Donald Trump l-a invitat pe Nicușor Dan să aibă o intervenție la reuniunea Consiliului Păcii
Reuniunea Consiliului pentru Pace, la care România – prin președinte – va avea calitatea de observator – are loc joi, la Washington DC. Președintele SUA, Donald Trump, a spus că în Consiliul pentru Pace se vor alătura „cei mai mari lideri din lume”. Reuniunea se va desfășura la sediul Institutului pentru Pace din Statele Unite ale Americii din Washington, D.C. După ce a primit invitația de a participa la această ședință, la prima întâlnire, Dan a solicitat alte tipuri de clarificări care vizează ce poate să facă la această întâlnire un stat care nu este membru, dar care rezonează cu direcția în care această organizație vrea să meargă. După câteva zile de discuții cu partea americană, președintele României a stabilit ce înseamnă să fii observator la această reuniune și crede că e în interesul României să participe în această calitate de observator, a declarat Nicușor Dan la Radio România Actualități. Întrebat ce înseamnă să fii observator, Dan a spus că „ai un cuvânt de spus acolo, să contribui în direcția în care merge această organizație”. La Consiliul Păcii, la această primă întâlnire se va discuta exclusiv despre Gaza, dar „chestiunile internaționale sunt toate într-o mai strânsă sau mai largă legătură”. „Deci noi suntem interesați de un context internațional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România și, deci, participăm la această inițiativă inițiată de Statele Unite care își propun în momentul acesta să stabilizeze o zonă Orientul Mijlociu care este importantă în economia globală”, a declarat Dan. Chestionat despre ce își propune această primă întâlnire România, Nicușor Dan a spus că există un acord de încetare a focului, iar pe de altă parte există și o rezoluție a ONU care dă direcții pentru cum să arate Gaza și regiunea în perioada următoare. „Mergem la o discuție care să vadă care sunt pașii în teren următori, fie că vorbim de umanitar, fie că vorbim de forțele interioare de poliție, fie că vorbim într-un context ulterior de forțe internaționale de menținere a păcii”, a spus Dan.
În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus
Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%
Hillary Clinton acuză administrația Trump de mușamalizarea dosarelor Epstein, într-un interviu BBC
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC. „Scoateți dosarele la lumină. Ei le ascund”, a afirmat Hillary Clinton, susținând că ea și soțul său sunt folosiți drept „obiect strălucitor” pentru a distrage atenția de la numeroasele mențiuni ale lui Donald Trump în dosarele Epstein. Potrivit acesteia, președintele apare de peste o sută de ori în documentele anchetei. Numele fostului președinte Bill Clinton apare, la rândul său, în documentele desecretizate recent. Acesta a susținut însă că a întrerupt orice relație cu Epstein în urmă cu aproximativ două decenii și a negat orice implicare ilegală. Apariția unui nume în documente nu reprezintă, în sine, o dovadă de vinovăție, a subliniat BBC. Casa Albă a respins acuzațiile formulate de Hillary Clinton, afirmând că administrația Trump a desecretizat un „volum record” de documente și că a făcut „mai mult pentru victime decât au făcut vreodată democrații”. În același timp, Departamentul de Justiție a precizat că unele materiale conțin afirmații „false și nefondate”, transmise FBI înaintea alegerilor din 2020. Hillary Clinton, audiată public în Congres în cazul Epstein Sub presiunea unei noi legi adoptate de Congres, Departamentul de Justiție a fost obligat să facă publice milioane de documente legate de anchetele Epstein. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni, inclusiv republicanul Thomas Massie, consideră că informațiile sunt incomplete și cer acces la notele interne privind deciziile anterioare de neinculpare. În acest context, soții Clinton au acceptat să depună mărturie publică în fața Comitetului de Supraveghere al Camerei Reprezentanților. Hillary Clinton este programată să se prezinte pe 26 februarie, iar Bill Clinton pe 27 februarie, un moment rar pentru un fost președinte american în ultimele patru decenii. Ce spune Donald Trump despre acuzațiile din dosarele Epstein Donald Trump a respins acuzațiile, afirmând că a fost „exonerat complet” și că nu a avut nicio legătură ilegală cu Epstein. „Au sperat să găsească ceva, dar au găsit exact opusul”, a declarat Trump pentru BBC, la bordul avionului Air Force One. El a acuzat, la rândul său, Partidul Democrat că ar încerca să deturneze atenția publică.
Marcel Ciolacu despre participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace: Aș fi decis din prima zi că trebuie să mergem în Statele Unite, să stăm la aceeași masă cu Trump”
Fostul premier Marcel Ciolacu a comentat, duminică seara la Antena3, decizia președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace de la Washington, pe 19 februarie, în calitate de observator al României. Marcel Ciolacu a susținut că decizia președintelui este una corectă și importantă pentru securitatea și apărarea României. „E o decizie corectă. Eu aș fi decis din prima zi că trebuie să mergem în Statele Unite, să stăm la aceeași masă cu președintele Trump, din cauza unui lucru foarte simplu. Securitatea României depinde de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Vârful de tehnologie, de capabilități militare le deține Statele Unite ale Americii. Iar în contextul actual cu conflictul în Ucraina, conflictul în Orient, cel mai solid partener al României este Statele Unite ale Americii din punct de vedere al securității României. Cine spune altceva, înseamnă că trăiește pe altă planetă. Foarte bine că președintele merge în Statele Unite.”, a spus fostul premier. Întrebat ce a influențat alegerea președintelui, Ciolacu a explicat: „Cred că informațiile pe care le-a primit președintele, reale, în ceea ce privește parteneriatul strategic cu Statele Unite.” Fostul premier a exclus, de asemenea, orice conflict de poziționare între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește România, odată cu această decizie a președintelui. „Nu. România nu are nicio problemă de acest fel. România e un partener corect în cadrul Uniunii Europene, lucru pe care l-am dovedit, indiferent cine a fost președinte sau prim-ministru și România a fost întotdeauna un partener corect cu Statele Unite, mai ales pe latura de securitate națională.”, a spus Ciolacu.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Oana Țoiu, răspuns la inițiativa lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul de Pace: România continuă să sprijine procesul de pace din Gaza
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump. „România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X. Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x — Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026 Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump. România va avea statut de observator, a declarat președintele țării. „Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook. Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Marco Rubio, discurs istoric la Conferința de Securitate din München: Noi, americanii, vom fi întotdeauna un copil al Europei
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a transmis sâmbătă un mesaj de solidaritate în cadrul Conferinței de Securitate de la München. El a spus că Statele Unite rămân alături de Europa și nu intenționează să se îndepărteze de relația transatlantică, scrie Reuters și The Guardian. În același timp, secretarul american a spus că liderii europeni au făcut greșeli politice și au nevoie de o schimbare de direcție. Participanții, diplomați și oficiali din domeniul securității, au primit într-un mod pozitiv mesajul său. Deși a criticat anumite decizii ale liderilor europeni, tonul discursului a fost diferit față de intervenția vicepreședintelui JD Vance de anul trecut. Atunci, acesta a afirmat că principala amenințare pentru Europa vine din probleme interne, cum este cenzura și slăbirea democrației, nu din pericole externe ca Rusia. „Într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie cunoscut și clar tuturor că acesta nu este nici scopul, nici dorința noastră, pentru că pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna un copil al Europei”, a spus Marco Rubio. Citește AICI restul declarațiilor făcute de Marco Rubio în cadrul Conferinței de Securitate. Discursul său a avut, totuși, puține referiri concrete. Rubio nu a vorbit de Rusia, considerată principalul adversar geopolitic al Europei, și nici nu a rostit numele NATO, principala alianță de securitate a continentului.
Trump despre show-ul lui Bad Bunny de la Super Bowl: O ofensă la adresa măreției Americii
Bad Bunny a intrat în istorie ca primul artist latino care a susținut singur show-ul de la pauza Super Bowl-ului. Spectacolul său, cântat integral în spaniolă, a oferit o incursiune în muzica latino, cuprinzând genuri precum reggaeton, salsa și Latin trap. Evenimentul a inclus și apariții-surpriză ale unor nume sonore din industria muzicală și cinematografică, mai arată Euronews. Dincolo de muzică, artistul a transmis un mesaj puternic despre identitate, redefinind conceptul de „America” ca pe un spațiu comun pentru toate națiunile continentului. Finalul spectacolului a fost centrat pe un apel la solidaritate și incluziune, respingând ura. Reacții politice și critici Reacția politică nu a întârziat să apară. Donald Trump a postat rapid pe platforma sa de socializare, calificând show-ul drept „neinspirat” și „de neînțeles pentru public”, considerându-l nepotrivit pentru un eveniment urmărit de milioane de familii. Critica președintelui vine în contextul unor tensiuni mai vechi. De luni de zile, cercurile conservatoare apropiate mișcării MAGA au contestat alegerea lui Bad Bunny ca headliner, invocând pozițiile sale pro-imigrație și criticile publice la adresa agenției ICE. Artistul și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru comunitățile de migranți, condamnând violența și discriminarea. Astfel, spectacolul a fost perceput de unii nu doar ca un act artistic, ci și ca o declarație politică. Deși tabăra conservatoare a promovat un eveniment alternativ cu tentă patriotică, audiența acestuia a fost mult inferioară celui principal. Primele estimări indică faptul că performanța lui Bad Bunny ar putea depăși recordurile de audiență stabilite în anii precedenți. Reacțiile online au fost polarizate, însă majoritatea au fost favorabile artistului. Mulți spectatori au considerat că spectacolul a reflectat mai fidel diversitatea Americii contemporane. Cultura pop – un adevărat câmp de luptă Această situație evidențiază încă o dată modul în care cultura pop a devenit un câmp de luptă ideologic în Statele Unite. Pentru unii, mesajul de unitate a fost unul natural; pentru alții, o provocare directă. Cert este că show-ul de la Super Bowlul din 2026 va rămâne în istorie nu doar ca un moment muzical de succes, ci și ca un episod semnificativ în dezbaterea privind identitatea, imigrația și înțelesul modern al „măreției Americii”.
Victor Ponta: Nu se rezolvă nimic într-o întâlnire Nicușor Dan – Trump. Sunt din filme diferite
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Victor Ponta susține că, din perspectiva sa, o întâlnire între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii importante pentru România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul lider PSD, Victor Ponta, afirmă că sunt chestiuni importante ce ar putea fi discutate și negociate între președintele României și președintele Statelor Unite. Cu toate acestea, susține Ponta, o presupusă întâlnire între Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii țării noastre, afirmând că cei doi au profiluri incompatibile și că nu ar putea stabili un dialog eficient. „Ce se poate rezolva dacă știi pe cine să trimiți și știi să faci un business? Hai să vorbim despre Deveselu, despre Kogălniceanu, despre centrele de date. Sigur că se poate. Apropo, eu nu cred că se rezolvă nimic, sper să nu fiu rău, nu pot, nu am ce să fac. Eu nu cred că se rezolvă nimic într-o întâlnire tête-à-tête între Donald Trump și Nicușor Dan. Pentru că sunt din filme diferite. Unu-i din Mad Max, unu-i din John Wayne când împușca indieni.” Victor Ponta adaugă faptul că, dacă se dorește o întâlnire cu succes între cei doi, Nicușor Dan ar trebui să fie însoțit de persoane care pot negocia în stilul lui Donald Trump. „Adică, știi, sunt din alte filme. Nu se pot combina. Știi cum e, nu merge Batman cu, cum se numea, Patrocle și cu Veronica. Deci lucrăm la o vizită… băi, s-ar putea să lucrați până se termină mandatul. Dar dincolo de asta, ok, dar știi că trebuie niște pregătiri în jur, trebuie niște oameni din filmul ăla.”