Ce ar mai vrea Trump să redenumească după el: Penn Station și aeroportul Dulles intră în discuție
Președintele american Donald Trump a propus redenumirea unor noduri majore de transport din SUA după propriul nume, în discuții private privind finanțarea infrastructurii, potrivit surselor citate de 6ABC. Propunerea a fost făcută luna trecută, într-o conversație cu liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, care a respins oferta, spun sursele. Pârghie financiară și o propunere cu miză mare Potrivit unor surse familiarizate cu discuția, Trump a spus că ar lua în considerare deblocarea a 16 miliarde de dolari din fonduri federale pentru un proiect major de infrastructură din New York. În schimb, el a cerut acordul pentru redenumirea gării Penn Station din Manhattan, New York și a aeroportului internațional Dulles din statul Virginia după numele său. Finanțarea este legată de Hudson Tunnel Project, un proiect de miliarde de dolari care conectează New York City de statul New Jersey. Proiectul include construirea a aproximativ 15 kilometri de linii feroviare pentru pasageri și reabilitarea tunelului North River. Oficialii au avertizat că, dacă fondurile rămân blocate, lucrările ar putea fi oprite, punând în pericol aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Schumer ar fi respins propunerea, potrivit surselor, fără reacții publice din partea Casei Albe sau a biroului său. Un tipar al controverselor legate de redenumiri Informația vine pe fondul unei serii de decizii prin care numele lui Trump a fost asociat unor instituții și inițiative federale. În ultimul an, numele său a fost adăugat Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului, după schimbarea conducerii. Astfel, noua denumire a centrului este Donald J. Trump and the John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts. Trump a redenumit și sediul Institutului pentru Pace al SUA și a lansat un site guvernamental pentru medicamente pe bază de rețetă, numit TrumpRx. De asemenea, strada care trece prin fața proprietății din Mar-a-Lago a președintelui american a fost redenumită în President Donald J. Trump Boulevard. În decembrie, Marina SUA a anunțat planuri pentru o „clasă Trump” de nave de luptă. Întrebări legale și reacții politice În mod tradițional, obiectivele federale sunt denumite după președinți doar după încheierea mandatului sau postum. Redenumirea unor infrastructuri majore în timpul exercitării funcției este neobișnuită și, de regulă, necesită aprobarea Congresului. Ca reacție, unii democrați au introdus inițiative legislative menite să împiedice președinții în funcție să dea propriul nume proprietăților federale.
Anunțul din Groenlanda despre SUA și Donald Trump: Se pregătesc să tragă cu gloanțe adevărate
Cu puțin timp înainte de startul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano–Cortina, biatlonista din Groenlanda Ukaleq Slettemark a făcut declarații dure vizând atât Statele Unite, cât și Rusia. Sportiva în vârstă de 24 de ani, care va participa la a doua ediție de Jocuri Olimpice din carieră, a vorbit pentru presa italiană despre modul în care percepe discursurile politice venite dinspre marile puteri. Ce a spus sportiva despre Trump Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, Slettemark a făcut o comparație între sportul pe care îl practică și politica actuală. În același context, Ukaleq Slettemark i-a menționat pe Donald Trump și pe Vladimir Putin. „Eu schiez și trag cu gloanțe oarbe, dar cum pot să ignor pe cei care se avântă în concepte atât de explozive și se pregătesc să tragă cu gloanțe reale? Donald Trump este la fel de imprevizibil ca Vladimir Putin. Nu știm niciodată dacă amenințările sunt simple provocări sau dacă sunt spuse cu toată seriozitatea. Noi ne dorim doar să trăim în pace”, a declarat biatlonista, citată de news.ro. Ukaleq Slettemark a mai precizat că nu ia în calcul posibilitatea de a concura vreodată sub steagul Statelor Unite, vorbind despre atașamentul față de Groenlanda și Danemarca. Ea concurează în competițiile internaționale sub dublă naționalitate, o situație specifică sportivilor groenlandezi. „Cel mai puternic mesaj pe care îl putem transmite este că participăm pentru Groenlanda și Danemarca. Asta arată clar că nu avem intenția de a face parte din Statele Unite”, a explicat biatlonista. Ukaleq Slettemark va lua startul la Milano–Cortina alături de fratele său mai mic, Sondre Slettemark, și vine după experiența de la Jocurile Olimpice de la Beijing 2022, unde a ocupat locurile 53 în proba individuală și 65 la sprint. Mesaj pentru conaționali. „Rămâneți puternici și rezistenți” Ukaleq Slettemark este convinsă că, pe viitor, nu va mai putea intra în SUA în urma atacului său îndreptat șefului de la Casa Albă. „De obicei, oamenii vor să vorbească cu mine despre rezultatele mele, dar acum am spus întâmplător câteva lucruri, inclusiv despre Trump, care, desigur, stârnesc interes. Însă îmi susțin cuvintele”, a spus Ukaleq Slettemark, într-un interviu pentru Dagbladet. „Se simte foarte special să concurezi pentru Groenlanda zilele acestea. Trimit dragoste tuturor celor de acasă, rămâneți puternici și rezistenți”, este mesajul sportivei de pe Instagram.
Închisoare pe viață pentru bărbatul care a încercat să îl asasineze pe Donald Trump
Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani. Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic. La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului. Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”. Comportament bizar Mai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată. După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali. Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal. Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.
Donald Trump a semnat legea de finanțare care redeschide guvernul federal
„Sunt încântat să semnez Legea privind alocările bugetare consolidate, pentru a redeschide imediat guvernul federal și a finanța marea majoritate a operațiunilor pentru restul anului fiscal”, a declarat Donald Trump în Biroul Oval. Prin semnătura președintelui, blocajul guvernamental parțial, care a durat trei zile, a fost oficial încheiat, fiind asigurată funcționarea unor departamente-cheie ale administrației federale. Legea a fost aprobată cu 217 voturi pentru și 214 împotrivă, la capătul unor negocieri tensionate, la insistențele președintelui Trump. Măsura asigură finanțarea majorității instituțiilor federale până la 30 septembrie, sfârșitul actualului an fiscal, în timp ce Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) primește fonduri doar pentru încă două săptămâni. Tump a catalogat adoptarea legii drept „o mare victorie pentru poporul american”. Președintele a semnat rapid actul normativ, evaluat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, imediat după votul final din Camera Reprezentanților, punând astfel capăt blocajului parțial început în weekend și care a durat trei zile. Următoarea confruntare politică majoră este așteptată în Congres peste două săptămâni, când vor începe negocierile privind finanțarea pe termen lung a Departamentului pentru Securitate Internă. Democrații cer impunerea unor restricții suplimentare asupra activității Serviciului pentru imigrație – ICE.
Trump cere naționalizarea alegerilor din SUA
Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA. Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA. În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington. Rezultatele alegerilor, confirmate oficial Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”. În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden. Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători. Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția. Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.
Trump a îndemnat Europa să fie foarte precaută din cauza problemelor grave legate de migrație și energia verde
Donald Trump a declarat că Europa „ar trebui să fie foarte precaută”, deoarece se află într-o fază critică din cauza „problemelor grave legate de imigrație și energie”. Președintele SUA a răspuns astfel la întrebarea de ce Washingtonul, conform noii Strategii, va oferi un sprijin limitat Europei în domeniul apărării. „Avem relații foarte bune cu Europa. Adevărat. Nu uitați că eu sunt cel care a crescut nivelul cheltuielilor pentru PIB de la 2% la 5%. Nimeni nu credea că acst lucru este posibil. Și ei ne alocă o parte semnificativă din acești bani. Ei, la fel ca noi, au cele mai bune echipamente militare. Le vindem NATO. Dar, în general, am relații foarte bune cu Europa. Cu toate acestea, Europa trebuie să fie precaută, deoarece există cei care spun că devine de nerecunoscut – atât din cauza imigrației, cât și a energiei. Potențialul este uriaș. În Marea Britanie, de exemplu, există petrol din Marea Nordului. Și ei, practic, au închis această industrie. Iar apoi cumpără energie din Norvegia, care extrage petrol din Marea Nordului. Ei bine, rezolvați asta. Iar Norvegia are trilioane de dolari. Ei, de asemenea, trebuie să fie precauți.Aveți nevoie de energie și nu vă puteți baza pe turbinele eoliene… Așadar, sunt foarte dezamăgit. Ascultați, iubesc Europa. Iubesc poporul european. Dar ei trebuie să fie foarte precauți. Sunt într-o fază critică. Au probleme uriașe cu imigrația și probleme uriașe cu energia. Este o combinație foarte proastă”, a spus el într-o conferință de presă de la Casa Albă. Sursa Foto: Mediafax Foto
Kennedy Center se va închide timp de doi ani. Anunțul făcut de Trump, pe fondul boicotului artiștilor
Anunțul a fost făcut de președinte pe rețelele sociale, la scurt timp după premiera documentarului „Melania”, dedicat primei doamne, găzduită chiar de Kennedy Center. Trump a susținut că închiderea este necesară pentru a transforma clădirea într-un „bastion mondial al artelor, muzicii și divertismentului”, invocând probleme structurale și financiare vechi, fără a prezenta dovezi concrete, mai scrie AP. Lucrările ar urma să înceapă pe 4 iulie 2026. Atunci centrul își va închide porțile, sub rezerva aprobării consiliului de administrație, controlat majoritar de aliați ai președintelui. Trump este, în prezent, președintele boardului de conducere. Reacții critice și acuzații de politizare a culturii Decizia a stârnit reacții puternice în rândul comunității artistice. Compozitorul Philip Glass și-a retras recent Simfonia nr. 15 „Lincoln”, argumentând că valorile actualei conduceri sunt „în conflict direct” cu mesajul operei sale. De asemenea, Washington National Opera a anunțat mutarea spectacolelor în alte locații. Critici au venit și din partea familiei Kennedy. Maria Shriver a sugerat ironic că închiderea ar fi o tentativă de a deturna atenția de la valul de anulări de spectacole. El a mai acuzat administrația că transformă centrul într-un proiect personalizat politic. Dispute politice și posibile consecințe legale Controversa este amplificată de faptul că administrația Trump a adăugat numele președintelui pe fațada instituției. Acest gest a fost aspru criticat și contestat, atât către de către congresmeni cât și de membri ai familiei Kennedy. Deputata democrată Joyce Beatty a intentat un proces, susținând că doar Congresul are autoritatea de a redenumi oficial Kennedy Center. „Renovarea clădirii nu va reda independența artistică a instituției”, a avertizat Beatty, subliniind că problema reală este pierderea autonomiei culturale. În timp ce administrația insistă că închiderea va fi „temporară”, opoziția avertizează că impactul asupra vieții culturale americane ar putea fi de durată. Închiderea Kennedy Center marchează un nou episod controversat în remodelarea simbolurilor culturale ale Washingtonului de către administrația Trump, într-un moment în care scena artistică americană se confruntă cu una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii.
Trump anunță granturi de 1.000 de dolari pentru fiecare copil american care se naște în timpul mandatului său
Președintele american Donald Trump a anunțat că fiecare familie americană va primi câte o subvenție de 1.000 de dolari pentru a-și crea propriul depozit bancar. „Fiecare președinte american din istoria modernă a lăsat copiii îndatorați, dar sub această administrație, vom lăsa fiecărui copil active reale și un imbold pentru a căpăta independența financiară”, a scris președintele. Fiecare părinte sau copil va putea aplica pe site-ul Trump Accounts. „Fiecare copil american născut de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2028 va primi 1.000 de dolari. Contul va fi în totalitate în numele copilului, care va deveni custode de la vârsta de 18 ani. Nu vor necesita contribuții, dar vor putea depozita până la 5.000 de dolari la fiecare an penru a-și maximiza creșterea. Cu 1.000 de dolari de la Trezoreria SUA, copilul tău va face un prim pas spre Visul American. Fondurile copilului vor fi automat investite în companiile americane. Aplicația îi va notifica despre conturile lor. Cheia de aur reprezintă cunoașterea financiară și accesul, creșterea finanțelor și educația lor. Pe măsură ce vor înainta în vârstă, vor învăța cum să investească și cum să-și monitorizeze sumele de bani în timp real. Și nu doar bani. Câștugurile financiare la propriu.”. Programul ar urma să fie lansat din 5 iulie 2026, la o zi după ce SUA vor aniversa 250 de ani de la fondare. Părinții vor avea opțiunea să contribuie cu până la 5.000 de dolari pe an în depozitele copiilor. La numai 18 ani, dacă va efectua contribuții anuale de 250 de dolari, un tânăr va avea un sold de 19.000 de dolari. Până la 27 de ani, suma ar putea crește la 51.000 de dolari. Iar până la 55 de ani, va avea 850.000 de dolari. Dacă nu va contribui cu nimic la depozitul bancar, tânărul va avea până la 18 ani 6.000 de dolari, 15.000 de dolari la 27 de ani și 243.000 de dolari până la 55 de ani. Iar dacă va contribui 5.000 de dolari, un american va avea 271.000 de dolari până la 18 ani, 742.000 de dolari până la 27 de ani și va deveni milionar până la 55 de ani. „Soldul copilului tău crește odată cu banii. Contribuția la contul copilului de pe Trump Account este opțională. Soldul va crește în timp, cu sau fără contribuții”, potrivit președintelui american. Trump promite subvenții pentru minori după publicarea dosarelor Epstein care îi aduc acuzații grave Noua măsură care ar promova creșterea natalității și ar întări valorile familiilor tradiționale din SUA a fost luată de liderul de la Casa Albă chiar în plin scandal după publicarea a unui milion de documente din dosarele Epstein de către Departamentul de Justiție. Numele președintelui american figurează în ultimele documente divulgate, prezentat ca un client al omului de afaceri acuzat pentru trafic sexual, proxenetism și pedofilie care s-a sinucis în 2019. Potrivit unui document, Trump figurează ca un politician „compromis de Israel”. Un document i-ar putea aduce acuzații grave preșdintelui american, în care scrie că agenții federali au raportat că Trump, la vremea respectivă un om de afaceri, ar fi întreținut contacte sexuale cu o minoră de 13 ani, scrie The Daily Beast. Potrivit altui document compromițător, un martor a declarat sub jurământ, cu riscul de a fi pedepsit pentru mărturie mincinoasă, că „Donald Trump a amenințat o minoră că poate dispărea ca o altă fetiță de 12 ani dacă divulgă, apoi a amenințat că îi va ucide întreaga familie”. Președintele american a respins acuzațiile și a anunțat că va intenta procese împotriva adversarilor politici. Cu toate că numele său apare menționat de peste 3.000 de ori în noile dosare publicate, președintele american a insistat că acestea nu îl incriminează. Autorul recomandă: Donald Trump „zice din avion” că documentele din dosarul Epstein îi sunt favorabile și promite răzbunare dușmanilor politici
Donald Trump zice din avion că documentele din dosarul Epstein îi sunt favorabile și promite răzbunare dușmanilor politici
Donald Trump a oferit prima reacție oficială după ce Departamentul de Justiție al SUA a desecretizat, vineri, peste trei milioane de documente noi legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Independent. Într-o declarație făcută la bordul AirforceOne, în drum spre casă, în Florida, Donald Trump a susținut că noile informații îi sunt favorabile, „contrazicând așteptările adversarilor săi politici”. Într-o declarație făcută la bordul aeronavei sale care zbura către Florida, Donald Trump a susținut că noile informații îi sunt favorabile, contrazicând așteptările adversarilor săi politici. Deși numele lui Donald Trump apare menționat de peste 3.000 de ori în noile dosare, președintele american a insistat că acestea nu îl incriminează. „Nu le-am văzut personal, dar mi s-a spus de către oameni foarte importanți că nu numai că mă absolvă, ci situația este opusul a ceea ce sperau oamenii, știți, stânga radicală”, a declarat Donald Trump reporterilor, sâmbătă. Precizările Departamentului de Justiție SUA Includerea frecventă a numelui lui Trump în dosare nu sugerează automat vreo abatere legală. Departamentul de Justiție a ținut să precizeze că unele documente conțin afirmații neadevărate și senzaționaliste. Donald Trump a negat constant orice implicare ilegală și nu a fost niciodată pus sub acuzare în legătură cu infracțiunile lui Epstein. Procese care vizează autorul și averea lui Epstein Liderul american a anunțat că intenționează să acționeze în instanță, vizându-l pe autorul Michael Wolff, dar și averea lăsată de Jeffrey Epstein, conform The Independent. Trump susține existența unei conspirații „Wolff, care este un scriitor de mâna a treia, conspira cu Jeffrey Epstein ca să mă rănească politic sau de altă natură, iar acest lucru a ieșit la iveală clar și răspicat”, a afirmat Trump. „Așa că probabil îl vom da în judecată pe Wolff pentru asta… Poate și averea lui Epstein, presupun. Nu știu. Dar, cu siguranță, îl vom da în judecată pe Wolff”, a adăugat Donald Trump. Presiuni asupra prințului Andrew Premierul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că și prințul Andrew (Andrew Mountbatten-Windsor) „ar trebui să fie pregătit” să depună mărturie în fața Congresului american. Declarația vine la doar o zi după apariția unor fotografii din dosare care par să-l înfățișeze pe ducele de York într-o ipostază compromițătoare, alături de o femeie neidentificată. Legăturile dintre cei doi rămân controversate, mai ales în contextul în care Andrew l-a invitat pe Epstein la Palatul Buckingham la câțiva ani după ce finanțatorul fusese deja condamnat pentru infracțiuni sexuale. În dosarele Epstein, România și românii apar de câteva sute de ori, fiind vorba, se pare, despre fete și femei racolate în afacere. Recomandarea autorului: România în dosarele Epstein: E-mailurile si plățile bancare demonstrează cum rețeaua omului de afaceri controversat era extinsă și în țara noastră
Trump a decis cine va conduce Venezuela. A sosit, deja, la Caracas
Laura Dogu, noul șef al misiunii diplomatice a Statelor Unite în Venezuela, a ajuns la Caracas, într-un moment decisiv pentru reluarea relațiilor diplomatice de la ruperea lor oficială în 2019, remarcă AFP. Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela. Primul american de rang înalt în Venezuela Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean. Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe Nicolas Maduro, președintele țării. Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025. Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela. Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a afirmat în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de un președinte interimar, Delcy Rodriguez. „Suntem într-un proces de colaborare cu SUA” Ea a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului. Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercurea trecută: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile, deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cuba mai are petrol pentru 15-20 zile după blocada impusă Venezuelei.Trump impune sancțiuni țărilor care livrează petrol Cubei. Mexicul este vizat Cea mai neagră zi pentru argint din 1980. De ce s-au prăbușit aurul și argintul. Dolarul se întărește, investitorii închid poziții rapid Venezuela a eliberat peste 100 de deținuți politici. Delcy Rodriguez respinge presiunile americane: „Destul cu ordinele venite de la Washington”