Bruce Springsteen a lansat o melodie de protest ca omagiu pentru victimele ICE
Cântărețul american Bruce Springsteen a lansat miercuri melodia „Streets of Minneapolis” în care critică politica anti-imigrație a președintelui Donald Trump, după moartea a doi americani împușcați de agenții federali. Artistul l-a criticat în repetate rânduri pe președintele republican, dar și administrația sa. Minneapolis este epicentrul tensiunilor de la moartea lui Alex Pretti, ucis de agenții poliției americane de frontieră. În urmă cu doar câteva săptămâni, Renee Good, mamă a doi copii, a fost împușcată de un agent al serviciului de imigrații și vămi (ICE), în același oraș. Piesa lansată conține versuri care descriu cum „un oraș în flăcări a luptat împotriva focului și a gheții sub cizmele ocupantului”, pe care artistul american îl descrie drept „armata privată a regelui Trump din DHS”. „Am compus această melodie sâmbătă, am înregistrat-o ieri şi v-o prezint astăzi ca răspuns la teroarea de stat care se abate asupra oraşului Minneapolis. Este dedicată locuitorilor din Minneapolis, vecinilor noştri imigranţi nevinovaţi şi în memoria lui Alex Pretti şi Renee Good”, a scris Bruce Springsteen pe Facebook. Bruce Springsteen l-a criticat în repetate rânduri pe președintee SUA, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale din 2024. La rândul său, Donald Trump îl atacă în mod regulat pe Springsteen, pe care îl consideră „supravealuat”. Președintele a mai atacat și alte staruri care s-au pronunțat împotriva sa, precum Beyonce sau Taylor Swift. „Donald Trump nu înţelege această ţară, istoria ei şi ce înseamnă să fii cu adevărat american”, a declarat artistul american în timpul campaniei prezidenţiale din 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minneapolis devine front de război politic în SUA: Trump îl trimite pe “țarul frontierei” să conducă operațiunea ICE, ce fac democrații Congresmana democrată Ilhan Omar, ținta unui atac cu lichid necunoscut în timpul unui discurs anti-ICE în Minneapolis
Un celebru artist american oferă muzica sa Groenlandei, ca replică la amenințările lui Trump
Este vorba despre Neil Young, una dintre marile vedete ale muzicii rock din anii ’70, cunoscut pentru piese celebre precum Heart of Gold. Artistul, în vârstă de 80 de ani, este cântăreț și compozitor americano-canadian, cu o carieră de peste șase decenii. „Sper ca muzica mea și filmele mele muzicale să atenueze puțin stresul nejustificat și amenințările pe care le suportați din partea guvernului nostru nepopular și, sperăm, temporar”, a scris Neil Young pe blogul său, citat de Le Figaro. Mesajul este adresat direct „prietenilor din Groenlanda”, iar gestul său se dorește un răspuns la declarațiile lui Donald Trump privind posibila anexare a Groenlandei. Neil Young: O ofertă de pace Artistul a precizat că își dorește ca locuitorii teritoriului arctic să se bucure de muzica sa „la cea mai bună calitate”. „Este o ofertă de pace și iubire. Toată muzica pe care am făcut-o în ultimii 62 de ani este a voastră”, a adăugat el, exprimându-și speranța că și alți artiști îi vor urma exemplul. Accesul gratuit la catalogul lui Neil Young va fi posibil pentru toți utilizatorii care au un număr de telefon groenlandez. Critic constant al lui Trump Nu este pentru prima dată când muzicianul ia poziție împotriva lui Donald Trump. În octombrie anul trecut, Neil Young a anunțat că își va retrage muzica de pe platforma Amazon Music, invocând legăturile dintre fondatorul companiei, Jeff Bezos, și președintele american. Muzicianul a criticat în repetate rânduri apropierea dintre marile companii din tehnologie și puterea politică, spunând că se teme de efectele pe care astfel de legături le pot avea asupra vocilor critice. Libertatea de exprimare, în centrul disputei Aflat într-un turneu în Europa, artistul l-a descris anterior pe Trump drept „cel mai prost președinte din istorie” și a avertizat asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare. O poziție asemănătoare a avut și un alt mare nume al muzicii americane, Bruce Springsteen, implicat la rândul său în conflicte publice cu fostul lider de la Casa Albă.
Dan Dungaciu: România nu a jucat nimic. Suntem servitorul perfect. Politica României trebuie schimbată
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a criticat faptul că România nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Acesta susține că România ar da bani în Occident doar pentru a menține executivul la putere, și nu în folosul real al țării. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu critică vocile din politica românească care susțin că ar fi o decizie bună faptul că președintele nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Analistul afirmă că, în cazul unei eventuale căderi a lui Viktor Orbán, România ar putea deveni canalul principal de comunicare al Statelor Unite cu Europa de Est și nu ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. „Unii au zis, deci pe lângă faptul că ne ia Dobrogea, cum a zis cineva, asta-i zona diplomatică: „Mai lăsați-o mai încet cu americanii ăștia, că ni se poate întâmpla și nouă ceva cu Groenlanda.” Voi cum evitați asta? Dacă tăcem din gură, nu se mai întâmplă nimic? Vă puneți mâna la ochi? Păi joacă, du-te și fă. Dacă e Ungaria, e acolo. Te duci acolo și flanchezi Ungaria. Că ați dat bani politici, dădeai un miliard, spuneai: „Sunt aici, prezent”. Și erai acolo și vedeai ce face Ungaria. Și poate Ungaria pierde alegerile, nu știu. Nu spun că le va pierde, dar dacă le pierde, nu trebuie să vii tu să fii interlocutorul Estului pentru administrația americană, indiferent cine va fi? Că este Donald Trump, că este cine o fi, Rubio, J.D. Vance, nu contează. Nici democrații, dacă vin în America, nu vor schimba nimic din toate aceste aranjamente, că lumea se schimbă. Democrații nu vor mai fi Biden, va fi o Americă care va păstori această lume. Cu America de Sud, cu Groenlanda, cu acord cu Rusia, cu mai știu eu ce altceva. Știți cum suntem noi? Ca purcelușii ăia care s-au ascuns sub pat când vine lupul. Dar spuneți, fă-ți, domnule, casa aia din cărămidă. Și apără-te de lupul ăla, nu stai să-ți tremure codița că vine Orban. Adică tu ai un Orban în Consiliu, lângă Trump, care o fi plătit miliardul ăla, și tu zici: „Aoleu, vine Trump, vine Orban, o să ne hăcuiască și nouă tortul cu Transilvania”. Du-te acolo. Dă-i peste mână.” De asemenea, Dungaciu susține că participarea României la Consiliul pentru Pace al președintelui Trump ar putea reprezenta un garant pentru România în fața liderilor europeni. „Deci asta vreau să-ți spun. Cum să stai fără să faci nimic? Singura explicație pe care eu o am, cel puțin, este aceasta, aici e o coaliție geopolitică care nu mișcă, nu respiră, nu clintește pentru că partitura nu e la ei. E clar. Noi dăm lovele pentru protecția politică, pentru a rămâne la putere. Dreptul de a plăti. Cum să fie România vreo putere în cercul ăla de putere? N-a fost niciodată. Nu vă aduceți aminte când actualul premier, fost președinte interimar, participa la revelioanele unor ospătari? Hai să fim serioși. Evident că nu jucăm nimic acolo. Și nu vom juca nimic. Șmecheria diplomatică a BRICS-ului. Ei au construit BRICS-ul ca în momentul în care un stat e luat de urechi de marile puteri occidentale, să aibă unde să se ducă. Dacă mă bateți prea tare, mă duc la BRICS. Nu că ăia ar fi comparabili cu occidentalii, dar ai o alternativă. Construiește și tu o alternativă. Când îi vezi pe aceia că se uită așa urât la tine, du-te la Trump și dă-i un miliard. Și zici: „Uite, America!”, și te laudă și pe tine. Și zice europenilor: „Nu-l deranjați pe ăsta, că iar ne certăm cu Trump”. Ce vreau să-ți spun este că noi n-am jucat nimic. Noi suntem servitorul perfect. Asta este politica externă a României. Și de asta această putere, mă rog, trebuie schimbată.”
La un an după incendii, Trump intervine pentru a debloca reconstrucția în Los Angeles
Ordinul, dezvăluit marți de Casa Albă, vizează reducerea birocrației și scurtarea termenelor de autorizare pentru refacerea locuințelor și a afacerilor din zonele grav afectate, precum Pacific Palisades și Eaton Canyon. Potrivit administrației americane, procedurile locale și statale greoaie au întârziat masiv revenirea oamenilor în comunitățile lor. Proceduri simplificate Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) și Administrația pentru Întreprinderi Mici (SBA) vor putea ocoli anumite etape procedurale locale. Constructorii vor avea posibilitatea să se autocertifice că respectă standardele de siguranță, sănătate și construcție impuse de autoritățile statale și locale. Trump a cerut și accelerarea aprobărilor federale în baza legislației de mediu și de protejare a patrimoniului, astfel încât proiectele de reconstrucție să nu mai fie blocate luni de zile. Reconstrucția, blocată de birocrație Casa Albă susține că, în ciuda miliardelor de dolari alocate pentru recuperare, doar o mică parte dintre clădirile distruse au primit autorizații de reconstrucție, iar foarte puține au fost efectiv refăcute. Administrația acuză cerințe de autorizare complicate, evaluări duplicative și întârzieri administrative. Președintele SUA a explicat că demersul a fost inițiat pentru a permite familiilor și firmelor afectate să se întoarcă mai rapid acasă și la muncă și să grăbească refacerea zonelor lovite de incendiile din 2025. Flăcările au distrus zeci de mii de locuințe și afaceri și au forțat mii de persoane să își părăsească locuințele.
Trump spune că Iranul vrea un acord cu SUA după ce a trimis o mare armadă în regiune
„Avem o mare armadă lângă Iran”, a spus Trump într-un interviu acordat Axios. Liderul de la Casa Albă a declarat că Teheranul vrea să ajungă la un acord. „Vor să facă un acord. Știu asta. Au sunat în numeroase rânduri. Vor să vorbească”, a precizat Trump. Declarațiile vin în contextul în care Trump a fost aproape, la începutul lunii, de a ordona lovituri asupra unor ținte ale regimului iranian, după reprimarea violentă a protestelor. Decizia a fost amânată, însă oficiali de la Casa Albă spun că opțiunea militară rămâne pe masă. Potrivit surselor Axios, Trump nu a luat încă o decizie finală și urmează să aibă noi consultări în această săptămână. Între timp, armata americană își consolidează prezența în regiune, inclusiv prin desfășurarea portavionului USS Abraham Lincoln. Oficialii americani spun că un eventual acord ar presupune eliminarea uraniului îmbogățit din Iran, limitarea programului de rachete cu rază lungă de acțiune, renunțarea la sprijinul pentru grupările aliate din regiune și interzicerea îmbogățirii uraniului pe teritoriul iranian.
Aliații occidentali sunt pregătiți pentru următoarea călătorie cu rollercoasterul alături de Donald Trump
Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, NATO și Afganistan au scos la iveală ruptura profundă dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali din Europa. Afirmațiile sale, completate de inițiativa controversată a unui „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, în care ar urma să fie cooptați lideri precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin, au amplificat sentimentul de instabilitate geopolitică, se arată într-o analiză CNN. Reacția Europei În fața acestor provocări, liderii europeni au adoptat o poziție mai fermă. Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au respins invitația de a participa la inițiativa lui Trump, refuzând rolul de actori secundari într-un format dominat de Washington. Premierul canadian Mark Carney a sintetizat atmosfera de la Davos printr-un mesaj dur. „Suntem într-o ruptură, nu într-o tranziție”, subliniind că noua ordine mondială favorizează marile puteri, iar statele care nu sunt la masa negocierilor riscă să devină victime ale deciziilor altora. Vulnerabilități strategice Deși amenințările privind tarifele și o eventuală intervenție militară în Groenlanda au fost temporar retrase, riscurile structurale persistă. Experții avertizează că noua ordine mondială se manifestă mai subtil, prin presiuni economice. Dependența Europei de gazul natural lichefiat din SUA rămâne o vulnerabilitate majoră, iar capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid este limitată de mecanismele sale decizionale greoaie. Perspective Uniunea Europeană a făcut pași importanți în sprijinirea Ucrainei și în consolidarea industriei de apărare, însă lideri precum Volodimir Zelenski atrag atenția că ritmul este insuficient. Raportul elaborat de Mario Draghi avertizează că declinul demografic și lipsa investițiilor comune pot slăbi capacitatea Europei de a deveni un pol de stabilitate într-o nouă ordine mondială marcată de rivalitate între mari puteri. Europa se află într-un moment critic: fie își asumă autonomia strategică și reformele necesare, fie riscă să rămână prinsă între interesele altora, într-o lume în care regulile vechi nu mai funcționează.
Aurul trece de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie.
Aurul depăștește pragul de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie, pe fondul tensiunilor și al incertitudinilor geopolitice, transmite Reuters. Valoarea aurului a crescut cu aproape 2%, în timp ce argintul a crescut cu 5,79% și se apropie de 110 dolari pe uncie. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au crescut îngrijorarea în rândul investitorilor. Tensiunile dintre Statele Unite și NATO privind Groenlanda au crescut îngrijorările legate de incertitudinea financiară și geopolitică. Președintele Donald Trump a stârnit îngrijorare în rândul piețelor după ce a amenințat că va impune un tarif de 100% Canadei dacă aceasta încheie un acord comercial cu China. De asemenea, liderul de la Casa Albă a amenințat că va impune taxe vamale de 200% asupra vinurilor și șampaniei din Franța, după ce președintele Emmanuel Macron a refuzat să se alăture „Consilului de Pace”. În acest sens, aurul dar și alte metale prețioase sunt considerate active de refugiu sigur în care investitorii aleg să investească în perioade de incertitudine. Anul trecut, aurul a înregistrat un an record, cu cea mai mare creșterea anuală din 1979 pe fondul interesului crescut al investitorilor pentru metalele prețioase. Acum, analiștii se așteaptă la o scumpire în continuare a aurului și cred că anul acesta, prețurile vor atinge un maxim de aproximativ 5.500 de dolari pe uncie. „Previziunile noastre actuale sugerează că prețurile vor atinge un nivel maxim de aproximativ 5.500 de dolari în cursul acestui an”, a transmis Philip Newman, director la Metals Focus. RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor
Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%: Dacă guvernatorul Carney crede că poate să importe produse chinezești, face o greșeală regretabilă
Donald Trump l-a criticat dur în urmă cu o săptămână pe premierul Canadei fiindcă a încheiat un acord comercial cu Republica Populară Chineză. Într-o postare publicată sâmbătă de pe Truth Social, președintele american a amenințat guvernul premierului Mark Carney cu creșterea cu 100% a taxelor vamale pe toate produsele din Canada comercializate în SUA. Pentru Trump, Mark Carney este doar „guvernatorul” Canadei Relațiile dintre cele două țări nord-americane, de altfel membre ale Acordului de Liber Schimb USMCA (care a înlocuit fostul acord NAFTA din 2020), s-au înrăutățit de când Trump a redevenit președintele Americii. Nu doar că s-a adresat cu apelativul „guvernator” premierului Mark Carney, cât și predecesorului său Justin Trudeau, dar Trump și-a exprimat intenția de a anexa Canada și a o transforma în cel de-al 51-lea stat american. „Dacă guvernatorul Carney se gândește că va face din Canada un port de descărcare pentru China ca să trimită produsele și mărfurile către Statele Unite, face o mare greșeală regretabilă. China va mânca Canada de vie, o va devota complet, îi va distruge inclusiv afacerile, țesătura socială și stilul de viață. Dacă Canada încheie o înțelegere cu China, va fi lovită imediat cu taxe vamale crescute cu 100% asupra tuturor produselor și mărfurilor canadiene care vor pătrunde în SUA. Mulțumesc pentru atenție”, a scris Trump. China și Canada au încheiat un nou parteneriat strategic La începutul acestei luni, Carney s-a întâlnit cu dictatorul chinez Xi Jimping pentru a forma un „nou parteneriat strategic”, Canada scăzând tarifele pe automobilele electrice chinezești. Canada va permite pătrunderea anuală a 49.000 de mașini chinezești electrice pe piață, informează CNN. Și China a promis că va reduce tarifele pe semințele de canola, homarul, maăzre și alte produse din Canada. Carney l-a denunțat pe Trump în discursul său ținut la Forumul Economic Mondial pentru că folosește taxele vamale pe post de arme. Trump avertizează Canada Trump a avertizat într-o altă postare pe Truth Social că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este să ajungă China să ocupe Canada”. Președintele american a insinuat pe intenția sa de a transforma Canada într-un teritoriu american. „Nu se va întâmpla, nu se va întâmpla nici pe departe!”, a scris Trump pe Truth Social. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Andrei Caramitru: „SUA va absorbi Canada, Mexic, Groenlanda și nordul Americii Latine. E inevitabil”
Prințul Harry, deranjat de comentariile lui Trump: sacrificiile trupelor NATO în Afganistan merită respect
Prințul Harry a declarat vineri: „Am servit acolo. Mi-am făcut prieteni pe viață acolo. Și am pierdut prieteni acolo. Numai Regatul Unit a avut 457 de militari uciși”, a spus Prințul Harry, care a fost pilot în Afganistan, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării dacă aliații NATO „ar fi acolo” dacă Statele Unite „ar avea vreodată nevoie de ei”. Într-o intervenție la Fox News joi, Trump a spus trupele alianței „au rămas puțin în spate” față de linia frontului din Afganistan. Declarațiile lui Trump au provocat comentarii dure din Marea Britanie, aliat al SUA. Vineri, premierul britanic Keir Starmer a criticat dur comentariile „insultătoare și sincer îngrozitoare” făcute de Trump. Starmer a sugerat inclusiv ca președintele SUA să-și ceară scuze pentru remarcile sale. De menționat aici este faptul că Marea Britanie a trimis soldați în Afganistan în decursul celor două decenii. 457 de soldați britanici și-au pierdut viața acolo. „Nu mă surprinde că au rănit atât de profund pe cei dragi ai celor care au fost uciși sau răniți. Dacă aș fi greșit în felul acesta sau aș fi rostit acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”, a spus Starmer.
Incredibil. Amenințările lui Trump asupra Groenlandei au avut efect pozitiv pentru turismul din insulă. De ce amână turiștii vizitele acum
Din 21 ianuarie 2026, Guvernul Groenlandei distribuie populației broșuri despre cum să se pregătească în fața invaziei americane. Între timp, directorul executiv al unei companii turistice dezvăluie public că interesul călătorilor din întreaga lume pentru insula arctică a crescut dramatic. Momentan, mulți turiști și-au amânat deplasările din motive de securitate pe fondul tensiunilor în creștere dintre SUA și UE. Casper Frank Moller, directorul executiv și co-fondatorul companiei Raw Arctic din Nuuk, s-a declarat cucerit de peisajul arctic de când a călătorit în urmă cu trei ani și jumătate, alături de prietenul său Isak. „Am călătorit de-a lungul coastei de vest a Groenlandei pentru a o explora. Amândoi iubeam să ne petrecem timpul afară. Isak este un expert în drumeții și vânătoare, iar eu iubesc pescuitul.În 2024, alături de un al treilea membru co-fondator, am înființat compania noastră, Raw Arctic.”, a spus Moller. „Avem clienți care se deplasează cu elicopterul pentru a petrece mai multe zile să facă drumeții și să schieze pe munți, cheltuind aproape 26.000 de dolari pentru o singură ZI”, a adăugat directorul companiei. Directorul Raw Arctic: Interesul turiștilor pentru Groenlanda este în creștere Co-fondatorul companiei a spus că de când Trump a readus în discuție pretenția Statelor Unite de a anexa Groenlanda în prima parte a anului trecut, interesul turiștilor a crescut. „Atenția captată a fost benefică pentru afacerea noastră”, a spus el. Groenlanda a devenit de la începutul anului 2026, încă de la atacul SUA asupra Venezuelei, un subiect „fierbinte” pe plan geopolitic. „Tensiunile geopolitice au de obicei consecințe asupra turismului și pentru modul cum oamenii își cheltuiesc banii, iar noi vedem asta la Raw Arctic. Este scump acum să vizitezi Groenlanda. Mulți oameni nu-și rezervă o săptămână pentru o excursie rapidă. Poți ajunge în anumite orașe arctice doar pe mare sau pe calea aerului. Costă 270 de dolari să închiriezi o barcă mică – totuși, îți poți reduce costul biletului dacă călătorești în grup mare”, a avertizat Moller. „De la atacul SUA în Venezuela, am avut 20-30 de clienți care și-au amânat călătoriile. În același timp, afacerea noastră se dezvoltă. Ne putem permite să investim în noi bărci, în markeing și în găsirea de soluții digitale. Ne-am extins în mai mult decât a fi un operator turistic. Lucrăm ca o agenție în toată Groenlanda, având parteneriate cu mai mulți ghizi locali și operatori din așezările de coastă.”a mai spus directorul. Directorul Raw Arctic: „Noi vrem să fim groenlandezi, nu danezi, nici americani” Groenlanda primește anual un împrumut de 4 miliarde de coroane daneze (echivalent cu 628 de milioane de dolari) pentru a-și stabiliza economia, inclusiv pentru afacerile turistice. Mooler spune că își dorește ca insula arctică să devină independentă de Danemarca. De asemenea, el se opune anexării americane. „Acum un an, am văzut o Groenlanda foarte polarizată la ultimele alegeri generale, o tabără vrea ca Groenlanda să taie legăturile cu Danemarca și să-și dobândească independența rapid, iar cealaltă dorește să rămânem cu Danemarca și să ne dobândim independența treptat. Ce văd acum e o Groenlanda mai puțin polarizată de când cu interesul crescut al lui Trump pentru a o anexa. Noi nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim nici americani. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea e – când vom tăia legăturile cu Danemarca?”, a declarat Moller într-un articol publicat de Business Insider . Sursa Foto: Google Earth/ Raw Arctic Autorul recomandă: Trump nu exclude folosirea forței pentru a ocupa Groenlanda, răspunzând la întrebare: „Fără comentarii”