Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun
Guvernul României vrea să majoreze salariul minim în 2026, pentru a se alinia la directiva europeană care cere statelor membre să coreleze veniturile cu costul vieții și productivitatea. În același timp, patronatele cer Guvernului să nu crească salariul minim, pentru că firmele nu mai pot suporta creșterea costurilor. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. Ce spun liderii coaliției Guvernul trebuie să ia o decizie până la finalul anului privind salariul minim. „A fost o discuție scurtă, în sensul că la final de an există aceasta actualizare, dacă se face, nu se face, decizia se va lua în momentul potrivit. Dar încă nu e luată nicio decizie, există păreri relativ împărțite. Cei din zona de business spun că nu e cazul, că productivitatea nu susține o astfel de creștere. Vom vedea când va fi momentul”, a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, într-o conferință de presă. PSD susține însă aceste majorări salariale. Sorin Grindeanu, șeful interimar al PSD, spune că discuții mai ample pe acest subiect vor fi discutate săptămâna viitoare într-un consiliu tripartit. „Avem ca țintă să susținem aceste lucruri, dar o să avem și un Consiliu Tripartit. Trebuie să ascultăm și partea cealaltă, iar toate aceste aspecte le vom decide în forurile de conducere”, a precizat Grindeanu. Răspunsul IMM România Creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care avem o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor românești, arată reprezentaţii IMM ROMÂNIA. RECOMANDAREA AUTORULUI Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
Apune epoca salariilor CONFIDENȚIALE
Astfel, cei care vor să se angajeze pot face o selecție exactă ca intervale salariale, care vor fi afișate în anunțurile de recrutare de pe platformele de profil. Se vor evita cazurile în care angajatorii dau doar informații vagi cu privire la salarii. „Așteptările directivei sunt să clarifice mediul gri pe care îl aveam până acum, în care nu știai intervalele salariale și apăreau doar anunțuri în care angajatorul postează că oferă un pachet competitiv. Iar dacă nu îți era foarte clar despre ce înseamnă un post, o structură, o expertiză, dar de fapt tu erai peste acel post și nivel de expertiză, mergeai la interviu, poate și angajatorul își dorea să te angajeze, chiar dacă nu își permitea. Dar, prin această transparentizare și prin apariția unor indicații (nu a întregului pachet pentru că poți da un minimum al intervalului salarial, nu neapărat salariul fix), se vine cu o structură prin care vei atrage candidații care au și pregătirea necesară. Sau poate vin la interviu și unii care nu au experiența necesară, dar care sunt în așteptările acelui interval salarial, iar tu, ca recrutor, mai poți reduce din cei care poate cereau mai mulți bani”, a declarat pentru Wall-Street.ro un expert HR. Drepturi noi pentru angajați Uniunea Europeană a adoptat, la 10 mai 2023, Directiva (UE) 2023/970, menită să consolideze principiul „egalității de remunerare pentru același lucru sau lucru de valoare egală, precum și să impună un nivel mai mare de transparență salarială pentru a combate discriminările de gen. În anunțurile de angajare va trebui să fie menționat în mod obligatoriu salariul minim de pornire fără de care nu va mai putea fi angajată o persoană pe poziția respectivă sau intervalul salarial, pe baza criteriilor obiective și neutre în ceea ce privește genul. În egală măsură, angajatorii nu vor mai putea întreba candidații despre istoricul salarial precedent, evitându-se lipsa unei evoluții salariale a persoanei care aplică. Nu vor mai exista diferențe între femei și bărbați În temeiul noilor norme, angajatorii din UE vor fi obligați să comunice informații cu privire la salarii, precum și să ia măsuri concrete dacă diferența de remunerare dintre femei și bărbați depășește 5%. Referitor la angajați, aceștia vor avea dreptul să solicite și să primească informații privind propriul nivel salarial și media salarială a colegilor care practică aceeași muncă, defalcat pe gen. Mai departe, angajatorul trebuie să transmită criteriile obiective folosite pentru stabilirea salariilor, a bonusurilor, dar și a beneficiilor. Clauzele contractuale care interzic angajaților să vorbească despre salarii lor vor deveni nule, potrivit analizei realizate de compania globală de consultanță BDO. Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislația națională până pe 7 iunie 2026 potrivit documentului.