Marius Voineag, DNA, despre dosarul lui Coldea: A fost o cauză greu de gestionat. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate
Întrebat despre dosarul lui Florian Coldea, Voineag a declarat că: „A fost o cauză greu de investigat din punctul nostru de vedere. Noi am încercat să fim cât se poate de obiectivi în ceea ce facem. Problema a fost dincolo de încărcătura emoțională, am încercat să înțelegem dacă exista consultanță și ce făcea el. Nu am înțeles de ce consultanța se făcea de foarte mulți inculpați din dosar cu trimitere în judecată. Asta nu am putut să decelăm. A fost un dosar care a trecut și prin filtrul meu de legalitate, pentru că am fost ierarhic superior. Mărturisesc că este o trimitere în judecată extrem de importantă din punctul meu. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate”, scrie Gândul. Voineag a mai declarat că nu a fost vorba despre temere în acest dosar însă a fost un dosar care a creat foarte multă rumoare în interior și a existat o anumită reticență a oamenilor chiar în a vorbi dincolo de o serie de martori care au fost audiați și care au dat anumite declarații și vor fi avute în vedere în fața unui judecător. „Au fost chestiuni sensibile și delicate și ne-am dorit să dăm dovadă de profesionalismul maxim în ceea ce privește acuzația în materia penală”, a mai spus procurorul șef al DNA, care a mai menționat că: „De la momentul în care consultanța s-a transformat în trafic de influență nu am mai dat niciun pas înapoi”.
Dosarul „Mitei în Portul Constanța”, la ceasul acordurilor de recunoaște a vinovăției / Proiecte cu „cântec”, în valoare de milioane de euro
Informații noi în dosarul corupției din Portul Constanța! Mai exact Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au sesizat Tribunalul Constanța cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în cazul a două persoane implicate în dosarul de corupție, legat de atribuirea unor contracte în Portul Constanța. Potrivit unui comunicat transmis joi de DNA, cei doi sunt acuzați de dare de mită în legătură cu proiecte în valoare de milioane de euro derulate prin Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Cei doi inculpați au declarat că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii Reamintim că dosarele de urmărire penală şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Constanţa, cu propunerea de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză. În acest dosar sunt cercetate 41 de persoane, printre acestea aflându-se Ion Dumitrache, fostul șef al PSD Constanța, Chirilă Florin-Laurențiu, director Direcția Tehnică în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Vișan George-Gabriel, director Comercial în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A (deputat PSD). Constanța, Cristea Cătălin-Viorel, consilier al directorului general al C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, dar și Banias Emil-Sorin, director Sucursale în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța. Ce au scris inculpații în acordurile de recunoaștere a vinovăției Procurorii de la Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată, cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei. „La data de 20 ianuarie 2025, inculpatul Ț.L., urmărind obținerea atribuirii de către una dintre firmele pe care le coordonează a contractului „Umpluturi si sistematizare teritoriu aferent Danei 99 din zona fluvio–maritimă a Portului Constanța și organizarea execuției lucrărilor” în valoare de 124.625.548 de lei – echivalent a aproximativ 25.000.000 de euro – aflat în procedură de licitație, ar fi promis, prin intermediul unei persoane, suma de 250.000 de euro – reprezentând 1% din valoarea contractului, pentru ca funcționari publici cu atribuții decizionale din cadrul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța să întreprindă demersurile necesare astfel încât societatea inculpatului să fie declarată câștigătoare. Ulterior, în datele de 04 și 06 februarie 2025, în realizarea aceleiași rezoluții și prin două acțiuni succesive, inculpatul Ț.L. ar fi oferit, prin intermediul aceleiași persoane, suma totală de 25.000 de euro ca avans din suma promisă de 250.000 de euro. La data de 11 decembrie 2024, inculpatul B.R., urmărind obținerea aprobării la nivelul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța a unui proiect pe care urma să îl deruleze în Portul Constanța prin firma sa, ar fi remis lui Cristea Cătălin-Viorel, funcționar public în cadrul companiei naționale anterior menționate, suma de aproximativ 400 de euro, în legătură cu îndeplinirea și, după caz, urgentarea îndeplinirii, de către cel din urmă și de către alți funcționari publici din cadrul companiei, a actelor necesare obținerii de avize, aprobări și licență de lucru pentru proiectul respectiv. În cauză, cu privire la inculpatul Ț.L., procurorii anticorupție au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 25.000 de euro, depusă în contul A.N.A.B.I. pe numele inculpatului, în vederea confiscării speciale de către instanța de judecată. Facem precizarea că cei doi inculpați și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt”, se precizează în comunicatul DNA. Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise şi au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupţie ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt, a indicat DNA. În prezenţa avocaţilor, aceştia au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mişcare acţiunile penale. În plus, au mărturisit că sunt de acord cu felul şi cu cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora. Vorbim, în această speță, despre o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 4 luni pentru angajat şi o pedeapsă de un an şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani pentru administratorul firmei, după cum informează anchetatorii. Sursă foto colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Kovesi, DEZVĂLUIRI fără precedent! Mafia italiană, implicată în frauda cu TVA din România! / Mafia chinezească, tot mai activă în România!
Replica DNA în cazul vicepremierului Dragoș Anastasiu: unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale / Cum a dobândit calitatea de martor denunțător
Mesajul a fost trimis sâmbătă prin intermediul unui comunicat de presă. „Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la calitatea de martor denunțător pe care o persoană ar fi avut-o într-un dosar penal instrumentat de DNA, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări: La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, a transmis DNA. Reprezentanții DNA au oferit explicații despre calitatea de martor denunțător. „Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, a explicat DNA. DNA mai spune că refuză să fie atrasă în discuții politice. „Este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat. În această dezbatere publică, în care DNA a fost solicitată de mass-media să se pronunțe asupra unui dosar pe care l-a instrumentat și care a fost confirmat definitiv de către instanța de judecată, interesul nostru instituțional ține exclusiv de o prezentare corectă a faptelor și a temeiurilor juridice. Respingem atragerea DNA în discuții politice de orice natură”, a precizat DNA. Dragoș Anastasiu cere copii ale documentelor de la DNA Anterior, vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că a solicitat copii ale documentelor de la DNA despre presupusul său denunț. Nu am semnat și depus un denunț, a spus Anastasiu pe Facebook. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a transmis vicepremierul Dragoș Anastasiu. Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv. Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.
DNA, despre dosarul lui Piedone: l-a învățat pe reprezentantul hotelului cum să aranjeze bucătăria și camerele
Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2025, față de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. „În data de 7 martie 2025, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că subordonații săi din cadrul A.N.P.C. urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului. Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor. În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC. Ulterior acestei informări, în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor. Acesta i-ar fi contactat telefonic pe unii dintre angajații hotelului și le-ar fi dat instrucțiuni pentru a face curățenie, a se echipa corespunzător și a-l aștepta pe președintele ANPC ce urma să vină în control”, arată DNA. În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții ANPC și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității. Pe timpul cât se află sub control judiciar, Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Piedone a ajuns din nou la DNA: Vom vedea ce se spune
Piedone a fost întrebat de jurnaliști dacă are calitatea de suspect și a spus „vom vedea ce se spune”. Întrebat, apoi, dacă de data aceasta va face declarații în fața procurorilor sau se va prevala de dreptul la tăcere, el a spus: „Să vedem”. Piedone a fost întrebat, de asemenea, dacă a fost cazat la hotelul la care se face referire, în timpul controalelor ANPC, Piedone a negat. DNA a anunțat marți că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, de către funcționari publici și complici ai acestora. „În cursul zilei de 22 iulie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Prahova și Constanța, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a transmis Biroul de Informare și Relații Publice al DNA. Surse: Piedone ar fi divulgat informații care nu erau destinate publicității Surse MEDIAFAX susțin că Piedone ar fi divulgat informații care nu erau destinate publicității unui operator economic. Practic, firma ar fi fost informată de un control care urma să fie făcut de reprezentanții ANPC. Printre altele, procurorii fac percheziții la Bragadiru, la reședința lui Piedone, dar și la Sinaia, unde se află sediul firmei. De asemenea, procurorii au ajuns la complexul rezidențial din Mamaia Nord unde este cazat șeful Protecției Consumatorilor. Anterior, Cristian Popescu Piedone a declarat la ieșirea de la DNA că nu i-a fost impusă nicio măsură restrictivă în dosarul în care este acuzat că ar fi anunțat patronul unui hotel de un control care urma. Chestionat despre natura dosarului, dacă este un dosar politic făcut „la comandă în contextul în care s-a vehiculat că va candida la Primăria Generală a Capitalei”, Piedone a spus că nu poate face declarații. Piedone a adăugat că este vorba despre un „război” între Sorin Susanu, fost șef al corpului de control al ANPC, și Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, și că „Sușanu înregistrează pe toată lumea”.
Nicușor Dan nu este mulțumit de conducerea DNA și a Parchetului General
„Nu sunt mulțumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General. În opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activității parchetului pe tipuri de infracțiuni și pe o alocare de resurse care să fie corespunzătoare”, spune Dan. Atât șeful DNA, cât și Procurorul General al României se află spre sfârșit de mandat. Din acest motiv președintele Nicușor Dan consideră că discuțiile și analiza trebuie să se concentreze pe viitorii candidați la conducerea parchetelor, după plecarea celor în funcție. „Acum, fiecare dintre ei mai are un mandat de, nu știu, șase, șapte luni, ceva de genul ăsta. Cred că este util să forțăm, însă pentru momentul în care o să fie discuția despre noi șefii ai parchetelor, analiza va fi foarte serioasă. Imediat după ce guvernul s-a format, am început să am discuții despre zona de justiție cu oameni în justiție”, a spus președintele Nicușor Dan.
DNA: UE vede rezultate pozitive în combaterea corupției în România. Domeniile de risc, în administrație
Direcția Națională Anticorupție a făcut unele precizări după ce, marți a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Raportul a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, DNA își reafirmă, după publicarea raportului, angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România. Comisia Europeană a remarcat că „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”. Într-un comunicat de presă, se arată că DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății. Domenii considerate cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional. În comunicat se precizează că DNA susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025. Potrivit strategiei „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”. Totuși nivelul corupției rămâne ridicat în sectorul public, fapt recunoscut de reprezentanții DNA. „Suntem conștienți că, după cum menționează raportul, „percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”. DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens”, potrivit comunicatului.
Polițiștii români negociază cu autoritățile SUA predarea afaceristului Manousos Bailakis
Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro. Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro. Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane. Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”. Bailakis, extrădat în luna iulie Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis. Sursele citate au precizat că, până în acest moment, autoritățile SUA nu s-au decis încă în legătură cu data extrădării din România, însă, cel mai probabil, grecul va ajunge pe pământ american în prima parte a lunii iulie. Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume. Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu. „În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics. După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS. În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics. În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil. În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate. În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România. În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”. Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau. „În cursul anului
Directorul Direcției Regionale Vamale București a fost trimis în judecată pentru corupție alături de alți doi funcționari din cadrul instituției
Directorul Direcției Regionale Vamale București, Paul Petrof, este acuzat de DNA că i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. Cu ajutorul acestuia, antreprenorul ar fi fost anunțat să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere. Cei trei au fost trimiși în judecată, în stare de libertate. „Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați care au săvârșit infracțiuni în exercitarea funcțiilor, după cum urmează: PETROF PAUL, director al Direcției Regionale Vamale București, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – favorizarea făptuitorului, TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și STAMATESCU RĂZVAN-COSMIN, șef birou în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – trafic de influență, în formă continuată (două acte materiale), – favorizarea făptuitorului, – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, se arată în comunicatul DNA. Procurorii anticorupție au încheiat șase acorduri de recunoaștere a vinovăției cu următori inculpați: – CERNAT ALEXANDRU, MARIN MARIUS, VULCAN MARIAN-VLADIMIR și URLUCEANU ION, funcționari în cadrul Autorității Vamale Române, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, – GHEORGHE DEMETRIUS, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și – C.G, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Potrivit DNA, în perioada iulie – august 2023, în contextul efectuării unor controale, funcționarii vamali Teianu Nicolae-Ștefan, Cernat Alexandru, Marin Marius, Vulcan Marian-Vladimir, Gheorghe Demetrius și Urluceanu Ion ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care-și desfășurau activitatea în mai multe centre comerciale situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, sumele totale de 52.600 lei, 5.000 USD, 5.600 euro și alte foloase necuvenite. Banii erau pretinși pentru a nu întocmi sesizări penale cu privire la problemele constatate și, în același timp, să fie finalizate controale într-un mod care să le fie favorabil oamenilor de afaceri. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2024, în scopul îngreunării cercetărilor ce se desfășurau într-un dosar penal, inculpații Petrof Paul și Stamatescu Răzvan-Cosmin i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, prin care erau solicitate diverse înscrisuri în legătură cu unele societăți aflate sub controlul omului de afaceri. Informațiile respective erau de natură a-l ajuta pe acesta din urmă să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere”, spun procurorii anticorupție. Conform procurorilor, în perioada 2021-2023, inculpatul Stamatescu Răzvan-Cosmin ar fi acceptat de la un om de afaceri promisiunea remiterii unei sume de 10.000 de dolari și ar fi primit mai multe foloase necuvenite pentru a-și trafica presupusa influență. Totodată, în același interval de timp, inculpatul Petrof Paul ar fi pretins de la inculpatul C.G., om de afaceri, plata unui avans în sumă de 50.000 euro pentru achiziția unui apartament și produse de vestimentație de lux, în schimbul „ajutorului” oferit acestuia din urmă în legătură cu obținerea unor autorizații. CITEȘTE ȘI: Cum a motivat Curtea de Apel Pitești anularea suspendării PUZ S2, care a generat prejudicii de mld. €: Nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale DNA a CONTESTAT decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea, luată de Judecătoria Ploiești. Fosta ministră a revenit în Penitenciarul Târgșor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
DNA „a priponit gruparea șpagă centralizată de la ISCTR Timiș condusă de Ilie Sîrbu. Cum decurgea afacerea
Ilie Lucian Sîrbu, inspectorul-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, coordonatorul judeţean Timiş şi doi inspectori sunt prezentaţi, miercuri, instanţei cu propunere de arestare preventivă. Ei sunt acuzaţi, între altele, de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată. Ilie Lucian Sîrbu, șeful Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro. DNA a făcut zeci de percheziții la domiciliul angajaților instituției acuzați de constituirea unui grup infracțional sofisticat. Sursele G4Media au informat că DNA instrumentează un dosar de „șpagă centralizată” și că angajații acestei structuri au încasat, numai în ultimele 7 luni, zeci de mii de euro. Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri seară, al DNA, zece persoane au fost reţinute 24 de ore, pentru luare de mită în dosarul şpăgilor de la ISCTR Timişoara. Ilie Lucian Sîrbu – inspector-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) şi participaţie improprie la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Dan Nicolae Gherman, coordonator judeţean Timiş în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi fals intelectual; Daniel Vasile Rogobete – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (24 acte materiale) şi fals intelectual; Gheorghe Marian Mereu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (43 acte materiale); Emilian Ioan Rodean – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (13 acte materiale); Octavian Gherman – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (14 acte materiale); Gabriel Constantin David – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (9 acte materiale); Alin Sebastian Fogaş – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale); Alin Petrişor Lupa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (12 acte materiale); Daniel Maximilian Dan – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale); Potrivit DNA, primii patru inculpaţi din cei zece sunt prezentaţi, miersuri seară, cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Vlad- Romeu Toma, inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Constantin Mihăescu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Cătălin Aris Stoian – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale); Ionuş Marius Popa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită; ”În schimbul unor sume de bani primite lunar cu titlul de mită, chiar sub forma unui «abonament», inspectorii I.S.C.T.R. Timişoara nu ar fi sancţionat autovehiculele societăţilor respective care efectuau transporturi rutiere şi totodată, i-ar fi anunţat pe aceştia despre eventualele controale efectuate. Valoarea acestor abonamente ar fi fost stabilită în funcţie de numărul de autovehicule folosite la transport şi de amploarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale”, precizează DNA. Întreaga grupare a fost monitorizată în perioada decembrie 2024 – aprilie 2025. ”Inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian (…) ar fi primit mai multe sume de bani (câte 2.500 de euro) şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale şi de la subordonaţi, pentru asigurarea protecţiei acestor societăţi comerciale în faţa controalelor efectuate de către inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. Timişoara. Protecţia oferită de inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian ar fi fost pentru ca inspectorii I.S.C.T.R. din subordinea sa să nu sancţioneze societăţile respective cu ocazia depistării în trafic a autovehiculelor societăţilor care transportă mărfuri peste tonaj, depăşind limitele legale admise la transport pe drumurile publice în ceea ce priveşte greutatea”, mai arată DNA. Potrivit procurorilor, de asemenea, în data de 06 februarie 2025, Sîrbu Ilie-Lucian nu ar fi trimis, la solicitarea poliţiştilor rutieri din cadrul I.P.J. Timiş, un echipaj din cadrul I.S.C.T.R. pentru a cântări un ansamblu rutier oprit în trafic, care depăşea masa totală maximă admisă în circulaţie, determinându-i fără vinovăţie pe aceştia, să nu aplice o sancţiune contravenţională societăţii comerciale care deţinea autovehiculul şi să nu ia măsura complementară privind indisponibilizarea autovehiculului respectiv. De asemenea, conform DNA, Ilie Lucian Sîrbu ar fi primit printr-un intermediar suma totală de 5.000 de euro, pentru protecţia unei societăţi comerciale cu activitate în domeniul transportului rutier de mărfuri, pe lunile respective. Ulterior, la data de 10 iunie 2025, el ar fi primit în aceeaşi modalitate suma de 1.500 de euro, ocazie cu care procurorii anticorupţie au efectuat flagrantul. ”În perioada decembrie 2024 – aprilie 2025, inculpatul Gherman Dan-Nicolae (…) ar fi primit mai multe sume de bani şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru a asigura protecţie acestor