuri uriașe: 36.574 de soldați americani uciși și 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viețile. Modern Warfare, scurt istoric Seria Call of Duty a debutat din toamna anului 2003, cu un joc axat pe cel de-al Doilea Război Mondial. După trei jocuri pe același conflict, din 2007, producătorii au ales o nouă
Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR
Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.
Ilie Bolojan își recunoaște greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii
Premierul interimar Ilie Bolojan își recunoaște câteva dintre greșelile făcute în guvernare, dar dă vina pe presiunile cauzate de mai mulți factori. El spune că guvernarea în perioade tensionate vine cu greșeli și decizii dificile, dar susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect, fără aroganțe”. Bolojan vorbește despre promisiuni și pierderea încrederii Ilie Bolojan a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. El a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. El a mai spus că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a explicat el. Premierul interimar a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impostelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare (…)Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, mai spune Bolojan. Sursa foto: Mediafax Măsuri împotriva evaziunii De asemenea, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a precizat el. Potrivit premierului interimar, unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici: „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”. Premierul Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Guvernului. Seful Executivului a oferit prima reactie oficiala dupa ce ministrii PSD si-au depus demisiile in masa, joi, 23 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe” El precizează că intenționează să discute cu ministrul Finanțelor legat de extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. Ilie Bolojan (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) „S-a mers cu frâna de mână trasă” El a mai declarat că guvernul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieri, de desfințări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat Bolojan. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a adăugat premierul interimar. Totodată, Bolojan a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a mai spus premierul interimar. Bolojan, somat de sindicatul din Guvern, după majorările de la Romgaz. I se cere acordarea sumei unice de 15.000 de lei Sursa foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan îi spulberă orice vis lui Bolojan de a reveni la Palatul Victoria. Președintele nu îl va renominaliza: nu îmi doresc un guvern care să nască o altă criză Ilie Bolojan o apără pe Oana Gheorghiu în scandalul “mailurilor exploratorii” dezvăluit de Gândul: nu consider că a făcut ceva ilegal sau imoral. Bolojan le ia apărarea și nemților de la Schwarz
Irineu Darău: Digitalizarea este în urmă pentru că unii și-au făcut mendrele
Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public. Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Darău: „Am deranjat multe interese” „Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău. El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”. „Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul. El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”. „Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Guvernul nu este talcioc.” Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria cere demiterea lui Darău și a Oanei Gheorghiu
SAALG susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. „Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG. Obligația legală nerespectată Prin Legea nr. 49/2025, membrii Guvernului sunt obligați să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte. Cele neplanificate, în termen de două zile de la desfășurare. SAALG întreabă public dacă aceste obligații au fost respectate și solicită indicarea înregistrărilor existente. Conexiunea cu conducerea ADR Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Legătura cu programul SAFE Sindicatul atrage atenția și asupra programului SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. Presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall. SAALG cere lămuriri: contactele guvernamentale cu grupuri germane private, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau alte interese? Ce solicită SAALG concret Sindicatul cere demisia de onoare a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor privind contactele cu grupul Schwarz, verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de digitalizare, cloud și achiziții publice. „Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul
Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Soluția Uniunii Europene la criminalitate: monitorizarea emoticoanelor din țările UE
Autoritățile europene de reglementare, Comisia Europeană și Consiliul Coordonatorilor Serviciilor Digitale susțin aplicarea Legii privind serviciile digitale. Potrivit Comisiei Europene , un prim raport privind riscurile platformelor online și a motoarelor de căutare a fost publicat. Pericolele lumii online vor fi combătute mai dur în UE Raportul susține că riscurile majore sunt: distribuirea conținutului ilegal; amenințarea drepturilor fundamentale; provocările protecției drepturilor intelectuale; fraudele cibernetice de pe piețele online. UE a devenit mai preocupată de sănătatea mintală și protejarea minorilor. Sisteme automate vor putea detecta emoji-uri folosite pentru ascunderea activităților ilegale Comisia Europeană ar urma să implementeze sisteme automate pentru a detecta chiar și emojis folosite pentru activități online ilegale, precum vânzarea de droguri. Digital EU a postat pe X mesajul: „Un emoji nu este întotdeauna doar un emoji”. Autorul recomandă: Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE
WSJ: Cel mai mare proprietar de terenuri din America folosește inteligența artificială pentru a digitaliza pădurea
Weyerhaeuser, adesea citată drept cel mai mare proprietar privat de păduri din America, cu aproape 11 milioane de acri, implementează agresiv inteligența artificială pentru a crea un „geamăn digital” al pădurilor sale. Este vorba de tractoare autonome care tractează copacii tăiați în jurul locurilor de exploatare forestieră. O bază de date care detaliază fiecare copac din pădure. Un ecran care le arată tăietorilor de lemne ce copaci să taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare peste decenii. Compania se îndreaptă către un viitor al exploatării forestiere autonome de înaltă tehnologie pentru a spori eficiența și a dubla profiturile până în 2030, relatează WSJ. Prin combinarea imaginilor din satelit, a fotografiilor cu drone și a LiDAR (tehnologie de senzori bazată pe laser), Weyerhaeuser construiește o reprezentare digitală 3D a întregii sale păduri. Modelele de inteligență artificială analizează aceste date pentru a identifica speciile individuale de copaci, a măsura diametrele și a evalua sănătatea pădurilor. O „bază de date digitală” detaliază chiar și copaci specifici, spunându-le tăietorilor de lemne pe care să îi taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare viitoare. Compania testează tractoare semiautonome (utilaje care tractează copaci doborâți) care utilizează inteligența artificială pentru navigare și cartografierea terenului. Acest lucru ar putea permite în cele din urmă unui operator să gestioneze mai multe utilaje de la distanță. Colaborând cu firme de tehnologie, aceștia dezvoltă asistenți inteligenți artificiali pentru cabinele combinelor de recoltare, care evidențiază anumiți copaci pentru rărire direct pe un ecran digital, asigurându-se că cele mai bune exemplare au suficient spațiu pentru a crește. Dincolo de solul pădurii, inteligența artificială este utilizată pentru a monitoriza echipamentele fabricii, a optimiza rutele camioanelor pentru transportul cherestelei și a calcula ratele de supraviețuire ale puieților din imaginile filmate cu drona. Deși Weyerhaeuser este cel mai mare proprietar de păduri , familia Emmerson (prin Sierra Pacific Industries ) și persoane fizice precum John Malone sau Stan Kroenke tranzacționează adesea titluri de proprietate – devenind cel mai mare proprietar privat de terenuri. Familia Emmerson deține peste 2,4 milioane de acri. Cu toate acestea, inițiativa specifică de „digitalizare a pădurii” prin intermediul inteligenței artificiale este condusă cde Weyerhaeuser, ca parte a strategiei de creștere a profitului de miliarde de dolari.
ADR a lansat versiunea Beta a ROePAS, punctul unic de acces la serviciile publice digitale
„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță lansarea platformei ROePAS, producție a versiunii Beta pentru testarea de către cetățeni, mediul de afaceri și instituții publice a infrastructurii digitale naționale dedicată furnizării și gestionării serviciilor publice electronice. Platforma este disponibilă la https://roepas.ro/ro/ și oferă cetățenilor și mediului de afaceri acces centralizat și sigur la informații, proceduri online și servicii de asistență”, se arată în comunicatul de vineri al ADR. Finanțare prin PNRR Platforma face parte din proiectul „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate transformării digitale. „Platforma se integrează cu inițiative europene precum Single Digital Gateway și YourEurope, facilitând fluxuri electronice integrate și schimbul transfrontalier de documente administrative prin aplicarea principiului Once-Only”, se mai arată în comunicat. Funcții și migrarea datelor Platforma include mai multe funcționalități principale, printre care acces centralizat la servicii digitale, servicii publice standardizate la nivel local, autentificare electronică prin eIDAS și ROeID, dar și instrumente de asistență precum chatbot, sistem de ticketing și mecanisme de feedback. Platforma este integrată cu mai multe instituții publice, iar peste 5.000 de proceduri existente sunt migrate din fostul portal Punctul de Contact Unic Electronic. Portalul este structurat pe trei componente principale: una dedicată cetățenilor și mediului de afaceri, pentru depunerea cererilor online și obținerea documentelor; una pentru instituțiile publice, care permite gestionarea serviciilor digitale și a fluxurilor administrative; și o componentă de administrare a platformei. Instituțiile publice se pot integra în ROePAS fie prin utilizarea exclusivă a portalului, fie prin conectarea propriilor sisteme interne prin API-uri, fie prin redirecționarea către portalurile proprii. În perioada următoare, ADR va continua procesul de integrare cu autoritățile și instituțiile publice, care trebuie să verifice și să actualizeze procedurile și informațiile din fostul PCUE. Nevoia de feedback „Echipa de implementare încurajează, în această perioadă, transmiterea de feedback din partea instituțiilor și utilizatorilor. Platforma a fost lansată în versiune beta tocmai pentru a permite îmbunătățirea continuă a experienței de utilizare”, se mai arată în comunicat.