Femeie condamnată pentru fraudă, grațiată a doua oară de Trump. Prima grațiere a fost în precedentul mandat
Femeia care se numește Adriana Camberos a aflat în această săptămână că va fi eliberată din închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele SUA a semnat mai multe grațieri prezidențiale, inclusiv pentru femeia care mai fusese grațiată la finalul primului mandat al lui Trump, relatează The New York Times. Prima dată Adriana Camberos a fost condamnată pentru rolul său într-o vastă schemă comercială frauduloasă care implica vânzarea a milioane de sticle contrafăcute de băutură energizantă. Ea a primit o pedeapsă de 26 de luni de închisoare fiind încarcerată în decembrie 2019. Donald Trump, în ultimele zile ale primului său mandat, a decis să o grațieze ceea ce a dus la eliberarea ei anticipată în 2021. Potrivit procurorilor federali, la scurt timp după eliberarea din închisoare, Adriana Camberos și fratele ei, Andres, au fost implicați, într-un nou caz de fraudă. Cei doi au fost condamnați la închisoare în 2024 pentru o schemă frauduloasă care a implicat exporturi. În cele din urmă, ea și fratele ei au fost grațiați. Un oficial al Casei Albe, citat de New York Times, a spus că deciziile de grațiere vizează corectarea pedepselor considerate excesive sau a urmăririlor penale considerate motivate politic. În cazul Adrianei Camberos, susținătorii ei au susținut că ea și fratele ei au fost vizați de procurori din cauza comutării primei pedepse. Cazul Camberos face parte dintr-o serie amplă de grațieri. Mai mulți politicieni, oficiali și oameni de afaceri, condamnați pentru finanțarea campaniilor electorale, infracțiuni financiare sau trafic de informații, au primit grațierea prezidențială.
Centrul Nobel pentru Pace, reacție în ziua în care Donald Trump a primit medalia Nobel de la Maria Corina Machado
Gestul a fost interpretat ca o încercare de a influența poziția administrației americane în raport cu viitorul politic al Venezuelei. Un oficial al Casei Albe a confirmat ulterior că Donald Trump intenționează să păstreze medalia. În aceeași zi, Centrul Nobel pentru Pace din Oslo a reacționat public, subliniind că, deși medalia poate schimba proprietarul, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace nu poate fi transferat. „Odată ce Premiul Nobel este anunțat, acesta nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Decizia este definitivă și rămâne valabilă pentru totdeauna”, a transmis instituția. Precizările Centrului Nobel pentru Pace despre medalia Premiului Nobel pentru Pace Centrul Nobel pentru Pace a explicat că medalia Nobel are un diametru de 6,6 cm, cântărește 196 de grame și este realizată din aur. Pe avers se află portretul lui Alfred Nobel, iar pe revers sunt reprezentați trei bărbați care se îmbrățișează, simbolizând fraternitatea. Designul a rămas neschimbat de peste 120 de ani. Reprezentanții muzeului au mai arătat că există precedente în care medalii ale Premiului Nobel pentru Pace au fost donate sau vândute. Un exemplu cunoscut este cel al jurnalistului rus Dmitri Muratov, care și-a scos medalia la licitație pentru peste 100 de milioane de dolari, fondurile fiind direcționate către sprijinirea refugiaților din Ucraina. The #NobelPeacePrize medal. It measures 6.6 cm in diameter, weighs 196 grams and is struck in gold. On its face, a portrait of Alfred Nobel and on its reverse, three naked men holding around each other’s shoulders as a sign of brotherhood. A design unchanged for 120 years. Did… pic.twitter.com/Jdjgf3Ud2A — Nobel Peace Center (@NobelPeaceOslo) January 15, 2026 Reacția lui Donald Trump la primirea medaliei Premiului Nobel pentru Pace Donald Trump a scris pe rețelele sociale că a fost „o mare onoare” să o întâlnească pe Maria Corina Machado și că gestul acesteia reprezintă „un semn de respect reciproc”. Casa Albă a publicat și o fotografie în care președintele ține în mână o ramă aurie cu medalia. Totuși, Institutul Nobel din Norvegia a reiterat că, indiferent cine deține fizic medalia, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace rămâne exclusiv al persoanei desemnate. Trump a declarat pentru Reuters: „Ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”, infirmând ideea că ar dori să preia onoarea. President Donald J. Trump meets with María Corina Machado of Venezuela in the Oval Office, during which she presented the President with her Nobel Peace Prize in recognition and honor.🕊️ pic.twitter.com/v7pYHjVNVO — The White House (@WhiteHouse) January 16, 2026 Ce înseamnă acest gest pentru imaginea Premiului Nobel pentru Pace Specialiștii consideră că gestul Mariei Corina Machado este unul simbolic, cu miză politică, dar fără efect juridic asupra statutului premiului. Regulamentele Comitetului Nobel norvegian sunt clare: Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi transferat, revocat sau împărțit, indiferent de circumstanțe. Astfel, deși Donald Trump poate păstra medalia ca obiect, Maria Corina Machado rămâne singura laureată recunoscută oficial a Premiului Nobel pentru Pace.
Donald Trump anunță formarea unui Consiliu al păcii pentru Gaza, membrii urmează să fie anunțați
Membrii acestui consiliu vor fi anunțați „în curând”, a precizat Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Trump a afirmat că acest consiliu este „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, comitet anunțat cu puțin timp înainte. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate. Trump urmează să prezideze consiliul, conform informațiilor disponibile. „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord cuprinzător de demilitarizare cu Hamas, care include predarea tuturor armelor și distrugerea tuturor tunelurilor. Hamas trebuie să respecte angajamentele sale, inclusiv returnarea ultimului corp către Israel, și să procedeze fără întârziere la demilitarizarea completă. (…) Poporul din Gaza a suferit suficient de mult. Momentul este ACUM”, a mai precizat Donald Trump. Bassem Naim, lider Hamas, a declarat că acum „mingea este în terenul mediatorilor, al garantului american și al comunității internaționale” pentru a sprijini comitetul, potrivit AFP. Planul susținut de SUA a fost implementat inițial pe 10 octombrie și a facilitat eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și încetarea luptelor în teritoriu. Etapa a doua este acum în desfășurare, însă persistă probleme nerezolvate. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a raportat că forțele israeliene au ucis 451 de persoane de la încetarea focului aparent. Pentru palestinieni, problema centrală rămâne retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza, prevăzută în plan, dar fără calendar detaliat. Hamas refuză să se angajeze public la dezarmarea completă, cerință esențială pentru Israel.
María Corina Machado spune că i-a oferit lui Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace în timpul întâlnirii de la Casa Albă
Lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a declarat că i-a prezentat președintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace, gest pe care l-a descris drept „o recunoaștere a angajamentului său unic față de libertatea noastră”, potrivit Associated Press. Machado nu a oferit detalii suplimentare despre momentul respectiv, iar Casa Albă nu a precizat dacă Trump a acceptat sau nu medalia. Institutul Nobel afirmase anterior că Machado nu ar putea transfera premiul către Trump. Reprezentanții Casei Albe declaraseră, înaintea întâlnirii, că o eventuală acceptare ar depinde exclusiv de decizia președintelui. Chiar și cu valoare simbolică, gestul este considerat neobișnuit, în condițiile în care Trump a pus anterior sub semnul întrebării capacitatea lui Machado de a conduce Venezuela după o operațiune militară americană care a dus la capturarea fostului președinte Nicolás Maduro. María Corina Machado, întâlnire cu ușile închise cu Donald Trump După discuția cu ușile închise de la Casa Albă, Machado a ieșit pentru a saluta zeci de susținători adunați în apropiere, oprindu-se să îmbrățișeze mai multe persoane. „Ne putem baza pe președintele Trump”, le-a spus ea, în timp ce unii dintre cei prezenți au scandat „Mulțumim, Trump”. Trump nu a comentat public întâlnirea. Scena entuziastă a contrastat însă cu declarațiile anterioare ale liderului american, care și-a exprimat scepticismul față de Machado și a sugerat disponibilitatea de a colabora cu Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și fost număr doi al lui Maduro. În timpul vizitei lui Machado la Washington, Rodríguez a susținut primul său discurs privind starea națiunii, rămânând responsabilă de administrarea curentă a țării. Trump a indicat că este dispus să lucreze cu autoritățile interimare de la Caracas, ceea ce a dus la marginalizarea politică a lui Machado, în ciuda rolului său central în opoziția venezueleană. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris-o pe Machado drept „o voce remarcabilă și curajoasă”, dar a subliniat că întâlnirea nu a însemnat o schimbare a evaluării lui Trump, pe care a caracterizat-o drept „una realistă”. Trump a afirmat anterior că Machado „nu are sprijinul și respectul necesar în interiorul țării” pentru a conduce, deși partidul său este considerat câștigător al alegerilor din 2024, respinse de Maduro. Leavitt a mai declarat că Trump sprijină organizarea unor noi alegeri în Venezuela „la momentul potrivit”, fără a preciza un calendar. Întâlnire de două ore María Corina Machado a petrecut aproximativ două ore și jumătate la Casa Albă și a refuzat să răspundă întrebărilor presei la plecare. Ulterior, pe Capitol Hill, ea a confirmat în fața jurnaliștilor că i-a oferit lui Trump medalia Nobel, în cadrul unei întâlniri cu senatori americani din ambele partide. Vizita sa la Washington a avut loc pe fondul intensificării presiunilor americane asupra Venezuelei. Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace anul trecut, a trăit în clandestinitate o mare parte din timp, lipsind inclusiv de la ceremonia de decernare, unde premiul a fost ridicat de fiica sa. Inginer de formație și figură marcantă a opoziției, ea contestă regimul din Venezuela încă din 2004 și a jucat un rol-cheie în mobilizarea populației împotriva realegerii lui Maduro în 2024, alegeri urmate de proteste masive și o represiune violentă din partea forțelor de securitate.
Casa Albă: Trump a spus clar că vrea ca SUA să dobândească Groenlanda în ciuda prezenței militare europene
Casa Albă, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis joi că discuțiile dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost „productive”, potrivit Sky News. „A fost o întâlnire bună, cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru format din persoane care vor continua să poarte discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei. Aceste discuții vor avea loc, mi s-a spus, la fiecare două-trei săptămâni”, a spus Leavitt. Ea a subliniat faptul că poziția președintelui Trump nu s-a schimbat. „Președintele și-a exprimat destul de clar prioritatea, dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, crede că este cel mai bine pentru securitatea națională să facă acest lucru”, a explicat Karoline Leavitt. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că țările europene care trimit trupe în Groenlanda nu vor afecta decizia lui Trump privind achiziționarea teritoriului. Liderul american consideră că doar controlul american poate proteja teritoriul arctic de Rusia și China. Declarațiile lui Leavitt contrastează cu declarația de la finalul întâlnirii de la Washington din care a reieșit că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul Groenlandei. Recent, europenii au anunțat că trupe din Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia și Suedia se îndreaptă spre insula arctică pentru a asigura securitatea zonei.
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Franța, planuri de a deschide un consulat în Groenlanda în februarie
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters. Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”. „A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez. Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC. „Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare. El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”. Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate. Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
Trump cere Iranului să trateze protestatarii cu omenie, pe fondul unui număr tot mai mare de victime
Trump a declarat că este vorba despre un număr „semnificativ” de victime și că administrația sa va „acționa în consecință”. El a adăugat că guvernul iranian se comportă „foarte prost”. Totuși, președintele a spus că nu a primit încă un număr confirmat de persoane ucise în cadrul protestelor, menționând că a auzit „cinci cifre diferite” privind bilanțul deceselor. Potrivit Human Rights Activists News Agency, de la începutul protestelor pe 28 decembrie, 16.700 de persoane au fost arestate, iar peste 2.000 au fost ucise, majoritatea protestatari. Organizația se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru confirmarea tuturor deceselor raportate. Trump: „Sper să nu mai ucidă oameni” „Mesajul este că trebuie să arate omenie”, a spus Trump despre guvernul iranian, potrivit AP. „Au o problemă foarte mare. Sper să nu mai ucidă oameni”, a continuat președintele american. Declarațiile sale au venit după ce, mai devreme, Trump a anunțat că întrerupe perspectiva unor negocieri cu oficialii iranieni, în contextul reprimării protestelor, spunând cetățenilor iranieni: „ajutorul este pe drum”. Televiziunea de stat iraniană a difuzat cel puțin 97 de mărturisiri ale protestatarilor, multe exprimând remușcare, de la începutul demonstrațiilor, conform unui grup de monitorizare a drepturilor omului. Autoritățile de la Teheran susțin că aceste mărturisiri dovedesc implicarea unor forțe străine, însă activiștii spun că este vorba despre declarații forțate, o practică frecventă a televiziunii de stat. Iranul, prin intermediul președintelui parlamentului, a avertizat că forțele militare americane și Israelul ar fi „ținte legitime” dacă Washingtonul ar folosi forța pentru a proteja demonstranții. Trump a spus că nu se lasă intimidat de amenințări. Peste 600 de proteste au avut loc în toate cele 31 de provincii ale Iranului, potrivit Human Rights Activists News Agency. Presiunea lui Trump asupra guvernului iranian vine în contextul în care se confruntă cu mai multe crize internaționale: raidul militar din Venezuela pentru arestarea lui Nicolás Maduro, eforturile de pace între Israel și Hamas în Gaza, și negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Activștii pentru drepturile omului spun că acesta este momentul potrivit pentru a slăbi și mai mult regimul de la Teheran, aflat la putere din 1979. Protestele, declanșate inițial de prăbușirea monedei iraniene, s-au transformat într-un test major al conducerii represive a liderului suprem Ali Khamenei.
Cuba a luat decizia și le-a arătat americanilor și lui Trump direcția aleasă: Viitor unit cu China
În contextul în care Donald Trump a lansat zilele trecute noi amenințări la adresa Cubei, președintele statului, Miguel Diaz-Canel, a luat o decizie care i-a neliniștit teribil pe americani. Șeful statului de la Havana a reconfirmat disponibilitatea țării sale de a extinde relațiile, inclusiv în sport, cu China, „adversarul de temut” al Statelor Unite. Președintele Diaz-Canel anunță extinderea relațiilor pe toate „fronturile” între Cuba și China În ciuda americanilor și a lui Donald Trump, președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a reafirmat expansiunea relațiilor cu China, inclusiv în sport, în urma unei întâlniri pe care a avut-o, în urmă cu câteva luni, cu Gao Zhidan, președintele Comitetului Olimpic Chinez, scrie plenglish.com. În timpul întâlnirii cu Gao, care este și directorul Administrației Generale de Stat pentru Sport din China, Diaz-Canel și-a manifestat disponibilitatea de a desfășura eforturi comune pentru evenimente internaționale, schimb de metodologii, progrese științifice, inovare și pregătirea antrenorilor și sportivilor. Șeful statului a subliniat, de asemenea, că vizita a avut loc în conformitate cu consensul avut cu Xi Jinping, președintele și secretarul general al Partidului Comunist din China (PCC), „care ne-a condus la construirea unei societăți cu un viitor comun”. „Avem mai multe vizite din partea prietenilor noștri chinezi din diferite domenii și domenii ale vieții economice și sociale, dar ne-a lipsit o vizită bună din partea sportului și credem că aceasta completează această dorință”, a transmis președintele cubanez. La rândul său, Gao a mulțumit pentru ospitalitate și a subliniat primirea călduroasă a autorităților sportive gazdă, pe care au catalogat-o un semn al relațiilor speciale dintre cele două țări. La întâlnirea care a avut loc în urmă cu câteva luni au participat, printre alți înalți oficiali din domeniul sportului, și Osvaldo Vento, președintele Institutului Național de Sport, Educație Fizică și Recreere (INDER), dar și Roberto Leon Richards, președintele Comitetului Olimpic Cubanez (COC). Foto: Mediafax Foto Donald Trump a trecut la amenințări. „Încheiați un acord, înainte să fie prea târziu!” Donald Trump a lansat din nou un val de amenințări la adresa Cubei, afirmând că în această țară nu vor mai ajunge „petrol și bani” din Venezuela și a cerut imperios Havanei „să încheie un acord înainte să fie prea târziu”. „Cuba a trăit mulți ani datorită cantităților mari de petrol și bani din Venezuela. În schimb, Cuba a furnizat ‘servicii de securitate’ ultimilor doi dictatori venezueleni, dar nu va mai face acest lucru!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social. Șeful de la Casa Albă a declarat că majoritatea specialiștilor cubanezi care îl protejau pe președintele Nicolas Maduro, „au murit în urma acțiunii recente a trupelor americane”, iar Venezuela „nu mai are nevoie de protecție împotriva bandiților care îi țineau ostatici”. „Venezuela are acum alături pe Statele Unite ale Americii, cea mai puternică armată din lume, pentru a se apăra, și noi o vom apăra. Nu va mai ajunge nici petrol, nici bani în Cuba. Zero! Încheiați un acord, înainte să fie prea târziu!”, a conchis președintele Statelor Unite.