Schimbarea regimului din Venezuela nu este planul, spun republicanii americani
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat într-un interviu pentru NBC News că nu se așteaptă ca o nouă rundă de alegeri să aibă loc în Venezuela în viitorul apropiat. „Trebuie mai întâi să reparăm țara. Nu poți organiza alegeri în aceste condiții”, a spus Trump, avertizând că procesul de stabilizare va necesita timp. Declarațiile liderului american survin după ce Delcy Rodríguez, vicepreședinte al regimului condus de Nicolas Maduro, a fost învestită luni în funcția de președinte interimar. Constituția Venezuelei prevede organizarea de alegeri în termen de 30 de zile în cazul absenței permanente a președintelui, însă rămâne neclar dacă lipsa lui Maduro, după capturarea sa de către forțele americane la sfârșitul săptămânii, este considerată permanentă de noua conducere, scrie DW. Această ambiguitate juridică adâncește criza politică din Venezuela și ridică semne de întrebare privind legitimitatea actualei conduceri și calendarul electoral. Reacția opoziției Maria Corina Machado, lidera opoziției venezuelene, a declarat că Delcy Rodríguez a fost „respinsă” de cetățeni la alegerile din 2024, considerate pe scară largă ca fiind fraudate. Machado a acuzat-o pe Rodríguez că ar fi „unul dintre principalii arhitecți ai torturii, persecuției, corupției și traficului de droguri”. Opoziția susține că actuala conducere nu are legitimitate și cere organizarea de alegeri libere și corecte, sub supraveghere internațională. Tensiunile din Venezuela au repercusiuni asupra stabilității regionale, în special în America Latină, unde mai multe state urmăresc cu îngrijorare evoluția situației. Deși Washingtonul exclude momentan o intervenție militară, presiunile diplomatice și economice asupra regimului de la Caracas ar putea crește. Experții avertizează că fără un consens intern și un sprijin internațional coordonat, criza politică din Venezuela ar putea continua să se adâncească, afectând economia, securitatea și drepturile omului.
Cine a făcut bani din capturarea lui Maduro. Câstigatorii bursei au încasat miliarde
Acțiunile bursiere europene se află pe un teritoriu pozitiv după capturarea de către armata Statelor Unite a președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Bursele europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din ultima perioadă, acțiunile companiilor europene din sectorul apărării au explodat iar investitorii au încasat miliarde. Pe baza evoluțiilor din Venezuela și a capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către armata SUA, investitorii s-au orientat imediat către acțiunile din sectorul apărării. Astfel, acțiunile gigantului german de apărare Rheinmetall au crescut cu 7,5%, iar acțiunile Renk Group, lider mondial în tehnologia de propulsie, transmisii și componente pentru apărare, au urcat cu 7,1%. De asemenea, acțiunile producătorului italian Leonardo au crescut cu peste 6%. Cel mai mare câștigător a fost însă Hensoldt AG, ale cărei acțiuni au crescut cu aproape 7,8%, și conduc în clasamentul Stoxx 600. Evoluții pozitive au înregistrat și alte sectoare din industrie. Producătorul elvețian de valve industriale VAT Group a înregistrat o creștere de 7,7% iar Johnson Matthey, producător britanic de produse chimice specializate, ingrediente farmaceutice active și tehnologii pentru baterii, a avut o creștere de 5,1%. Cum a reacționat piața petrolieră după evenimentele din Venezuela În paralel, prețurile petrolului au crescut ușor după ce investitorii au evaluat dacă înlăturarea de la putere a lui Maduro ar putea afecta livrările de petrol din Venezuela. Deși producția de petrol a țării a atins un vârf maxim de 3,5 milioane de barili pe zi în 1977, a cunoscut scăderi dramatice iar acum producția a scăzut până la un nivel de 950.000 de barili pe zi. Specialiștii din industria petrolieră avertizează că o eventuală schimbare de regim ar putea perturba lanțul comercial care permite exportul petrolului venezuelean. Pe piața din Statele Unite, acțiunile companiilor petroliere au crescut puternic după intervenția armată din Venezuela. Chevron, singura mare companie petrolieră americană, care opera deja în Venezuela, a urcat cu aproximativ 9%. Halliburton a crescut cu aproape 10%, ConocoPhillips cu aproximativ 8%, iar ExxonMobil a câștigat aproximativ 4%. Acum, investitorii cred într-o posibilă redeschidere a accesului companiilor americane la resursele petroliere ale Venezuelei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Venezuela, arbitrul unor interese bombă pe harta mondială. De la bogătașa Americii de Sud la țara campioană a sărăciei. Ce rol joacă China în războiul Trump – Maduro Pariuri suspecte înainte de operațiunea americană din Venezuela: câștig de 400.000 de dolari pentru capturarea lui Maduro
Călin Georgescu: Azi în Venezuela, mâine poate în Europa de Vest, în Europa de Est
„Vă spun ceva esenţial – anularea alegerilor nu a fost dreptate. A fost frica uriaşă de a nu ieşi la iveală jaful comis în 36 de ani şi furtul minţilor. Şi va ieşi la iveală. Vedeţi, acum şase luni de zile, la o emisiune (…) am spus că Statele Unite ale Americii se vor întoarce la doctrina Monroe. Şi azi se confirmă acest lucru prin documentul de politică externă emis de Casa Albă de curând şi prin ceea ce s-a întâmplat în Venezuela. Pentru că preşedintele Trump, poate nu s-a ştiut asta, este un om de acţiune şi care nu admite furtul de alegeri şi ca o ţară să fie confiscată de mafia şi de reţeaua globalistă. Sigur că, în plus, Caracas însemna centrul de mafia drogurilor, dar teza principală reprezintă furtul de alegeri şi reţeaua globalistă care a acaparat o ţară. Azi în Venezuela, mâine, poate în Europa de Vest, în Europa de Est, înainte ca soarele să răsară”, a spus Georgescu luni, la o secţie de poliţie din Buftea, unde a semnat controlul judiciar. Declaraţia lui Georgescu, citată de G4Media.ro vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump şi-a reiterat duminică seara dorinţa ca Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Danemarcei, să treacă sub control american. „Avem nevoie de Groenlanda din punct de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va putea să se ocupe de ea. Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni (…) haideţi să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, le-a transmis preşedintele american reporterilor de la bordul Air Force One.
Toni Neacșu: Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată
Avocatul Toni Neacșu a reacționat pe rețelele de socializare după intervenția Statelor Unite în Venezuela și ridicarea lui Nicolas Maduro. Avocatul susține că președintele Donald Trump a încălcat dreptul internațional. În mesajul postat pe pagina personală de Facebook, avocatul explică că președintele Donald Trump a încălcat regulile Curții Internaționale de Justiție și susține că acesta a comis o agresiune armată atunci când l-a capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. „Trump a încălcat toate regulile dreptului internațional și a comis o agresiune armată (în limbajul de lemn al ONU) când a extras un președinte, fie el și nerecunoscut, dintr-un stat suveran (Venezuela), dar în fața justiției americane asta nu contează, Maduro va fi judecat și condamnat. Curtea Internațională de Justiție (a ONU) a stabilit în 2002 că un șef de stat în exercițiu beneficiază de imunitate penală absolută în fața altui stat (Congo vs Belgia)”. Avocatul critică modul în care justiția Statelor Unite va soluționa cazul lui Maduro ca pe o problemă internă și subliniază faptul că aceasta funcționează după un principiu vechi care ignoră modul în care oamenii ajung în fața instanțelor. În finalul postării, Neacșu ironizează strategia de apărare americană și spune că dreptul internațional ar trebui scos din programa facultăților de drept și înlocuite cu voința președintelui Trump. „Cazul Maduro va fi soluționat de SUA exclusiv ca o problemă internă a justiției americane, care va arăta că, la adapostul protecției portavioanelor și a întreg complexului militar american, este mai tare și decât Consiliul de Securitate al ONU și decât orice curte internațională sau toți diplomați plicticoși. Cât despre dreptul internațional sau cel umanitar, probabil e timpul să fie scoase din programa facultăților de drept și să fie înlocuite cu studiul conferințelor de presă ale lui Trump, pentru că dreptul forței a învins.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Papa Leon al XIV-lea cere ca Venezuela să rămână o țară independentă:”Nu trebuie să întârziem în a porni pe căile dreptății și păcii” Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”
Trump, criticat pentru că și-a încălcat promisiunea de Anul Nou
La doar câteva zile de la începutul noului an, Donald Trump se confruntă cu critici în mediul online, după acțiuni care par să contrazică promisiunea sa de Anul Nou, scrie Indy100. În cadrul unui eveniment organizat în noaptea de Revelion la Mar-a-Lago, președintele SUA a declarat că rezoluția sa pentru 2026 este una simplă: „Pace. Pace pe Pământ”. REPORTER: „Mr. President, do you have a New Year’s resolution?” PRESIDENT TRUMP: „Peace. Peace on Earth.” pic.twitter.com/NXS1QAJg46 — Fox News (@FoxNews) January 1, 2026 Declarația s-a răspândit rapid pe rețelele sociale. O rezoluție care nu a rezistat mult Această promisiune a fost pusă sub semnul întrebării sâmbătă, când Trump a anunțat pe Truth Social că Statele Unite au desfășurat ceea ce el a numit un „atac de amploare împotriva Venezuelei”. Potrivit mesajului său, operațiunea ar fi dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care ar fi fost scoși din țară. Anunțul a marcat o escaladare majoră a tensiunilor dintre SUA și Venezuela și a declanșat imediat o dezbatere privind abandonarea angajamentului față de pace la doar câteva zile de la începutul anului. Acuzații penale și acțiune militară Ulterior, procurorul general al SUA, Pam Bondi, a confirmat că Maduro și Flores au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului. Ea a precizat că acuzațiile includ conspirație pentru narco-terorism, trafic de cocaină și infracțiuni legate de arme automate și dispozitive explozive. Bondi a declarat că cei acuzați vor „înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane pe teritoriul Statelor Unite”, subliniind poziția fermă a administrației. Între timp, relatări din Caracas au menționat cel puțin șapte explozii și aeronave zburând la joasă altitudine deasupra capitalei, sporind îngrijorările privind stabilitatea regională. Reacția rețelelor sociale După anunț, utilizatorii de pe X au revenit rapid la declarațiile lui Trump din noaptea de Revelion. Mulți s-au întrebat cum se împacă un atac militar și arestări spectaculoase cu o promisiune de pace globală. În timp ce susținătorii afirmă că acțiunea ține de aplicarea legii, nu de război, criticii spun că evenimentele arată cât de repede pot intra în conflict promisiunile politice cu deciziile din lumea reală.
Ion Țiriac, la vânătoare cu fiul lui Donald Trump înainte de capturarea lui Nicolas Maduro! Reacția miliardarului român
Ion Țiriac (86 de ani) are o relație apropiată cu fiul lui Donald Trump (79 de ani), dar îl cunoaște personal și pe președintele SUA, omul momentului pe scena politică după capturarea lui Nicolas Maduro (63 de ani). Fostul tenismen român Ion Țiriac, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, a făcut nu demult o declarație care pare să fi anticipat intențiile lui Donald Trump în privința Venezuelei. După ce l-a capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Trump vrea să conducă tranziția și să exploateze petrolul din țara sud-americană, scenariu ce ar putea aduce câștiguri colosale pentru SUA. Declarația elocventă a lui Ion Țiriac, după ce a mers la vânătoare cu Donald Trump Jr. La scurt timp după ce a mers la vânătoare cu Donald Trump Jr. (48 de ani), Ion Țiriac a oferit o declarație elocventă în contextul actual, precizând că președintele SUA a făcut trilioane, dar în detrimentul celorlalte țări: „Donald Trump este un jucător. Donald Trump este un om extraordinar de deștept. Să nu vă înșelați cu el, este un om ambițios. Poate este megaloman. Este în regulă. Este președintele SUA. Donald Trump pe care îl cunosc eu și Năstase e un om de business și carea bea berea cu noi și-l întrebam ce ai făcut că ai cumpărat acum 8 luni și ai dat faliment. Și a zis: «Băi Țiriac, vezi-ți de tenisul tău și lasă-mă pe mine în treaba mea». El a făcut trilioane pentru SUA, dar în detrimentul celeilalte părți a lumii. I-am trimis complimente, mi-a răspuns, mi-a trimis o șapcă semnată. Cu feciorul lui am fost și la vânătoare anul trecut. Domnul Trump este stăpânul lumii. Vedeți ce se întâmplă în jur. Să sperăm că ne dregem cu toții”, spunea Ion Țiriac, anul trecut. Donald Trump pregătește un plan de guvernare pentru Venezuela după capturarea lui Nicolas Maduro După arestarea sa în Venezuela, Nicolas Maduro a fost transportat cu un elicopter american din Caracas și adus la bordul navei USS Iwo Jima. Ulterior, la sosirea în New York, a fost dus la sediul Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA (DEA), potrivit Gândul. Maduro a fost apoi transferat de la biroul DEA din Manhattan la Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn. Președintele Venezuelei urmează să fie prezentat în instanță pentru acuzații de trafic de droguri și arme, audierea putând avea loc chiar luni. Anterior, el a negat orice implicare ca lider al unui cartel de droguri. În tot acest timp, echipa lui Donald Trump pregătește un plan de guvernare pentru Venezuela.
Ce reacții au avut liderii internaționali după ce Statele Unite l-au capturat pe Nicolás Maduro
Liderii mondiali au avut reacții diferite după ce forțele americane l-au capturat sâmbătă pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, împreună cu soția sa. Ce au spus liderii internaționali despre capturarea lui Maduro de către Statele Unite Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va continua discuțiile cu omologii americani despre o tranziție către democrație. „L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu am vărsat nicio lacrimă din cauza sfârșitului regimului său”, a scris el pe X. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Maduro „a subminat grav demnitatea propriului popor”. Macron a adăugat că Franța își dorește ca tranziția către democrație să fie supravegheată de Edmundo González Urrutia, fostul candidat la alegerile prezidențiale controversate din 2024. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că urmărește situația „foarte îndeaproape”. Ea a adăugat că „orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional și Carta ONU”. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a numit atacul american asupra Venezuelei un „afront grav” la adresa suveranității țării. Atacul a depășit o „linie inacceptabilă”, a spus el. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a criticat într-o postare pe X ceea ce a numit un atac „criminal” al SUA asupra Venezuelei . Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a publicat o declarație în care a afirmat că guvernul său „condamnă și respinge cu fermitate” atacul. Președintele Argentinei Javier Milei, un aliat al președintelui american Donald Trump, a părut să salute capturarea liderului Venezuelei cu un mesaj concis pe X: „Libertatea înaintează! Trăiască libertatea, fir-ar să fie!” Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a declarat că China este „profund șocată de și condamnă ferm utilizarea flagrantă a forței de către SUA împotriva unui stat suveran”. Recomandările autorului: Cum s-au desfășurat evenimentele în primele 7 ore după capturarea lui Nicolas Maduro de către SUA. Liderul Venezuelei a fost luat din pat, povestește Trump: „Avea uși din oțel, am vrut să le aruncăm în aer”. NYTimes: CIA a avut o sursă în guvernul lui Maduro care l-a monitorizat Cine va prelua conducerea Venezuelei după capturarea lui Nicolas Maduro. Opoziția rămâne tăcută în fața atacului Statelor Unite
Evenimentele care cutremurat politica mondială în 2025: Trump a revenit, Vance șocat Münchenul, iar dosarele Epstein zguduie lumea
Analiștii de la Financial Times (FT) au făcut o selecție a evenimentelor care au „zdruncinat“ scena politica internațională în anul 2025. Potrivit acestora, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat o avalanșă de schimbări atât de mare încât poate fi dificil să ne amintim tot ce s-a întâmplat sau să evaluăm importanța acestora. JD Vance a zguduit lumea de la München Însă Trump nu a fost singurul care a stârnit controverse. Conform FT, discursul vicepreședintelui său, JD Vance, la conferința de securitate de la München din 14 februarie a provocat o adevărată diviziune în alianța occidentală. Argumentul lui Vance, potrivit căruia tendințele antidemocratice din țări precum Marea Britanie și Germania reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății în Europa decât agresiunea rusă, a indignat audiența. JD Vance: „România a anulat alegerile în baza unor suspiciuni șubrede ale unor servicii de informații și presiunii vecinilor” „De ani de zile, ni se spune că tot ceea ce finanțăm și sprijinim este în numele valorilor noastre democratice comune. Totul, de la politica noastră față de Ucraina, la cenzura digitală, este prezentat ca o apărare a democrației, dar când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat. Și spun „noi” pentru că eu cred, în mod fundamental, că suntem în aceeași echipă. Trebuie să facem mai mult decât să vorbim despre valorile democratice. Trebuie să le trăim. Așa cum mulți din această sală vă amintiți, Războiul Rece i-a poziționat pe apărătorii democrației împotriva unor forțe mult mai tiranice de pe acest continent. Și gândiți-vă la tabăra care i-a cenzurat pe disidenți, care a închis biserici, care a anulat alegeri. Au fost ei băieții buni? Cu siguranță nu, și slavă Domnului că au pierdut Războiul Rece. Au pierdut pentru că nu au apreciat și nici nu au respectat toate beneficiile extraordinare ale libertății, libertatea de a surprinde, de a face greșeli, de a inventa, de a construi. (…)”, a spus vicepreședintele american. „Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică” Și a continuat: „Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică. (aplauze.) Acum, vestea bună este că eu cred că democrațiile voastre sunt mult mai puțin fragile decât se tem, aparent, mulți oameni și chiar cred că dacă le permitem cetățenilor noștri să își spună părerea le va face și mai puternice”, a spus JD Vance la Munchen. Scandalul cu Zelenski din Biroul Oval Pe 28 februarie, vicepreședintele american a jucat un rol central într-o confruntare televizată cu președintele Volodymyr Zelenski în Biroul Oval. Vance l-a mustrat atunci pe liderul ucrainean pentru o presupusă ingratitudine față de AMerica, în timp ce Trump l-a acuzat că se „joacă cu al treilea război mondial”. Conversația a stârnit imediat temeri că SUA ar fi pe punctul de a abandona Ucraina și de a se alia cu Rusia. Deși liderii europeni au reușit să repare relația dintre America și Zelenskyy, administrația Trump a pus capăt sprijinului financiar și militar direct acordat Ucrainei. Potivit Financial Times, vocile care spuneau că discursul lui Vance sau incidentul din Biroul Oval erau doar „aberații excentrice“ au fost reduse la tăcere spre la sfârșitul anului, odată cu publicarea noii strategii de securitate națională a Americii. Aceasta sugera că migrația în masă din Europa poate provoca o „ștergere civilizațională” și a solicitat SUA să sprijine partidele „patriotice” (adică de extremă dreapta) din Europa. „Ziua eliberării” „Ziua eliberării” din 2 aprilie a fost momentul în care Trump a impus tarife drastice pentru aproape întreaga lume, inclusiv pentru unele insule nelocuite. Deși tarifele au fost modificate ulterior, după o reacție negativă pe piețe, acestea au arătat clar că administrația Trump intenționează să distrugă sistemul comercial global pe care l-a moștenit, scrie FT. De asemenea, orice sugestie că politica comercială a SUA ar viza, în primul rând, izolarea Chinei, a fost abandonată, întrucât America a „taxat” atât prietenii, cât și dușmanii. Conflictul între India și Pakistan Conflictul de patru zile dintre India și Pakistan din luna mai a stârnit temeri în lumea întreagă. Ambele țări au lansat atacuri uriașe asupra teritoriului celeilalte, stârnind temeri cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla data viitoare când aceste două țări vecine, dotate cu arme nucleare, vor intra în conflict. Urmările conflictului au contribuit, de asemenea, la deteriorarea relațiilor dintre administrația Trump și New Delhi. Guvernul indian, spre deosebire de cel pakistanez, a refuzat să susțină afirmația lui Trump cum că el a pus capăt războiului (și, prin urmare, merita Premiul Nobel pentru Pace). Bombardarea Iranului În luna iunie, Statele Unite au lovit trei obiective nucleare cheie din Iran, alăturându-se războiului Israelului împotriva acestuia. Potrivit FT, acest atac a oferit oportunitatea Israelului de a-și pune în aplicare amenințările de mulți ani de a ataca programul nuclear al Teheranului. Inițial, SUA s-au abținut. Însă reușitele inițiale ale Israelului și lipsa unei reacții eficiente din partea Iranului l-au încurajat pe Trump să ordone bombardierelor americane să atace trei instalații nucleare. Ulterior, el a afirmat că programul nuclear al Iranului a fost complet distrus. Mulți experți sunt sceptici. Planul de Pace din Gaza Punerea
De ce s-a opus Trump publicării dosarelor Epstein? Dezvăluirile făcute de Marjorie Taylor Greene
Tensiunile publice dintre deputata republicană Marjorie Taylor Greene și Donald Trump au revenit în prim-plan, pe fondul unor noi acuzații legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Daily Beast. Într-un articol publicat recent în The New York Times, Greene a descris o confruntare tensionată în care Trump ar fi îndemnat-o să renunțe la demersurile de a expune persoane implicate în abuzurile comise de Epstein. O confruntare pe tema dosarelor Epstein Potrivit lui Greene, conflictul a izbucnit după ce a început să facă presiuni pentru publicarea dosarelor legate de Epstein și apropiații săi. În urma unei audieri cu ușile închise, în septembrie, cu supraviețuitori ai abuzurilor comise de Epstein, Greene a amenințat că va dezvălui identitatea bărbaților acuzați de abuzuri. Ea spune că acest gest a declanșat un apel furios din partea lui Trump, care ar fi reacționat furios, susținând că demersul va avea consecințe grave. Greene își amintește că Trump i-ar fi spus „prietenii mei vor avea de suferit”, afirmație pe care ea a interpretat-o drept motivul rezistenței sale față de publicarea dosarelor. Apelul ar fi fost atât de zgomotos, susține ea, încât a putut fi auzit de membrii staff-ului din apropiere, subliniind intensitatea schimbului de replici. O relație care s-a rupt definitiv Disputa a marcat ruptura finală dintre Greene și Trump, cândva aliați politici apropiați. Greene a spus că i-a propus lui Trump să invite victimele lui Epstein la Biroul Oval, idee pe care acesta ar fi respins-o, afirmând că nu au făcut nimic care să „merite această onoare”. După acel schimb, cei doi nu au mai vorbit niciodată. În cele din urmă, Greene a susținut o petiție de procedură menită să forțeze publicarea dosarelor Epstein, sfidând conducerea republicană. Ulterior, ea a descris modul în care a fost gestionat cazul Epstein drept simbol al „tuturor lucrurilor greșite din Washington”, acuzând elitele bogate și influente că scapă nepedepsite, în timp ce victimele suferă. Publicarea documentelor DOJ și impactul politic Departamentul Justiției (DOJ) a început între timp să publice documente, după ce a ratat un termen-limită în decembrie, dezvăluind că au fost descoperite peste un milion de fișiere suplimentare într-un birou al procurorilor federali din Manhattan. Trump a criticat procesul, catalogându-l drept o distragere motivată politic. Greene a spus că, deși mai multe chestiuni i-au tensionat relația cu Trump, „Epstein a fost totul”. Privind înapoi, ea a recunoscut că Trump nu a părut niciodată cu adevărat hotărât să facă publice dosarele, în ciuda promisiunilor din campania electorală, care sugerau contrariul.
Lavrov: Uniunea Europeană este principalul obstacol în calea păcii în Ucraina
Uniunea Europeană reprezintă „principalul obstacol în calea păcii” în Ucraina, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit POLITICO. Afirmația a fost făcută înaintea unei noi runde de discuții de pace între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump. Într-un interviu acordat agenției de stat ruse TASS, Serghei Lavrov a spus că Uniunea Europeană „nu ascunde faptul că se pregătește să lupte cu Rusia pe câmpul de luptă”. „Vedem că regimul lui Zelenski și curatorii săi europeni nu sunt pregătiți să se angajeze în discuții constructive”, a afirmat Lavrov. El a mai spus că Rusia „apreciază eforturile președintelui Statelor Unite, Donald Trump, și ale echipei sale pentru a ajunge la o soluționare a păcii”. Declarațiile ministrului rus au apărut în timp ce Volodimir Zelenski se deplasa spre Florida pentru o întâlnire cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago. Discuțiile de astăzi vor viza reluarea negocierilor legate de propunerile de încetare a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Întâlnirea este programată să înceapă la ora 13:00, ora Floridei, respectiv 19:00, ora Bruxelles-ului. Întâlnirea are loc după mai multe săptămâni de negocieri între reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei. Atunci, Trump a prezentat un plan de pace pe puncte, în luna noiembrie. Ulterior, planul de pace a fost redus de la 28 de puncte la 20 de puncte, iar Volodimir Zelenski a prezentat detaliile jurnaliștilor la Kiev săptămâna trecută. Sâmbătă dimineață, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene asupra Kievului din ultimele săptămâni. Potrivit agenției AP, atacurile au dus la moartea unei persoane. Înaintea vizitei în Statele Unite, Zelenski a avut discuții cu mai mulți lideri ai Uniunii Europene, în cadrul unei întâlniri desfășurate sâmbătă cu prim-ministrul canadian Mark Carney.