UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev
„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.
Zelenski, după turneul din Orientul Mijlociu: Un demers foarte productiv
Vizita a avut scopul promovării expertizei ucrainene în contracararea atacurilor cu drone, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra statelor din regiune. Președintele ucrainean a subliniat că experiența acumulată în războiul cu Rusia, unde Moscova a utilizat drone iraniene, poate fi valorificată în cooperarea cu statele din Orientul Mijlociu. „A fost o vizită foarte fructuoasă în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. Avem deja acorduri importante cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. De asemenea, colaborăm cu Iordania și Kuweit”, se arată în mesajul publicat pe X de Zelenski. Liderul de la Kiev a anunțat că Bahrain și Oman sunt interesate de dezvoltarea unor parteneriate similare. „Pentru Ucraina, nu este vorba doar de prestigiu și respect pentru poporul nostru. Este o chestiune foarte concretă și practică. Exportăm sistemele noastre de apărare, abilitățile luptătorilor noștri și cunoștințele pe care le posedă statul nostru”, mai spune Zelenski. Acesta a adăugat că discuțiile au vizat inclusiv cooperarea în domeniul apărării aeriene, dezvoltarea producției de armament și sectorul energetic. Totodată, au fost abordate și livrările de motorină, esențiale pentru nevoile de apărare și agricultură ale Ucrainei, informează Reuters.
Franța avertizează că absența ambasadorului SUA de la o convocare îi va afecta mandatul
Șeful diplomației de la Paris a anunțat marți că a cerut interzicerea temporară a întâlnirilor ambasadorului american cu membri ai guvernului francez. Barrot a menționat că interdicția va fi în vigoare până când Kushner se va prezenta la Ministerul Afacerilor Externe de la Paris. „Când cineva are onoarea de a reprezenta propria țară, Statele Unite ale Americii, respectă cele mai elementare obiceiuri ale diplomației și răspunde la convocarea Ministerului Afacerilor Externe”,a spus Barrot într-un interviu acordat France Info, citat de Politico. Ministrul francez a mai precizat că a fost surprins de absența diplomatului american, având în vedere caracterul obligatoriu al unei astfel de convocări. Charles Kushner, ambasadorul Statelor Unite la Paris, a fost convocat duminică de ministerul francez de Externe după ce administrația Trump a reacționat la moartea activistului Quentin Deranque care a încetat din viață la câteva zile după ce a fost atacat de un grup radical de stânga. Subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers a condamnat violența grupurilor de stânga și, declarând: „Când decizi să ucizi oameni pentru opiniile lor în loc să-i convingi, te plasezi în afara civilizației”. În replică, Barrot a spus: „Respingem orice exploatare a acestei tragedii în scopuri politice. Franța nu are lecții de învățat în ceea ce privește violența”. Ministrul a subliniat că incidentul nu va afecta relațiile bilaterale dintre Franța și Statele Unite ale Americii, acesta a criticat implicarea unor politicieni străini în afacerile interne ale Franței.
Noul șef al misiunii diplomatice americane a sosit în Venezuela
Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela. Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean, informează AFP. Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro. Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025. Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela. Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a susținut în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de președinta interimară Delcy Rodriguez. Aceasta a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului. Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercuri: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”.
Americanii susțin că iranienii au suspendat 800 de execuții programate pentru miercuri
Americanii anunță că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului, potrivit Le Figaro. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Americanii au impus noi sancțiuni economice Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Atac oprit pe ultima sută de metri Un înalt oficial saudit a declarat joi pentru AFP că Arabia Saudită, Qatar și Oman l-au avertizat pe Donald Trump cu privire la riscul unor „urmări grave pentru regiune” în cazul unui atac american. Cele trei țări „au depus eforturi diplomatice intense de ultim moment pentru a-i convinge președintelui Trump să ofere Iranului șansa de a-și demonstra bunele intenții”, a declarat oficialul sub condiția anonimatului. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
Rușii îl ironizează pe Trump: Să cumperi Groenlanda cu petrol din Venezuela, o mișcare inovatoare
Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a glumit pe seama strategiei SUA, potrivit Sky News. Acesta s-a referit la interesul declarat al lui Trump pentru Groenlanda și la recenta operațiune din Venezuela care a dus la capturarea președintelui Maduro. Într-o postare pe X, ca răspuns la un raport al Wall Street Journal, Dmitriev a spus: „Să cumperi Groenlanda cu petrol din Venezuela? M&A geopolitice inovatoare.” Emisarul Kremlinului a glumit despre faptul că SUA ar putea folosi bani din comercializarea petrolului din Venezuela pentru a cumpăra Groenlanda. În ceea ce privește M&A, se pare că Dmitriev s-a referit la fuziuni și achiziții, amestecând mișcările geopolitice ale lui Trump într-un context de afaceri. Rușii i-au răspuns și lui Marco Rubio Raportul Wall Street Journal l-a citat pe Marco Rubio, secretarul de stat american. Luni, într-o conferință de presă acesta a spus că nu este planificată o invazie a Groenlandei și că americanii au scopul de a cumpăra teritoriul de la Danemarca. Casa Albă a declarat că Groenlanda „este o prioritate de securitate națională”, iar Donald Trump „a discutat o serie de opțiuni pentru a urmări acest obiectiv important de politică externă”. Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula. Liderul SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.
Noul ambasador SUA în Danemarca urmează să se întâlnească cu oficiali groenlandezi pe fondul interesului lui Trump pentru regiune
Kenneth Howery, cofondator PayPal și recent numit ambasador al SUA în Danemarca, se află în această săptămână în Nuuk pentru a participa la reuniunea anuală a Comitetului Mixt, o structura din care fac parte Statele Unite, Danemarca și Groenlanda pentru a facilita cooperarea civilă și militară. Ambasada Statelor Unite în Danemarca a publicat luni o fotografie cu Howery și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, cu descriere: „Încântat să fiu în Groenlanda pentru reuniunea anuală a Comitetului Mixt dintre SUA și Groenlanda, împreună cu Danemarca”. Washingtonul consideră Groenlanda esențială pentru securitatea națională, în special datorită rolului său în sistemul american de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice, ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trecând peste insulă. La începutul anului, președintele Trump declara că nu exclude ocuparea prin forţă militară a Groenlandei. „Încrederea și respectul sunt baza oricărui parteneriat, iar nu este un secret că anul trecut a fost dificil”, a subliniat Motzfeldt, referindu-se la evoluția relațiilor în decursul anului curent.
Președintele Zelenski susține că a avut un dialog substanțial cu Steve Witkoff și Jared Kushner
Zelenskiy a declarat că Ucraina este determinată să continue cooperarea cu partea americană pentru a atinge o pace durabilă și justă. Discuțiile au avut loc după două zile de discuții între Witkoff, Kushner și negociatorul ucrainean Rustem Umerov în Miami, despre încheierea războiului. „Am acoperit numeroase aspecte și am trecut în revistă punctele cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge și eliminarea amenințării unei noi invazii rusești la scară largă, precum și riscul ca Rusia să nu își onoreze promisiunile, așa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a transmis Zelenski pe X. Președintele ucrainean a adăugat: „Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a realiza cu adevărat pacea. Am convenit asupra următorilor pași și a formatelor discuțiilor cu Statele Unite. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru o abordare atât de intensă a negocierilor”. Emisarul american Witkoff urma să îl informeze pe Umerov despre întâlnirea sa din Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenskiy a spus că așteaptă un raport detaliat de la Umerov la Kiev și a subliniat că „nu totul poate fi discutat la telefon”.
Anunț șoc. Un negociator ucrainean anunță că planul de pace inițial nu mai există
Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Ce spun rușii despre modificările aduse proiectului Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. La prima vedere, actualizarea europeană nu funcționează pentru Rusia, a mai spus Ușakov. „Multe” dintre prevederile planului inițial al SUA trimis la Kiev săptămâna trecută par acceptabile, în timp ce alte prevederi necesită discuții detaliate, a adăugat el. Există „unele semnale”, dar încă nu există un acord definitiv privind organizarea de discuții între reprezentanții Rusiei și ai SUA în persoană, a mai spus Ușakov. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate. După discuțiile de duminică de la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat că au elaborat un „cadru de pace actualizat”.
Ministerul de Externe va organiza concurs de primire în Corpul Diplomatic
Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu un deficit de personal calificat, motiv pentru care s-a recurs la detașări din cadrul altor instituții ale statului ori din mediul academic. Ministrul de Externe, Oana Țoiu anunță că regulile de detașare vor fi schimbate, iar în diplomație vor intra oameni noi, prin concurs. „Facem trei lucruri în acest moment. Primul dintre ele este că lansăm până la sfârșitul acestui an un concurs de angajare și de primire în Corpul Diplomatic. Foarte important pentru că există acest deficit de resursă umană și atunci trebuie să ai resursa umană cu care să înlocuiești soluția detașării acolo unde poți. În septembrie, început de octombrie, o să lansăm un concurs intern. La ce mă refer când spun concurs intern, ca să înțeleagă și cei care nu au interacționat cu Ministerul Afacerilor Externe până acum, ne referim la un concurs de selecție din interiorul echipelor noastre pentru posturile în consulare, pentru posturile din misiunile diplomatice. Acesta este concursul intern și al treilea lucru pe care îl facem este să reevaluăm regulile de detașare astfel încât să nu închidem cu totul un instrument de resurse umane care poate fi necesar în anumite dosare” a spus ministrul de Externe.