Slovenia refuză să intre în Consiliul Păcii propus de Donald Trump
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters. Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza. Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie. Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”. Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere. „Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven. Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite. În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația. Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.
Donald Trump la Davos: Europa nu se îndreaptă în direcția corectă
Miercuri, președintele Donald Trump a criticat puternic Europa în timpul discursului susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, notează SkyNews. Președintele Statelor Unite a afirmat că statele europene merg pe un drum greșit și ar trebui să își schimbe abordarea. După ce a vorbit despre rezultatele administrației sale, Donald Trump s-a adresat în mod direct participanților europeni din sală. El a făcut câteva precizări celor prezenți. „Locurile de unde veniți pot face mult mai bine urmând ceea ce facem noi, deoarece anumite locuri din Europa nici măcar nu mai sunt de recunoscut.”, a declarat Trump. Președintele american a declarat că apreciază continentul european, dar consideră că politicile actuale nu duc la rezultate bune. „Iubesc Europa și vreau să văd cum Europa face bine, dar nu se îndreaptă în direcția corectă”, a declarat Donald Trump. Trump a mai spus că la Washington, dar și în multe capitale europene, există convingerea că dezvoltarea economică depinde doar de „cheltuieli guvernamentale în continuă creștere, migrație masivă necontrolată și importuri străine nesfârșite”. „Rezultatul a fost deficite bugetare și comerciale record și un deficit suveran în creștere, determinate de cel mai mare val de migrație masivă din istoria omenirii.”, a mai spus Trump.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Dominic Fritz despre Consiliul pentru Pace al lui Trump: Nu poate exista un cec în alb
Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale. Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american. „Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media. În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare. „Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz. Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri. „Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR. Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi. „Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.
Trump afirmă că ar vrea ca lidera opoziției, María Corina Machado, să se implice în Venezuela
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat marți, în cadrul unei conferințe de presă înaintea deplasării sale în Europa la Forumul de la Davos, că ar dori ca lidera opoziției din Venezuela, María Corina Machado, să se „implice” într-o anumită formă în conducerea țării. Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor prezenți la Casa Albă. Donald Trump a vorbit despre rolul și imaginea liderei opoziției venezuelene, relatează CNN. „O femeie incredibil de drăguţă a făcut, de asemenea, un lucru incredibil, după cum ştiţi. O putem implica într-un fel”, a declarat Donald Trump. Președintele american și-a continuat ideea și s-a adresat în mod direct liderei opoziției. „Mi-ar plăcea să pot face asta, Maria, poate putem face asta”, a spus Trump. Săptămâna trecută, María Corina Machado a luat prânzul cu Donald Trump la Casa Albă. Cu acea ocazie, ea i-a oferit medalia Premiului Nobel pentru Pace, primită în luna octombrie. Președintele Donald Trump a mai menționat în trecut că își dorește să obțină această distincție.
Washington Post: Pentagonul reduce participarea SUA în grupurile consultative ale NATO. Măsura vine după retragerea trupelor din România”
„Pentagonul intenționează să își reducă participarea la o serie de grupuri consultative NATO, acesta fiind cel mai recent semn al eforturilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea personalului SUA din grupurile NATO vine după alte 2 mișcări importante făcute de Armata americană: plecarea din România și oprirea ajutorului pentru statele baltice. Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și au discutat despre angajamentele României în cadrul NATO, sub administrația Trump. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump shake hands after giving remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full America se retrage din Centrele de Excelență ale NATO „Mutarea iminentă afectează aproximativ 200 de militari și va diminua în mare parte implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care urmăresc să antreneze forțele NATO în zone cheie ale războiului, cum ar fi lupta navală. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump give remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se încheie, un proces care ar putea dura ani de zile, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în centre nu se încheie complet, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post. „Măsura este luată în considerare de luni de zile, potrivit a doi oficiali americani, dintre care unul a spus că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Provocările lui Trump au atras condamnări pe scară largă din partea liderilor europeni și a multor parlamentari din Congres, care se tem că președintele riscă să provoace daune ireparabile și inutile alianței NATO. Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și nici ai NATO nu au dorit să facă comentarii pe temă. „Sub Trump, armata americană s-a retras din Europa, în timp ce administrația face presiuni asupra aliaților de acolo pentru a prelua un control mai mare asupra apărării colective a continentului. Anul trecut, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc că va retrage o brigadă de trupe din România și va reduce programele de ajutor de securitate către cele trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia, după ce invazia Ucrainei a stârnit temeri privind un conflict direct între NATO și Kremlin. Sub presiunea administrației Trump, alianța a convenit vara trecută să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani, inclusiv 1,5% dedicat infrastructurii și altor proiecte civile. Parlamentarii americani — inclusiv unii republicani cheie — s-au opus acțiunilor administrației în Europa și depun eforturi pentru a finanța programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda directivelor Pentagonului. Membrii Congresului au adoptat, de asemenea, o legislație care impune Pentagonului să se consulte cu ei înainte de a face orice reduceri majore ale prezenței militare americane în Europa. Legea specifică faptul că această cerință s-ar aplica numai dacă prezența totală a forțelor americane în Europa ar scădea sub 76.000. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 80.000. Deși personalul retras în cele din urmă reprezintă o mică parte din trupele staționate de Statele Unite în Europa, unii oficiali actuali și foști au declarat că retragerea SUA ar putea avea un impact imens asupra alianței, prin reducerea valoroasei expertize militare americane. „Avem multă experiență operațională, iar o parte din personalul nostru contribuie la aceste centre”, a declarat Lauren Speranza, un oficial de rang înalt al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Ar exista o mică exodă de creiere care ar veni odată cu retragerea personalului american.” Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu este puternică” „Cred că NATO a fost bună – uneori este supraevaluată, alteori nu. Dacă NATO nu ne are pe noi, NATO nu este foarte puternică”, a spus Donald Trump în conferința de presă de la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat. Președintele SUA a spus că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează foarte mult pentru că acesta este la sfârșit de mandat relația sa cu liderii UE este destul de complicată. „Devin puțin cam duri când nu sunt prin preajmă, dar când sunt prin preajmă mă tratează foarte frumos. Trebuie să-și pună țările în ordine . Trebuie să se oprească cu energia verde și cu imigrația”, a spus liderul american. Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și șeful comandamentului European al Armatei SUA ( USEUCOM) Foto: presidency.ro Ieri, președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pe Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), general Alexus G. Grynkewich. Administrația Prezidențială a susținut într-un comunicat oficial că „a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Nicușor Dan ar fi oferit „asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025”. Comunicatul Palatului Cotroceni susține că generalul Alexus G. Grynkewich ar fi „apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la
Fritz îi ține piept lui Trump: Nu sunt de acord cu intenția de anexare a Groenlandei / Ne vom poziționa de partea victimei
Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a vorbit – marți seară, într-un interviu pentru G4Media despre situația din Groenlanda. „Nu sunt de acord cu intenția de anexare. Ne vom poziționa de partea victimei”, a spus el. „Groenlanda! Politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord cu intenția de anexare a Groelandei?”, a fost întrebat politicianul. „Bineînțeles că nu. Și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acum, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona arctică, cred că acolo putem să găsim în puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitorul acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo, statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute. Deci, în zona asta cred că e important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm”, a precizat Dominic Fritz. G4Media: „Atunci, de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan, nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Gronelandei? „Nu cunosc evoluția acesteI scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acum, suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur”, a mai spus Dominic Fritz. G4Media: Și pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă… solidaritate și cu Trump și cu Europa. Deci, ținem și cu America și cu Europa, în același timp. E posibil așa ceva? „Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional este posibil să ne aliniem. În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație în care, în momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale, împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii”, a încheiat liderul USR acest subiect sensibil. Dominic Fritz
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Donald Trump a luat decizia în cazul disputei care ține o țară întreagă cu sufletul la gură
Donald Trump, președintele SUA, a luat o decizie care pune capăt unei dispute ce ține țara cu sufletul la gură: meciul dintre Armată (Army) și Marină (Navy). Acest duel este un eveniment important în calendarul fotbalului universitar și în care două dintre cele mai mari rivale se înfruntă într-un meci televizat la nivel național. Partida are loc la finalul sezonului regulat, iar Trump, care s-a alipit tot mai multor evenimente sportive de anvergură, a anunțat că va semna un decret prezidențial prin care să se acorde acestui derby un interval exclusiv de patru ore la televiziune, menit să împiedice difuzarea oricăror alte „meciuri comerciale din postsezon” în același timp. Donald Trump a luat o decizie în privința disputei care ține o întreagă țară cu sufletul la gură și a va semna un decret prezidențial prin care meciul istoric dintre Armată și Marină va putea fi urmărit la televiziune, prin acordarea unui interval exclusiv timp de patru ore, interval care nu va putea suprapus cu alte „meciuri comerciale din postsezon”. Astfel, cel care face ordine la nivel mondial, prin extragerea lui Nicolas Madiro, președintelui venezuelean sau prin punerea pe „lista sa de cumpărături” a Groenlandei, a trecut la un alt nivel, în care decide televiziunilor cum să își facă programul pe următorii ani. „Meciul dintre Armată și Marină este una dintre cele mai mari tradiții americane – patriotism, curaj și onoare de neegalat. Această tradiție incredibilă e în pericol să fie dată deoparte de mai multe meciuri din play-off-ul universitar și de banii mari din televiziune. Gata, nu mai este cazul”, a scris Donald Trump într-o postare pe Truth Social, platforma social media pe care o deține. Potrivit USA Today, măsura prin care se va crea o fereastră de difuzare exlusivă pentru acest meci ar fi în beneficiul lui CBS, compania deținută de Paramount Skydance, cea care deține drepturile exclusive asupra meciului Armată – Marină până în 2038. Paramount este condusă de David Ellison, cu sprijinul tatălui său, miliardarul Larry Ellison, cofondatorul Oracle, care a stabilit legături stânse cu cercul restrâns al președintelui SUA. Larry Ellison este al patrulea cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 192 de miliarde de dolari. „Podiumul” miliardarilor lumii este format din Elon Musk (Tesla, Spce X), Mark Zuckerberg (Meta/Facebook) și Jeff Bezos (Amazon). Decizia lui Trump, bine primită de The American Conference Postarea lui Trump a venit pe fondul discuțiilor privind extinderea turneului universitar, iar unele dintre propuneri ar fi afectat data tradițională la care se dispută acest meci istoric, în a doua sâmbătă din luna decembrie. Astfel, printre propunerile vehiculate s-a numărat și un turneu cu 24 de echipe, care ar fi mutat derby-ul Armată – Marină cu o săptămână mai devreme și care tradițional este weekendul destinat campionatul Conference. În urma decizie lui Trump de a semna decretul prezidențial privind acordarea unui interval exclusiv acestui meci, comisarul Tim Pernetti, ca reprezentant al The American Conference, s-a declarat mulțumit de această măsură. „Acest joc este o comoară naturală, în care se manifestă angajamentul sincer al viitorilor noștri lideri. Pe măsură ce atletismul universitar continuă să se modernizeze într-un peisaj necunoscut, sprijinul liderilor noștri de la Washington este crucial”, a declarat comisarul Tim Pernetti, în numele The American Conference, din care fac parte atât Marina, cât și Armata. Donald Trump a fost prezent de șase ori la acest meci, inclusiv în calitate de președinte ales, în 2016, respectiv în 2024.
Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa
Aurul a ajuns luni la un nou maxim istoric, în timp ce piețele bursiere au intrat în scădere, pe fondul temerilor legate de o posibilă escaladare a conflictului economic dintre Statele Unite și Europa. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au amplificat tensiunile transatlantice și au crescut îngrijorarea investitorilor. Sursa foto: Envato Situația s-a tensionat în weekend, după ce președintele american a anunțat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale pentru mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. Măsura ar urma să intre în vigoare de luna următoare, în cazul în care aceste țări nu sprijină ambițiile sale de a obține controlul asupra Groenlandei. Declarațiile au readus în prim-plan riscul unui nou război comercial între SUA și UE. Ca reacție, liderii europeni analizează variante de răspuns dur. Printre opțiuni se află impunerea unor tarife în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro pentru produse americane sau limitarea accesului companiilor din SUA pe piața Uniunii Europene. În acest context tensionat, investitorii s-au orientat spre active considerate sigure. Prețul aurului a crescut cu până la 2,1% și a ajuns la 4.690 de dolari pe uncie, iar argintul a urcat cu 4,4%. În același timp, bursele europene au deschis pe roșu, iar indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,5%. Sursa foto: Envato Și piețele americane au resimțit presiunea. Contractele futures care urmăresc indicii S&P 500 și Nasdaq 100 au înregistrat scăderi de 0,9%, respectiv 1,2%. Bursele din SUA au rămas închise luni, din cauza zilei de Martin Luther King Jr. Analiștii spun că situația arată o schimbare clară de ton în discursul lui Trump. „Impunerea tarifelor marchează o escaladare a retoricii lui Trump privind Groenlanda şi arată că este hotărât să ducă lucrurile mai departe pentru a o obţine”, a declarat Mohit Kumar de la Jefferies. În ultimele săptămâni, Trump a vorbit tot mai agresiv despre Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite, în contextul interesului crescut manifestat de Rusia și China în regiunea arctică. AUTORUL RECOMANDĂ: Cum ar putea evita SUA și NATO o catastrofă în Groenlanda. Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista unui atac american. „Trei direcții de acțiune sunt în desfășurare” Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”