Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
România a fost invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul pentru Pace
România a fost invitată de președintele SUA, Donald Trump, să facă parte din Consiliul pentru Pace condus de Donald Trump, au declarat surse pentru G4Media. Scrisoarea transmisă de Donald Trump a fost primită, sâmbătă, de președintele Nicușor Dan. Conform informațiilor G4Media, nu toate statele din UE au fost invitate să facă parte din acest Consiliu.Printre statele care nu au fost invitate se numără Estonia, Letonia, sau Lituania. Donald Trump ar fi invitat în total lideri din peste 60 de țări la nivel mondial. Presa internațională a relatat sâmbătă că și liderii Franței, Germaniei, Australiei și Canadei au fost invitați să facă parte din Consiliul Păcii. Consiliul pentru Pace – extins de administrația SUA Financial Times a dezvăluit vineri că administrația americană lansează ideea extinderii „Consiliului pentru Pace” din Gaza la alte zone fierbinți din lume. Și liderii UE, președintele turc și cel egiptean au fost invitați să facă parte din noul Consiliu de Pace. Astăzi, mai mulți lideri – ca președintele Argentinei, Javier Milei, sau cel al Paraguayului, au postat pe rețelele de socializare invitația oficială de la Donald Trump de a face parte din Consiliul Păcii. Consiliul va fi prezidat de Donald Trump și se așteaptă să aibă aproximativ 10 lideri arabi și internaționali în cadrul său. Un consiliu executiv va fi atașat Consiliului mai larg pentru Pace. Acest comitet îi include , printre alții, Jared Kushner, Steve Witkoff și fostul premier britanic, Tony Blair. Membrii Consiliului pentru Pace Donald Trump – președintele Statelor Unite – președinte Țările membre fondatoare invitate Următoarele țări au fost invitate să participe în calitate de membri fondatori ai Consiliului pentru Pace: Albania – invitată de președintele SUA, Donald Trump, să se alăture Consiliului de Administrație în calitate de membru fondator; prim-ministrul Edi Rama a confirmat acceptarea pe Facebook. Argentina – Președintele Argentinei, Javier Milei, a confirmat că a fost invitat și a acceptat invitația de a se alătura în calitate de membru fondator. Canada – Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a fost invitat și a declarat că va participa în calitate de membru fondator. Turcia – Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a primit o scrisoare de la președintele Trump prin care îl invita să devină membru fondator. Membrii Consiliului Executiv al Consiliului pentru Pace Membrii Consiliului Executiv al Consiliului pentru Pace au fost anunțați pe 17 ianuarie 2026. Aceștia sunt: Nickolay Mladenov – Înaltul Reprezentant pentru Gaza Marco Rubio – șeful diplomației SUA Steve Witkoff – Trimis Special al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu și Ucraina Jared Kushner – ginerele lui Donald Trump Tonuy Blair – Fostul premier al Marii Britanii Marc Rowan – CEO al Apollo Global Management Ajay Banga – Președintele Băncii Mondiale Robert Gabriel Jr – consilier politic american Donald Trump: „este cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată” Într-o postare cu o zi înainte, Trump a anunțat că consiliul a fost „format” și că membrii acestuia vor fi dezvăluiți „în curând”. „Pot spune cu certitudine că este cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată, în orice moment și în orice loc”, a scris el pe platforma sa Truth Social. Multe detalii despre modul în care va funcționa consiliul rămân neclare, inclusiv componența sa precisă, precum și mandatul legal cu care va acționa dincolo de Orientul Mijlociu. Consiliul a fost autorizat oficial să supravegheze tranziția postbelică a Gazei printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU din noiembrie. Ideea extinderii mandatului consiliului a fost relatată pentru prima dată de Haaretz. Oficiali americani au declarat săptămâna aceasta că invitațiile către potențialii membri ai consiliului au fost trimise miercuri, dar nu au precizat și destinatarii. „Întreaga lume vrea să facă parte din efortul istoric al președintelui Trump de a aduce pacea în Orientul Mijlociu”, a declarat Casa Albă. „Orice anunț privind apartenența la Consiliul Păcii va veni direct de la președinte.” Ucraina – un Consiliu separat? În ceea ce privește Ucraina, un înalt oficial de la Kiev implicat în discuțiile cu SUA a declarat că un consiliu separat pentru pace – prezidat tot de Trump – este o parte importantă a propunerilor de a pune capăt războiului din Rusia. „În prezent, se sugerează că un consiliu va fi înființat în special pentru cazul Ucraina-Rusia”, a spus oficialul. Un consiliu – care ar include reprezentanți ai Ucrainei, Europei, NATO și Rusiei – va monitoriza și garanta implementarea propunerii de pace în 20 de puncte pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris-o ca fiind „gata în proporție de 90%. Oficialul a mai spus pentru Financial Times că SUA nu au specificat că acest consiliu va fi supravegheat de un organism mai larg. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Planul lui Trump din Fâșia Gaza intră în faza a doua: „A fost înființat Consiliul Păcii. Membrii vor fi anunțați în scurt timp”
Femeie condamnată pentru fraudă, grațiată a doua oară de Trump. Prima grațiere a fost în precedentul mandat
Femeia care se numește Adriana Camberos a aflat în această săptămână că va fi eliberată din închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele SUA a semnat mai multe grațieri prezidențiale, inclusiv pentru femeia care mai fusese grațiată la finalul primului mandat al lui Trump, relatează The New York Times. Prima dată Adriana Camberos a fost condamnată pentru rolul său într-o vastă schemă comercială frauduloasă care implica vânzarea a milioane de sticle contrafăcute de băutură energizantă. Ea a primit o pedeapsă de 26 de luni de închisoare fiind încarcerată în decembrie 2019. Donald Trump, în ultimele zile ale primului său mandat, a decis să o grațieze ceea ce a dus la eliberarea ei anticipată în 2021. Potrivit procurorilor federali, la scurt timp după eliberarea din închisoare, Adriana Camberos și fratele ei, Andres, au fost implicați, într-un nou caz de fraudă. Cei doi au fost condamnați la închisoare în 2024 pentru o schemă frauduloasă care a implicat exporturi. În cele din urmă, ea și fratele ei au fost grațiați. Un oficial al Casei Albe, citat de New York Times, a spus că deciziile de grațiere vizează corectarea pedepselor considerate excesive sau a urmăririlor penale considerate motivate politic. În cazul Adrianei Camberos, susținătorii ei au susținut că ea și fratele ei au fost vizați de procurori din cauza comutării primei pedepse. Cazul Camberos face parte dintr-o serie amplă de grațieri. Mai mulți politicieni, oficiali și oameni de afaceri, condamnați pentru finanțarea campaniilor electorale, infracțiuni financiare sau trafic de informații, au primit grațierea prezidențială.
Centrul Nobel pentru Pace, reacție în ziua în care Donald Trump a primit medalia Nobel de la Maria Corina Machado
Gestul a fost interpretat ca o încercare de a influența poziția administrației americane în raport cu viitorul politic al Venezuelei. Un oficial al Casei Albe a confirmat ulterior că Donald Trump intenționează să păstreze medalia. În aceeași zi, Centrul Nobel pentru Pace din Oslo a reacționat public, subliniind că, deși medalia poate schimba proprietarul, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace nu poate fi transferat. „Odată ce Premiul Nobel este anunțat, acesta nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Decizia este definitivă și rămâne valabilă pentru totdeauna”, a transmis instituția. Precizările Centrului Nobel pentru Pace despre medalia Premiului Nobel pentru Pace Centrul Nobel pentru Pace a explicat că medalia Nobel are un diametru de 6,6 cm, cântărește 196 de grame și este realizată din aur. Pe avers se află portretul lui Alfred Nobel, iar pe revers sunt reprezentați trei bărbați care se îmbrățișează, simbolizând fraternitatea. Designul a rămas neschimbat de peste 120 de ani. Reprezentanții muzeului au mai arătat că există precedente în care medalii ale Premiului Nobel pentru Pace au fost donate sau vândute. Un exemplu cunoscut este cel al jurnalistului rus Dmitri Muratov, care și-a scos medalia la licitație pentru peste 100 de milioane de dolari, fondurile fiind direcționate către sprijinirea refugiaților din Ucraina. The #NobelPeacePrize medal. It measures 6.6 cm in diameter, weighs 196 grams and is struck in gold. On its face, a portrait of Alfred Nobel and on its reverse, three naked men holding around each other’s shoulders as a sign of brotherhood. A design unchanged for 120 years. Did… pic.twitter.com/Jdjgf3Ud2A — Nobel Peace Center (@NobelPeaceOslo) January 15, 2026 Reacția lui Donald Trump la primirea medaliei Premiului Nobel pentru Pace Donald Trump a scris pe rețelele sociale că a fost „o mare onoare” să o întâlnească pe Maria Corina Machado și că gestul acesteia reprezintă „un semn de respect reciproc”. Casa Albă a publicat și o fotografie în care președintele ține în mână o ramă aurie cu medalia. Totuși, Institutul Nobel din Norvegia a reiterat că, indiferent cine deține fizic medalia, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace rămâne exclusiv al persoanei desemnate. Trump a declarat pentru Reuters: „Ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”, infirmând ideea că ar dori să preia onoarea. President Donald J. Trump meets with María Corina Machado of Venezuela in the Oval Office, during which she presented the President with her Nobel Peace Prize in recognition and honor.🕊️ pic.twitter.com/v7pYHjVNVO — The White House (@WhiteHouse) January 16, 2026 Ce înseamnă acest gest pentru imaginea Premiului Nobel pentru Pace Specialiștii consideră că gestul Mariei Corina Machado este unul simbolic, cu miză politică, dar fără efect juridic asupra statutului premiului. Regulamentele Comitetului Nobel norvegian sunt clare: Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi transferat, revocat sau împărțit, indiferent de circumstanțe. Astfel, deși Donald Trump poate păstra medalia ca obiect, Maria Corina Machado rămâne singura laureată recunoscută oficial a Premiului Nobel pentru Pace.
Donald Trump anunță formarea unui Consiliu al păcii pentru Gaza, membrii urmează să fie anunțați
Membrii acestui consiliu vor fi anunțați „în curând”, a precizat Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Trump a afirmat că acest consiliu este „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, comitet anunțat cu puțin timp înainte. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate. Trump urmează să prezideze consiliul, conform informațiilor disponibile. „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord cuprinzător de demilitarizare cu Hamas, care include predarea tuturor armelor și distrugerea tuturor tunelurilor. Hamas trebuie să respecte angajamentele sale, inclusiv returnarea ultimului corp către Israel, și să procedeze fără întârziere la demilitarizarea completă. (…) Poporul din Gaza a suferit suficient de mult. Momentul este ACUM”, a mai precizat Donald Trump. Bassem Naim, lider Hamas, a declarat că acum „mingea este în terenul mediatorilor, al garantului american și al comunității internaționale” pentru a sprijini comitetul, potrivit AFP. Planul susținut de SUA a fost implementat inițial pe 10 octombrie și a facilitat eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și încetarea luptelor în teritoriu. Etapa a doua este acum în desfășurare, însă persistă probleme nerezolvate. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a raportat că forțele israeliene au ucis 451 de persoane de la încetarea focului aparent. Pentru palestinieni, problema centrală rămâne retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza, prevăzută în plan, dar fără calendar detaliat. Hamas refuză să se angajeze public la dezarmarea completă, cerință esențială pentru Israel.
María Corina Machado spune că i-a oferit lui Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace în timpul întâlnirii de la Casa Albă
Lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a declarat că i-a prezentat președintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace, gest pe care l-a descris drept „o recunoaștere a angajamentului său unic față de libertatea noastră”, potrivit Associated Press. Machado nu a oferit detalii suplimentare despre momentul respectiv, iar Casa Albă nu a precizat dacă Trump a acceptat sau nu medalia. Institutul Nobel afirmase anterior că Machado nu ar putea transfera premiul către Trump. Reprezentanții Casei Albe declaraseră, înaintea întâlnirii, că o eventuală acceptare ar depinde exclusiv de decizia președintelui. Chiar și cu valoare simbolică, gestul este considerat neobișnuit, în condițiile în care Trump a pus anterior sub semnul întrebării capacitatea lui Machado de a conduce Venezuela după o operațiune militară americană care a dus la capturarea fostului președinte Nicolás Maduro. María Corina Machado, întâlnire cu ușile închise cu Donald Trump După discuția cu ușile închise de la Casa Albă, Machado a ieșit pentru a saluta zeci de susținători adunați în apropiere, oprindu-se să îmbrățișeze mai multe persoane. „Ne putem baza pe președintele Trump”, le-a spus ea, în timp ce unii dintre cei prezenți au scandat „Mulțumim, Trump”. Trump nu a comentat public întâlnirea. Scena entuziastă a contrastat însă cu declarațiile anterioare ale liderului american, care și-a exprimat scepticismul față de Machado și a sugerat disponibilitatea de a colabora cu Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și fost număr doi al lui Maduro. În timpul vizitei lui Machado la Washington, Rodríguez a susținut primul său discurs privind starea națiunii, rămânând responsabilă de administrarea curentă a țării. Trump a indicat că este dispus să lucreze cu autoritățile interimare de la Caracas, ceea ce a dus la marginalizarea politică a lui Machado, în ciuda rolului său central în opoziția venezueleană. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris-o pe Machado drept „o voce remarcabilă și curajoasă”, dar a subliniat că întâlnirea nu a însemnat o schimbare a evaluării lui Trump, pe care a caracterizat-o drept „una realistă”. Trump a afirmat anterior că Machado „nu are sprijinul și respectul necesar în interiorul țării” pentru a conduce, deși partidul său este considerat câștigător al alegerilor din 2024, respinse de Maduro. Leavitt a mai declarat că Trump sprijină organizarea unor noi alegeri în Venezuela „la momentul potrivit”, fără a preciza un calendar. Întâlnire de două ore María Corina Machado a petrecut aproximativ două ore și jumătate la Casa Albă și a refuzat să răspundă întrebărilor presei la plecare. Ulterior, pe Capitol Hill, ea a confirmat în fața jurnaliștilor că i-a oferit lui Trump medalia Nobel, în cadrul unei întâlniri cu senatori americani din ambele partide. Vizita sa la Washington a avut loc pe fondul intensificării presiunilor americane asupra Venezuelei. Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace anul trecut, a trăit în clandestinitate o mare parte din timp, lipsind inclusiv de la ceremonia de decernare, unde premiul a fost ridicat de fiica sa. Inginer de formație și figură marcantă a opoziției, ea contestă regimul din Venezuela încă din 2004 și a jucat un rol-cheie în mobilizarea populației împotriva realegerii lui Maduro în 2024, alegeri urmate de proteste masive și o represiune violentă din partea forțelor de securitate.
Casa Albă: Trump a spus clar că vrea ca SUA să dobândească Groenlanda în ciuda prezenței militare europene
Casa Albă, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis joi că discuțiile dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost „productive”, potrivit Sky News. „A fost o întâlnire bună, cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru format din persoane care vor continua să poarte discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei. Aceste discuții vor avea loc, mi s-a spus, la fiecare două-trei săptămâni”, a spus Leavitt. Ea a subliniat faptul că poziția președintelui Trump nu s-a schimbat. „Președintele și-a exprimat destul de clar prioritatea, dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, crede că este cel mai bine pentru securitatea națională să facă acest lucru”, a explicat Karoline Leavitt. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că țările europene care trimit trupe în Groenlanda nu vor afecta decizia lui Trump privind achiziționarea teritoriului. Liderul american consideră că doar controlul american poate proteja teritoriul arctic de Rusia și China. Declarațiile lui Leavitt contrastează cu declarația de la finalul întâlnirii de la Washington din care a reieșit că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul Groenlandei. Recent, europenii au anunțat că trupe din Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia și Suedia se îndreaptă spre insula arctică pentru a asigura securitatea zonei.
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.