Cristian Tudor Popescu, despre dezvăluirile Recorder: N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii din Piața Palatului
„Până în clipa de față, documentarul Recorder a realizat ceva important: câțiva magistrați au crăpat tăcerea din Justiție, câteva mii de oameni au ieșit să protesteze împotriva caracatiței din zisa Justiție. E un început bun, dar dezmembrarea monstrului poate fi realizată doar prin măsuri operative”, scrie jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe contul personal de socializare, ca reacție la ancheta Recorder, pe care, într-un text anterior, o clasificase drept „unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani”. În opinia jurnalistului, dezvăluirile Recorder seamănă cu momentul din decembrie ’89, când, la meetingul de la fostul Senat, mulțimea refuzase să mai scandeze sloganuri comuniste, iar la tribună, Ceaușescu era vizibil speriat, în timp ce-și plimba ochii peste furia de sub tribune. „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!” „N-am mai trăit așa ceva de la momentul tălăzuirii mulțimii în Piața Palatului, în vreme ce N. și E. Ceaușescu își roteau ochii furioși și speriați în toate părțile. Aidoma CPEx, în spatele președintei CAB Arsenie au fost aliniați 3 bărbați și 6 femei care au tăcut mâlc. Intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu, hotărâtă, curajoasă, întristată, precisă mi-a adus lacrimi în ochi. A spus doar atât: cu toată viața și cariera mea de 26 de ani în magistratură, confirm că tot ce a spus judecătorul Laurențiu Beșu este adevărat, suntem terorizați de conducere. Din sală s-au auzit destule aplauze, dar cred că au fost ale jurnaliștilor. Apoi, la tirul de întrebări care a urmat, singurul răspuns al lui Arsenie a fost: „Alo, alo, așezați-vă liniștiți la locurile voastre!”. O încercare disperată, cum nu credeam să văd într-o sală a Justiției române, a fost redarea, pe un laptop, a unui dialog dintr-un proces, care era menită s-o scoată isterică pe judecătoarea Daniela Panioglu; a fost oprită la jumătate, din gâtul mâinii, de Arsenie, pentru că arăta limpede că Panioglu avea dreptate. Arsenie a pus capăt în forță conferinței de presă, condusă în stil Florin Iordache Altăntrebare, refuzând să răspundă întrebărilor tuturor jurnaliștilor înscriși pe listă. Nu îndrăznesc să sper că pentru caracatiță va urma ce s-a întâmplat cu regimul ceaușist”, a comentat acesta. „Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă” În opinia jurnalistului, documentul Recorder ar fi trebuit realizat la inițiativa președintelui și cu mijloace logistice superioare: „Președintele Dan (…) nu ne-a spus decât că magistrații români muncesc mai mult decât cei din Europa. Că a văzut el cum vine grefiera cu căruciorul de supermarket plin cu dosare. Și nu l-a susținut pe Bolojan în încercarea de a tăia pensiile bestiale ale magistraților. Documentarul Recorder ar fi trebuit realizat din inițiativa președintelui la un nivel logistic mai ridicat, cu mijloace instituționale mult mai puternice decât ale jurnaliștilor. De pildă, e de crezut că SRI, de care președintele nu se atinge, nu știa tot ce e în ancheta Recorder? Corupția e peste tot, dar cea din Justiție e cea mai periculoasă, căci Justiția e puterea care poate pedepsi corupția”. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens” CTP consideră că reacția președintelui la documentarul Recorder e „lipsită de sens”, pentru că toate întrebările lansate de acesta în spațiul public își au răspunsul chiar în materialul citat. „Rar am văzut ceva mai lipsit de sens: răspunsul la toate aceste întrebări este în chiar documentarul Recorder: dictatura Savonea. N. Dan nu a rostit niciodată acest nume până a-l scrie acum pe net. Întrebările ar fi avut rost dacă le-ar fi adresat direct CSM, participând imediat la o ședință, așa cum l-a sfătuit gratis concediatul Ludovic Orban”, scrie jurnalistul. Ca să spargi „monolitul Savonea”, îți trebuie „un pickhammer din afară”, crede CTP, care înaintează o potențială soluție: „Secția Specială de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Bineînțeles, nu cu cei doar 35 de procurori pe care îi are acum. Reorganizată, înzestrată cu procurori valoroși profesional, curajoși și onești (mai există, trebuie doar să-i cauți), subordonată direct Procurorului General care va fi numit de președintele Dan. Această Secție Specială ar putea ancheta cel puțin cazurile din documentarul Recorder. Președintele Dan poate face asta. Sau altceva. Dar SĂ FACĂ, și repede, ceva cu cap și coadă. Altfel, va fi doar un postac pe facebook care „a văzut documentarul Recorder cap-coadă”.
Americanii vor să prezinte povestea unei românce pe Netflix: Își are locul într-un documentar!”
Povestea Soranei Cîrstea (35 de ani) i-a impresionat pe jurnaliștii americani, care consideră că viața româncei ar merita transpusă într-un documentar pe platforma Netflix. Publicațiile din Statele Unite remarcă transformarea spectaculoasă a sportivei din Târgoviște, stabilită la Dubai, care a reușit o revenire de senzație după o perioadă dificilă. În prima parte a sezonului, Sorana se afla la un pas de a părăsi Top 200 WTA, însă acum a urcat până pe locul 45 mondial, practicând un tenis solid și spectaculos. Într-un articol eveniment, americanii au încercat să descifreze secretul succesului Soranei, mergând până la a propune ca povestea ei de viață să fie ecranizată pe Netflix. Site-ul Tennisuptodate.com i-a dedicat un material amplu Soranei Cîrstea, sportivă care a găsit un echilibru perfect între carieră și viață personală. „Sori”, proaspăt calificată în sferturile turneului de la Hong Kong, este sprijinită constant de Ion Țiriac Jr., partenerul ei de viață și cel care i-a fost alături în momentele grele: „Este octombrie în Hong Kong, iar Sorana Cîrstea este încă aici. Încă joacă. Încă mai câștigă. Și, cumva, la 35 de ani, s-ar putea să joace cel mai bun tenis din viața ei. În momentul scrierii acestui articol, Cîrstea este calificată în optimi la Hong Kong (n.r. – între timp, Sorana a acces în sferturi). Nu este un lucru care să atragă atenția în sine, dar ceea ce îl face remarcabil este parcursul mai larg al anului ei. A început să să se apropie de locul 200 în clasament în 2025. Astăzi, e pe locul 44 în clasamentul LIVE. Nu este o greșeală de scriere. Patruzeci și patru. Pentru majoritatea profesioniștilor, acest tip de revenire își are locul într-un documentar Netflix, nu pe site-ul oficial WTA. E revenirea pe care nimeni nu a comandat-o, dar pe care toată lumea ar trebui să o aprecieze. Ceea ce face ca această revenire să fie atât de interesantă este că nimeni nu a cerut-o cu adevărat. Cîrstea există dintotdeauna. A devenit profesionistă înainte ca majoritatea jucătoarelor din top 10 de astăzi să aibă smartphone-uri. A fost un fenomen în adolescență, o femeie în călătoria ei, o favorită și, ocazional, jucătoarea care elimină o vedetă și apoi pierde în liniște din runda următoare. Dar a doua jumătate a anului 2025 a fost semnificativ diferită. Performanța ei la Cleveland a fost ceva special. Nu a fost vorba doar de faptul că a câștigat titlul, ci și de modul în care a reușit asta. Raliuri puternice de la linia de fund, retururi precise și o aură de compoziție care părea complet nouă. Cîrstea nu arăta ca cineva care așteaptă o ultimă lovitură. Arăta ca cineva eliberat, în sfârșit, de așteptări. Ce s-a schimbat? Este tentant să arăți un factor extern. Un antrenor nou. O rachetă nouă. O dietă nouă, un câine sau o aplicație de mindfulness nouă. Dar urmăriți-o pe marginea terenului și vă veți da seama că transformarea este în mare parte internă. Am văzut-o antrenându-se în persoană. Nu este mare, poate 170 de centimetri, dar se comportă ca și cum ar fi mult mai mare. Există o densitate în energia ei, o sfidare tăcută în modul în care se resetează între puncte. Ceea ce iese cu adevărat la iveală este tăria ei de caracter. Constă în modul în care gestionează deciziile greșite. Cum refuză să renunțe după un set pierdut. Cum se poate uita la boxa ei, cum poate respira repede și o poate lua de la capăt ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Într-un sport care venerează perfecțiunea, Cîrstea radiază umanitate”, sunt cuvintele mari folosite de jurnaliștii americani la adresa Soranei Cîrstea. „Sorana Cîrstea îmbătrânește diferit” Aceștia au continuat să vorbească la superlativ despre româncă: „Mai există un alt aspect aici: vârsta. La 35 de ani, ar trebui să se relaxeze. Toate adversarele sunt devin mai tinere, mai rapide, mai axate pe analiză. Dar tenisul în 2025 este o cu totul altă poveste. Granițele dintre apogeul fizic și relevanța competitivă au devenit estompate. Venus și Serena au redefinit longevitatea. Wozniacki s-a întors din maternitate dând lovituri ca și cum nu ar fi plecat niciodată. Și acum o avem pe Cîrstea, demonstrând că un deceniu de experiență poate depăși precizia algoritmică a adversarelor de douăzeci și ceva de ani. Adevărul este că jucătoare precum Cîrstea îmbătrânesc diferit pentru că au învățat să fie selective. Nu urmărește fiecare turneu sau fiecare punct. Joacă mai inteligent, nu mai dur, e strategică în programarea sa, răbdătoare în selecția loviturilor. Nu mai luptă împotriva jocului; colaborează cu el.cRevenirile în tenis nu sunt niciodată doar fizice. Sunt acțiuni psihologice. Cea mai grea parte nu este să învingi adversarele, ci să te convingi că merită încă să încerci. De aceea, ceea ce face Sorana pare subtil revoluționar. În timp ce multe jucătoare de vârsta ei s-au orientat către cabine de comentariu sau posturi de antrenorat, Cîrstea încă se luptă pe hard și zgură, adesea departe de lumina reflectoarelor. Nu este aici pentru nostalgie. Este aici pentru că încă mai crede că poate câștiga. Și anul acesta, a dovedit asta. Să micșorăm imaginea. În martie, clasamentul ei se apropia de locul 200. Acesta este echivalentul purgatoriului în tenis – suficient de bun pentru a se califica la unele evenimente de nivel foarte scăzut, dar nu suficient de bun pentru a intra direct în cele mai importante. De acolo, a acumulat victorii împotriva unor jucătoare de rang superior, s-a adaptat la diferite suprafețe și a construit o linie statistică greu de ignorat”, mai scrie sursa citată.
Serialul de pe Netflix care a spart toate topurile imediat după lansare, cu peste 145 de milioane de ore de vizionare. Cine joacă în rolul principal
Serialul de pe Netflix cu David Beckham în rolul principal, care are doar patru episoade, a rupt topurile imediat după lansare. Producția e și acum disponibilă pe platforma de streaming, reușind să adune dej peste 145 de milioane de ore de vizionare. „Beckham” este, de fapt, un documentar – lansat pe Netflix în 2023 – iar acum, după doi ani de la lansare a ajuns să înregistreze cifre record pentru că mulți abonați ai platformei de streaming au vrut să afle povestea acestuia. Filmul, împărțit în patru părți, spune povestea nevăzută a marelui fotbalist, pornit de la origini modeste și ajuns un adevărat superstar al fotbalului. Astfel, urmărind această producție, abonații Netflix pot afla mai multe despre David Beckham, dar și despre familia sa. A fost un perseverent și-a dorit să lupte și iată că în final a găsit echilibrul între iubire, familie, dar și ambiție, scrie Fanatik. Serialul a fost catalogat ca fiind un „carusel cu emoții”, fiind momente de cădere pentru starul din fotbal, dar și unele cu reușite uriașe, toate acestea contribuind la omul care este astăzi David Beckham. Mai mult, în urma producției, afacerile fostului mare fotbalist s-au triplat. El a ajuns să bifeze și multe alte colaborări importante de asemenea, iar cifrele sunt unele remarcabile. Inclusiv vânzările mărcilor sale au crescut la 72,3 milioane de lire sterline în 2023, după lansarea documentarului, ceea ce înseamnă cu 2% mai mari decât în 2022. De cealaltă parte, profiturile au crescut la 28,9 milioane de lire sterline, duble față de cele din anul 2022. Așadar, serialul de pe Netflix cu David Beckham a întrecut orice așteptări. David Beckham – scurtă biografie David Beckham s-a născut pe 2 mai 1975 în Leytonstone, în partea de est a Londrei. Părinții săi erau suporteri ai lui FC Manchester United, așa că mergeau des să urmărească meciurile clubului, astfel că fiul lor le-a moștenit dragostea pentru fotbal, dar mai ales pentru această echipă. Încă din copilărie, David a jucat pentru o echipă locală, numită The Ridgeway Rovers, antrenată de tatăl său, Stuart Underwood și Steve Kirby. Apoi, pe când avea 13 ani, acesta s-a înscris la școala lui Manchester United. În 1992, semna deja un contract cu echipa de juniori a clubului, iar din acel moment cariera sa în fotbal a prins contur. David Beckham a jucat pentru Manchester United, Real Madrid, Los Angeles Galaxy, AC Milan, Paris Saint-Germain. Între 15 noiembrie 2000 și 2 iulie 2006, a fost și căpitanul naționalei Angliei. Acesta este căsătorit cu Victoria Beckham, iar împreună au patru copii: Brooklyn, Romeo, Cruz și Harper. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock