Fritz îi ține piept lui Trump: Nu sunt de acord cu intenția de anexare a Groenlandei / Ne vom poziționa de partea victimei
Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a vorbit – marți seară, într-un interviu pentru G4Media despre situația din Groenlanda. „Nu sunt de acord cu intenția de anexare. Ne vom poziționa de partea victimei”, a spus el. „Groenlanda! Politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord cu intenția de anexare a Groelandei?”, a fost întrebat politicianul. „Bineînțeles că nu. Și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acum, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona arctică, cred că acolo putem să găsim în puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitorul acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo, statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute. Deci, în zona asta cred că e important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm”, a precizat Dominic Fritz. G4Media: „Atunci, de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan, nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Gronelandei? „Nu cunosc evoluția acesteI scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acum, suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur”, a mai spus Dominic Fritz. G4Media: Și pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă… solidaritate și cu Trump și cu Europa. Deci, ținem și cu America și cu Europa, în același timp. E posibil așa ceva? „Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional este posibil să ne aliniem. În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație în care, în momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale, împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii”, a încheiat liderul USR acest subiect sensibil. Dominic Fritz
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Donald Trump a luat decizia în cazul disputei care ține o țară întreagă cu sufletul la gură
Donald Trump, președintele SUA, a luat o decizie care pune capăt unei dispute ce ține țara cu sufletul la gură: meciul dintre Armată (Army) și Marină (Navy). Acest duel este un eveniment important în calendarul fotbalului universitar și în care două dintre cele mai mari rivale se înfruntă într-un meci televizat la nivel național. Partida are loc la finalul sezonului regulat, iar Trump, care s-a alipit tot mai multor evenimente sportive de anvergură, a anunțat că va semna un decret prezidențial prin care să se acorde acestui derby un interval exclusiv de patru ore la televiziune, menit să împiedice difuzarea oricăror alte „meciuri comerciale din postsezon” în același timp. Donald Trump a luat o decizie în privința disputei care ține o întreagă țară cu sufletul la gură și a va semna un decret prezidențial prin care meciul istoric dintre Armată și Marină va putea fi urmărit la televiziune, prin acordarea unui interval exclusiv timp de patru ore, interval care nu va putea suprapus cu alte „meciuri comerciale din postsezon”. Astfel, cel care face ordine la nivel mondial, prin extragerea lui Nicolas Madiro, președintelui venezuelean sau prin punerea pe „lista sa de cumpărături” a Groenlandei, a trecut la un alt nivel, în care decide televiziunilor cum să își facă programul pe următorii ani. „Meciul dintre Armată și Marină este una dintre cele mai mari tradiții americane – patriotism, curaj și onoare de neegalat. Această tradiție incredibilă e în pericol să fie dată deoparte de mai multe meciuri din play-off-ul universitar și de banii mari din televiziune. Gata, nu mai este cazul”, a scris Donald Trump într-o postare pe Truth Social, platforma social media pe care o deține. Potrivit USA Today, măsura prin care se va crea o fereastră de difuzare exlusivă pentru acest meci ar fi în beneficiul lui CBS, compania deținută de Paramount Skydance, cea care deține drepturile exclusive asupra meciului Armată – Marină până în 2038. Paramount este condusă de David Ellison, cu sprijinul tatălui său, miliardarul Larry Ellison, cofondatorul Oracle, care a stabilit legături stânse cu cercul restrâns al președintelui SUA. Larry Ellison este al patrulea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 192 de miliarde de dolari. „Podiumul” miliardarilor lumii este format din Elon Musk (Tesla, Spce X), Mark Zuckerberg (Meta/Facebook) și Jeff Bezos (Amazon). Decizia lui Trump, bine primită de The American Conference Postarea lui Trump a venit pe fondul discuțiilor privind extinderea turneului universitar, iar unele dintre propuneri ar fi afectat data tradițională la care se dispută acest meci istoric, în a doua sâmbătă din luna decembrie. Astfel, printre propunerile vehiculate s-a numărat și un turneu cu 24 de echipe, care ar fi mutat derby-ul Armată – Marină cu o săptămână mai devreme și care tradițional este weekendul destinat campionatul Conference. În urma decizie lui Trump de a semna decretul prezidențial privind acordarea unui interval exclusiv acestui meci, comisarul Tim Pernetti, ca reprezentant al The American Conference, s-a declarat mulțumit de această măsură. „Acest joc este o comoară naturală, în care se manifestă angajamentul sincer al viitorilor noștri lideri. Pe măsură ce atletismul universitar continuă să se modernizeze într-un peisaj necunoscut, sprijinul liderilor noștri de la Washington este crucial”, a declarat comisarul Tim Pernetti, în numele The American Conference, din care fac parte atât Marina, cât și Armata. Donald Trump a fost prezent de șase ori la acest meci, inclusiv în calitate de președinte ales, în 2016, respectiv în 2024.
Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa
Aurul a ajuns luni la un nou maxim istoric, în timp ce piețele bursiere au intrat în scădere, pe fondul temerilor legate de o posibilă escaladare a conflictului economic dintre Statele Unite și Europa. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au amplificat tensiunile transatlantice și au crescut îngrijorarea investitorilor. Sursa foto: Envato Situația s-a tensionat în weekend, după ce președintele american a anunțat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale pentru mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. Măsura ar urma să intre în vigoare de luna următoare, în cazul în care aceste țări nu sprijină ambițiile sale de a obține controlul asupra Groenlandei. Declarațiile au readus în prim-plan riscul unui nou război comercial între SUA și UE. Ca reacție, liderii europeni analizează variante de răspuns dur. Printre opțiuni se află impunerea unor tarife în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro pentru produse americane sau limitarea accesului companiilor din SUA pe piața Uniunii Europene. În acest context tensionat, investitorii s-au orientat spre active considerate sigure. Prețul aurului a crescut cu până la 2,1% și a ajuns la 4.690 de dolari pe uncie, iar argintul a urcat cu 4,4%. În același timp, bursele europene au deschis pe roșu, iar indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,5%. Sursa foto: Envato Și piețele americane au resimțit presiunea. Contractele futures care urmăresc indicii S&P 500 și Nasdaq 100 au înregistrat scăderi de 0,9%, respectiv 1,2%. Bursele din SUA au rămas închise luni, din cauza zilei de Martin Luther King Jr. Analiștii spun că situația arată o schimbare clară de ton în discursul lui Trump. „Impunerea tarifelor marchează o escaladare a retoricii lui Trump privind Groenlanda şi arată că este hotărât să ducă lucrurile mai departe pentru a o obţine”, a declarat Mohit Kumar de la Jefferies. În ultimele săptămâni, Trump a vorbit tot mai agresiv despre Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite, în contextul interesului crescut manifestat de Rusia și China în regiunea arctică. AUTORUL RECOMANDĂ: Cum ar putea evita SUA și NATO o catastrofă în Groenlanda. Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista unui atac american. „Trei direcții de acțiune sunt în desfășurare” Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”
Cristian Tudor Popescu avansează public un scenariu extrem:
Jurnalistul Cristian Popescu prezintă un nou scenariu, după ce liderii europeni s-au luat la trântă cu președintele SUA pe tema Groenlandei – în timp ce Donald Trump trimite invitații oficiale șefilor de stat pentru alăturarea în Consiliul pentru Pace. O astfel de invitație a primit și România. CTP: „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară „Profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice” între SUA și UE, și înțelege cu siguranță că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, scrie Popescu. România a primit sâmbătă invitația de la Donald Trump de a face parte din Consiliul pentru Pace iar astăzi ambasadorii UE decid la Bruxelles cum să-i răspundă președintelui SUA în declanșatul război al tarifelor pe tema Groenlanda. Președintele american a decis ieri că pentru 8 state UE va impune în perioada următoare tarife de 10 și 25% în urma opoziției acestora privind anexarea teritoriului Groenlandei de către SUA. Nicușor Dan a postat astăzi pe rețelele de socializare doar că este „îngrijorat profund” de escaladarea tensiunilor între SUA și Europa, fără să articuleze nicio direcție – nici pentru țară, nici pentru diplomație. „Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare” , a mai spus președintele Dan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Nicușor Dan confirmă că România a fost invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul pentru Pace. Dezvăluire Bloomberg: Trump cere 1 miliard de dolari țărilor care vor să fie membre permanente ale Consiliului pentru Pace, o „alternativă” la ONU SUA și Europa se ceartă, Nicușor Dan este îngrijorat. Fără nicio direcție diplomatică, România, prin președintele ei face postări alarmiste pe rețele de socializare
UE ia în calcul tarife de retorsiune de 93 de miliarde de euro împotriva SUA
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times. Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern. Danemarca: „Europa nu va fi șantajată” Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei. Consiliul UE, în reuniune extraordinară Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite. Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice. SUA: Europa este prea slabă De partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
Scandal total și război economic pe față între Europa și Donald Trump, pe Groenlanda.
Liderii UE au convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență a ambasadorilor, după anunțul lui Trump prin care susține că va impune tarife de 10 și 25% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei. În paralel, europenii amenință America cu ruperea acordului comercial. Tensiunile între cele două blocuri de putere – escaladează. Actualizări UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni UPDATE. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a vorbit la telefon cu Donald Trump UPDATE. Uniunea Europeană ia în considerare impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar UPDATE. Dimitri Medvedev îi ia apărarea lui Donald Turmp în pretențiiel sale asupra Groenlandei Fostul vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence: Actuala abordare asupra Groenlandei este o amenințare pentru NATO. UPDATE. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent: Liderii europeni vor ajunge să înțeleagă că au nevoie de umbrela de securitate a SUA UPDATE. 30% dintre alegătorii republicani ar aproba utilizarea forței militare de către Statele Unite pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit CBS News UPDATE. Premierul spaniol Pedro Sánchez: Groenlanda nu este un capriciu imobiliar. UPDATE. Secretarul General NATO a discutat cu Donald Trump despre Groenlanda UPDATE. Suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei nu poate fi încălcată, anunță premierul irlandez UPDATE. Piețele globale se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate UPDATE. Nicușor Dan se declară „profund îngrijorat” UPDATE. Norvegia susține că războiul comercial nu este benefic pentru nimeni și îndeamnă la prudență UPDATE. Tarifele vamale pentru Groenlanda „nu sunt de folos nimănui”, spune premierul Finlandei UPDATE. Franța îndeamnă UE la represalii ca răspuns la amenințarea lui Donald Trump privind Groenlanda, scrie Financial Times UPDATE. Giorgia Meloni: „Există riscul ca opoziție europeană să fie interpretată ca fiind antiamericană” UPDATE. Germania anunță că nu se lasă șantajată de Donald Trump UPDATE. Giorgia Meloni, premierul Italiei: „I-am spus lui Trump că este o greșeală” UPDATE. Premierul britanic: „Decizia lui Trump este complet greșită”” UPDATE. Ministrul francez al Agriculturii: SUA vor avea de suferit UPDATE. Olanda îl acuză pe Trump de „șantaj” UPDATE. Ministrul danez de externe va vizita aliații NATO din cauza Groenlandei 00:10 UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California Un trolling genial: mai mult de 280.000 de danezi au semnat o petiție pentru a cumpăra California de la SUA Autorii petiției promit să aducă hygge-ul danez (un concept de confort) la Hollywood, să construiască piste de biciclete în Beverly Hills și să vândă smørrebrød (sandwich-uri daneze) peste tot. Petiția este ironică și există de aproximativ un an, dar tocmai acum, din motive evidente, a câștigat popularitate rapid și semnături multe. 00:01 UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen: „Ideea că poți alege anumite țări și le poți impune tarife nu este posibilă în lumea în care trăim. Suntem în UE și, prin urmare, UE este cea care trebuie să răspundă. Președintele american este neconvențional, dar America este mai mult decât președintele său. Există controale și echilibru în societatea americană”. 23:56 UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre: „Premiul Nobel a fost adus în discuție între mine și Trump în mai multe conversații din ultimele șase luni. Parțial serios, pentru că este foarte preocupat de acest aspect. Dar Trump știe cine acordă Premiul pentru Pace și cine nu. Am spus acest lucru clar de mai multe ori. Lumea se confruntă cu probleme mai mari decât cele ale liderilor mondiali care doresc Premiul Nobel pentru Pace. Este bine că liderii mondiali sunt preocupați să contribuie la reducerea numărului de războaie și conflicte. 80% din resursele militare ale NATO nu provin din UE, ci din Statele Unite, Canada, Turcia, Regatul Unit și Norvegia”. 23:49 UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” Pe mai multe clădiri din Copenhaga au apărut mesaje pentru președintele SUA, Donald Trump. Alături de anunțul „Groenlanda nu este de vânzare” este și un nas de clovn. 23:47 UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei Ursula von der Leyen: „Am vorbit cu Rutte, Macron, Starmer, Merz și Meloni. Împreună ne menținem angajamentul de a susține suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei. Ne vom proteja întotdeauna interesele economice și de securitate strategice”. 23:45 UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, vorbește pe subiectul Groenlanda: „Europenii înseamnă slăbiciune. SUA înseamnă putere”. 23:41 UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” „UE nu are deocamdată în plan ca să implementeze contramăsuri împotriva Statelor Unite pe motiv de Groenlanda”, au declarat diplomați europeni, sub condiția anonimatului, pentru agenția Reuters. 23:29 UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles Reuniunea ambasadorilor UE ( COREPER) s-a terminat după 3 ore și a decis că pe subiectul UE – SUA – Groenlanda să fie convocat un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru 22 ianuarie la Bruxelles. 22:20 UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni Antonio Costa, președintele Consiliului European, care dă direcția politică Uniunii Europene, a anunțat că „a decis să convoace o reuniune extraordinară” a liderilor europeni în următoarele zile. Un oficial UE adaugă
Germania nu va fi șantajată de Trump, afirmă ministrul finanțelor
Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune. Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP. „Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el. Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare. Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc. Scott Bessent îl apără pe Donald Trump Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”. „Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta. Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.
De ce mișcarea lui Donald Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului provoacă îngrijorări
În timp ce președintele american Donald Trump sugerează public ideea anulării alegerilor de la jumătatea mandatului, miza reală ar fi alta. Deși Constituția îi interzice unui președinte să oprească alegerile, Trump și aliații săi urmăresc schimbări structurale mai discrete, care ar putea influența semnificativ votul din 2026, potrivit CNN. De ce Trump continuă să vorbească despre anularea alegerilor Confruntat cu rate scăzute de aprobare și cu riscul pierderii controlului republican asupra Congresului, Trump a reluat în mod repetat ideea anulării alegerilor. Casa Albă susține că afirmațiile sunt făcute în glumă, însă frecvența lor reflectă frustrarea față de opinia publică și vulnerabilitatea electorală. Istoric, președinții pierd aproape întotdeauna locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar chiar și o schimbare minoră ar putea oferi democraților mai mult control asupra deciziilor și cheltuielilor. Din punct de vedere legal, Trump nu are autoritatea de a amâna sau anula alegerile. Legea federală stabilește data votului, iar Constituția prevede instalarea unui nou Congres până în ianuarie 2027. Deși statele pot ajusta alegerile în situații extreme, nu există precedent pentru anularea unui scrutin național. Bătăliile pentru reconfigurarea circumscripțiilor, mai importante decât declarațiile În loc să anuleze alegerile, republicanii și democrații redesenează agresiv hărțile electorale. Republicanii au obținut deja mai multe districte favorabile la nivel național, în timp ce democrații au contraatacat în state precum California. Procesele în desfășurare și posibile decizii ale Curții Supreme privind Legea drepturilor de vot (Voting Rights Act) ar putea modifica din nou echilibrul de putere înainte ca alegătorii să ajungă la urne. Aceste schimbări riscă să reducă numărul districtelor competitive și să slăbească reprezentarea minorităților politice în statele mari. Extinderea influenței federale asupra regulilor de vot Administrația Trump a încercat să extindă controlul federal asupra alegerilor gestionate tradițional de state. Au fost contestate regulile privind votul prin corespondență, standardele pentru mașinile de vot și protecția datelor alegătorilor. Unele inițiative au fost blocate de instanțe, însă cazuri-cheie, inclusiv unul aflat pe rolul Curții Supreme, pot avea efecte majore. În paralel, supravegherea securității electorale a fost redusă, prin diminuarea rolului agențiilor care protejează sistemele de vot împotriva atacurilor cibernetice. Autoritățile se pregătesc pentru teste de stres electorale Oficialii electorali din mai multe state spun că se pregătesc discret pentru provocări legale și administrative. Deși alegerile nu pot fi anulate, temerile legate de interferențe și litigii au determinat planuri de rezervă.
Washington Post: Pentagonul pregătește 1.500 de militari pentru o posibilă desfășurare în Minnesota
Pentagonul a ordonat celor 1.500 de militari americani în serviciu activ să se pregătească pentru o posibilă desfășurare în Minnesota, au transmis Washington Post și Reuters. Armata a plasat unitățile în stare de pregătire. Acestea vor fi trimise în misiune în cazul în care violențele nu se vor opri, au mai transmis jurnaliștii americani care au citat surse din domeniul apărării. Militarii care ar putea fi trimiși în Minnesota fac parte din două batalioane de infanterie ale Armatei SUA ale Diviziei a 11-a Aeropurtată, cu sediul în Alaska. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat. Tensiunea este uriașă în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Americanca în vârstă de 37 de ani a fost împușcată în timpul unei operațiuni de deportare. Ulterior, președintele american Donald Trump a amenințat statul Minnesota cu o lege care permite intervenția armatei. El îi acuză pe „politicieni corupți” din stat că îi instigă la revolte pe oameni. Donald Trump a trimis mesajul joi pe propria rețea de socializare Truth Social. „Dacă politicienii corupți din Minnesota nu respectă legea și nu îi împiedică pe agitatorii și insurgenții profesioniști să atace patrioții din I.C.E., care încearcă doar să-și facă treaba, voi institui Legea insurecției, pe care mulți președinți au făcut-o înaintea mea, și voi pune rapid capăt parodiei care are loc în acel stat cândva măreț. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme”, a scris președintele Donald Trump. Legea invocată de Donald Trump oferă autorităților o putere crescută în ceea ce privește utilizarea armatei și a resurselor militare pentru a menține ordinea. Trump vs. autoritățile locale Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a criticat dur comportamentul agenților ICE, calificându-l drept „dezgustător și intolerabil”. El a făcut apel la calm și i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă acasă, afirmând că „nu putem combate haosul cu și mai mult haos”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut administrației Trump să „pună capăt acestei ocupații”, acuzând o campanie de brutalitate organizată împotriva locuitorilor statului. Walz a încurajat protestele pașnice și documentarea acțiunilor agenților federali.