POLITICO. Un document dezvăluie o propunere UE-SUA pentru un plan de prosperitate pentru Ucraina, în valoare de 800 de miliarde de dolari
Statele Unite și Uniunea Europeană iau în calcul un plan de sprijin pentru Ucraina, cu o valoare estimată la 800 de miliarde de dolari, pentru reconstrucției țării după încheierea invaziei rusești. Informațiile apar într-un document consultat de POLITICO. Documentul, format din 18 pagini, prezintă o strategie pe 10 ani pentru relansarea economiei ucrainene și include o perspectivă de aderare a țării la Uniunea Europeană. Planul a fost transmis statelor membre Uniunii Europene înaintea summitului liderilor europeni de joi seară. Documentul datează din 22 ianuarie, potrivit unor oficiali și diplomați europeni care au dorit să își păstreze anonimatul. UE și SUA pregătesc alocarea a sute de miliarde de dolari pe termen lung și descriu Ucraina drept viitor stat membru al Uniunii și destinație pentru investiții. Totuși, strategia depinde de existența unui armistițiu, iar lipsa acestuia face planul actual să fie o problemă majoră atât timp cât războiul continuă. Planul financiar se întinde până în anul 2040 și este dublat de un program operațional inițial de 100 de zile, menit să pună bazele proiectului. Planul de prosperitate este inclus într-o inițiativă de pace în 20 de puncte, pe care Statele Unite încearcă să o faciliteze între Kiev și Moscova. Documentul pornește de la ideea că garanțiile de securitate există deja și nu are rol militar. Accentul cade pe tranziția Ucrainei de la ajutor de urgență la dezvoltare economică. O întâlnire trilaterală între Ucraina, Rusia și SUA este programată la Abu Dhabi, vineri și sâmbătă, în contextul apropierii a patru ani de la începutul conflictului. Statele Unite ar urma să joace un rol central în redresarea Ucrainei. Documentul nu prezintă Washingtonul doar ca donator, ci ca partener economic strategic și investitor pentru Ucraina.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, despre relația cu Donald Trump: Trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat joi, într-un interviu pentru CNN International, că după discursul lui Donald Trump de la Davos, liderii europeni prezenți în Elveția au ajuns la concluzia că trebuie construită o nouă „cale de colaborare” cu SUA și nu mai pot conta pe „nostalgie” sau pe modul în care a funcționat acest parteneriat transatlantic în trecut. Șefa diplomației române a spus că nu se numără printre liderii europeni care cred că Europa trebuie să se rupă de SUA. Dimpotrivă, ea a declarat că nu poate exista un viitor prosper sau garanții de securitate pentru Europa fără Statele Unite. Oana Țoiu a salutat precizările lui Donald Trump că NATO nu este în pericol și SUA rămân angajate în alianța militară, precizând totuși că liderii europeni au ajuns la concluzia că, după discursul președintelui american la Davos, parteneriatul cu SUA nu mai poate funcționa în baza „nostalgiei”. „Pentru România este foarte important că s-a menționat NATO. Am văzut care sunt etichetele date, dar pentru o țară care se bazează pe securitate, pe parteneriatul NATO și parteneriatul strategic (cu SUA n.red), nu doar pentru apărarea noastră. Este important că președintele Trump a clarificat de la tribuna de la Davos că nu există niciun risc pentru ca alianța NATO să nu continue. Am purtat discuții între lideri în această dimineață. Ne este clar că această schimbare nu este temporară. Am conchis că trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie. Nu ne putem baza pe speranța că felul în care ne-am construit parteneriatul și colaborarea din trecut mai reprezintă viitorul”, a spus Oana Țoiu, ulterior, la Antena 3. „Nu consider că trebuie să ne îndepărtăm de SUA” Oana Țoiu a salutat, de asemenea, și decizia lui Donald Trump de a renunța la tarifele anunțate împotriva a opt state europene. „Avem însă și vești bune. Mediul de afaceri se bucură că președintele Trump nu își continuă propunerile de a impune taxe vamale țărilor europene. La scară europeană ne este clar că trebuie să răspundem împreună acestor chestiuni, având în vedere că avem o piață comună. Individual, fiecare dintre noi are o putere redusă de negociere. Am discutat cu cei din mediul de afaceri și investitori americani și de la Davos. Cred că, pe lângă elementele temporare, faptul că avem mai mult de 1,3 de miliarde de dolari ca schimburi comerciale și investiții în relația transatlantică că reprezintă un element care îi va permite relația ei să rămână puternică. Nu sunt printre liderii europeni care consideră că trebuie să ne îndepărtăm de SUA sau că poate exista un viitor prosper de garantare a securității fără o relație translantică”, a spus ministrul Afacerilor Externe. Oana Țoiu a comentat și criticile aduse de Volodimir Zelenski Europei, tot la Davos. Întrebată dacă mânia președintelui ucrainean este corect îndreptată spre liderii europeni, ministra de Externe a asigurat Ucraina de sprijinul ferm al UE în războiul cu Rusia. „Vom continua să organizăm sprijinul financiar. Vom continua să ne organizăm înăuntrul NATO. M-am întâlnit cu echipa președintelui Zelenski și cea de la MAE de multe ori pentru că suntem țara cu cea mai lungă graniță NATO cu țara aflată în conflict. Îi înțeleg sentimentele. Liderii europeni se întâlnesc acum la Consiliul European, la Bruxelles. Există totuși și lucruri pozitive la conversația de la Davos. Președintele Zelenski și-a arătat mulțumirea pentru mesajele transmise de președintele Trump”, a spus Oana Țoiu. Șefa diplomației române a subliniat, însă, că fără sprijinul SUA, Ucraina nu ar fi rezistat atât de mult în război. „Există un consens la scară largă printre noi și anume că ucrainenii sunt în prima linie a frontului, duc această luptă și o fac în mod curajos de patru noi. Știm asta. Știm însă că fără SUA războiul nu se poate sfârși, fără sprijinul acordat de SUA poate că ucrainenii nu ar fi rezistat atât în acest război”, a spus Oana Țoiu. Oana Țoiu, postare critică la adresa lui Trump Ministra Afacerilor Externe a reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos în aceste zile. După discursul lui Donald Trump, în care acesta a declarat că se îndoiește că statele membre NATO ar veni în apărarea SUA în cazul unui atac, Oana Țoiu i-a dat o replică pe rețeaua socială X. Oana Țoiu, ministrul de Externe al României / foto: Mediafax Foto Șefa diplomației române i-a reamintit președintelui american că „istoria a răspuns deja la această întrebare”. Oana Țoiu a scris că „singura dată în istoria sa când NATO a fost testat pe baza promisiunii că un atac asupra uneia dintre părți este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie”, iar „România a răspuns apelului, chiar și fără a fi membră NATO la acea vreme”. Totuși, ea a ținut să precizeze că „nu este o replică direct dată lui Trump, e o clarificare necesară”. Autorul mai recomandă: Oana Țoiu spune că Nicușor Dan a „primit cu bucurie” invitația la Consiliul pentru Pace, pe care a refuzat-o Oana Ţoiu explică ce face România cu 16 miliarde de euro, din SAFE: „Contracte pentru firmele româneşti şi locuri de muncă” Oana Țoiu, îngrijorată de situația din Iran: „Există un risc extrem de ridicat”. MAE ține legătura cu cei 400 de români
Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.
Volodimir Zelenski a sosit în Elveția pentru a se întâlni cu Donald Trump
Volodimir Zelenski a ajuns joi în Elveția, după ce, la începutul săptămânii, a spus că este puțin probabil să participe la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Zelenski a decis să rămână la Kiev pentru a gestiona situația după atacurile aeriene rusești, care au lăsat milioane de oameni fără încălzire, electricitate și apă. Planurile s-au schimbat după ce Trump a anunțat miercuri că se va întâlni cu Zelenski în stațiunea elvețiană. Întâlnirea este programată la ora 13:00, ora locală (14:00 ora României). Întâlnirea are loc după o nouă serie de eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. În ultimele zile, aceste demersuri au fost umbrite de declarațiile lui Trump despre Groenlanda. Zelenski a spus la începutul săptămânii că ar putea reveni asupra deciziei de a lipsi de la reuniune dacă vor exista acorduri de semnat privind garanțiile de securitate și un plan de relansare economică a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff a declarat joi că negocierile privind încheierea războiului din Ucraina au înregistrat progrese semnificative, anunțând că un singur aspect mai rămâne de rezolvat. „Cred că mai este un singur punct de rezolvat, am discutat mai multe versiuni ale acestui punct, ceea ce înseamnă că poate fi rezolvat. Așadar, dacă ambele părți vor să-l rezolve, îl vom rezolva”, a declarat emisarul american în marja Forumului Economic de la Davos. El și Jared Kushner, ginerele lui Trump, urmează să plece joi la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin.
Slovenia refuză să intre în Consiliul Păcii propus de Donald Trump
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters. Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza. Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie. Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”. Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere. „Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven. Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite. În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația. Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.
Donald Trump la Davos: Europa nu se îndreaptă în direcția corectă
Miercuri, președintele Donald Trump a criticat puternic Europa în timpul discursului susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, notează SkyNews. Președintele Statelor Unite a afirmat că statele europene merg pe un drum greșit și ar trebui să își schimbe abordarea. După ce a vorbit despre rezultatele administrației sale, Donald Trump s-a adresat în mod direct participanților europeni din sală. El a făcut câteva precizări celor prezenți. „Locurile de unde veniți pot face mult mai bine urmând ceea ce facem noi, deoarece anumite locuri din Europa nici măcar nu mai sunt de recunoscut.”, a declarat Trump. Președintele american a declarat că apreciază continentul european, dar consideră că politicile actuale nu duc la rezultate bune. „Iubesc Europa și vreau să văd cum Europa face bine, dar nu se îndreaptă în direcția corectă”, a declarat Donald Trump. Trump a mai spus că la Washington, dar și în multe capitale europene, există convingerea că dezvoltarea economică depinde doar de „cheltuieli guvernamentale în continuă creștere, migrație masivă necontrolată și importuri străine nesfârșite”. „Rezultatul a fost deficite bugetare și comerciale record și un deficit suveran în creștere, determinate de cel mai mare val de migrație masivă din istoria omenirii.”, a mai spus Trump.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Dominic Fritz despre Consiliul pentru Pace al lui Trump: Nu poate exista un cec în alb
Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale. Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american. „Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media. În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare. „Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz. Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri. „Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR. Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi. „Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.
Trump afirmă că ar vrea ca lidera opoziției, María Corina Machado, să se implice în Venezuela
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat marți, în cadrul unei conferințe de presă înaintea deplasării sale în Europa la Forumul de la Davos, că ar dori ca lidera opoziției din Venezuela, María Corina Machado, să se „implice” într-o anumită formă în conducerea țării. Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor prezenți la Casa Albă. Donald Trump a vorbit despre rolul și imaginea liderei opoziției venezuelene, relatează CNN. „O femeie incredibil de drăguţă a făcut, de asemenea, un lucru incredibil, după cum ştiţi. O putem implica într-un fel”, a declarat Donald Trump. Președintele american și-a continuat ideea și s-a adresat în mod direct liderei opoziției. „Mi-ar plăcea să pot face asta, Maria, poate putem face asta”, a spus Trump. Săptămâna trecută, María Corina Machado a luat prânzul cu Donald Trump la Casa Albă. Cu acea ocazie, ea i-a oferit medalia Premiului Nobel pentru Pace, primită în luna octombrie. Președintele Donald Trump a mai menționat în trecut că își dorește să obțină această distincție.
Washington Post: Pentagonul reduce participarea SUA în grupurile consultative ale NATO. Măsura vine după retragerea trupelor din România”
„Pentagonul intenționează să își reducă participarea la o serie de grupuri consultative NATO, acesta fiind cel mai recent semn al eforturilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea personalului SUA din grupurile NATO vine după alte 2 mișcări importante făcute de Armata americană: plecarea din România și oprirea ajutorului pentru statele baltice. Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și au discutat despre angajamentele României în cadrul NATO, sub administrația Trump. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump shake hands after giving remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full America se retrage din Centrele de Excelență ale NATO „Mutarea iminentă afectează aproximativ 200 de militari și va diminua în mare parte implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care urmăresc să antreneze forțele NATO în zone cheie ale războiului, cum ar fi lupta navală. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump give remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se încheie, un proces care ar putea dura ani de zile, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în centre nu se încheie complet, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post. „Măsura este luată în considerare de luni de zile, potrivit a doi oficiali americani, dintre care unul a spus că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Provocările lui Trump au atras condamnări pe scară largă din partea liderilor europeni și a multor parlamentari din Congres, care se tem că președintele riscă să provoace daune ireparabile și inutile alianței NATO. Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și nici ai NATO nu au dorit să facă comentarii pe temă. „Sub Trump, armata americană s-a retras din Europa, în timp ce administrația face presiuni asupra aliaților de acolo pentru a prelua un control mai mare asupra apărării colective a continentului. Anul trecut, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc că va retrage o brigadă de trupe din România și va reduce programele de ajutor de securitate către cele trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia, după ce invazia Ucrainei a stârnit temeri privind un conflict direct între NATO și Kremlin. Sub presiunea administrației Trump, alianța a convenit vara trecută să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani, inclusiv 1,5% dedicat infrastructurii și altor proiecte civile. Parlamentarii americani — inclusiv unii republicani cheie — s-au opus acțiunilor administrației în Europa și depun eforturi pentru a finanța programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda directivelor Pentagonului. Membrii Congresului au adoptat, de asemenea, o legislație care impune Pentagonului să se consulte cu ei înainte de a face orice reduceri majore ale prezenței militare americane în Europa. Legea specifică faptul că această cerință s-ar aplica numai dacă prezența totală a forțelor americane în Europa ar scădea sub 76.000. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 80.000. Deși personalul retras în cele din urmă reprezintă o mică parte din trupele staționate de Statele Unite în Europa, unii oficiali actuali și foști au declarat că retragerea SUA ar putea avea un impact imens asupra alianței, prin reducerea valoroasei expertize militare americane. „Avem multă experiență operațională, iar o parte din personalul nostru contribuie la aceste centre”, a declarat Lauren Speranza, un oficial de rang înalt al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Ar exista o mică exodă de creiere care ar veni odată cu retragerea personalului american.” Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu este puternică” „Cred că NATO a fost bună – uneori este supraevaluată, alteori nu. Dacă NATO nu ne are pe noi, NATO nu este foarte puternică”, a spus Donald Trump în conferința de presă de la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat. Președintele SUA a spus că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează foarte mult pentru că acesta este la sfârșit de mandat relația sa cu liderii UE este destul de complicată. „Devin puțin cam duri când nu sunt prin preajmă, dar când sunt prin preajmă mă tratează foarte frumos. Trebuie să-și pună țările în ordine . Trebuie să se oprească cu energia verde și cu imigrația”, a spus liderul american. Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și șeful comandamentului European al Armatei SUA ( USEUCOM) Foto: presidency.ro Ieri, președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pe Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), general Alexus G. Grynkewich. Administrația Prezidențială a susținut într-un comunicat oficial că „a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Nicușor Dan ar fi oferit „asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025”. Comunicatul Palatului Cotroceni susține că generalul Alexus G. Grynkewich ar fi „apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la