Gustavo Petro avertizează asupra amenințării reale a unei acțiuni militare americane împotriva Columbiei
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale. El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”. Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”. El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”. Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină. După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”. În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”. „Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro. Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată. „Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el. „Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta. Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri. El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia. Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori. Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
Zelenski: Proiectul de acord privind garanțiile de securitate între Ucraina și SUA este gata de finalizare cu Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump. Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent. În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean. În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. „Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească. „Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski. După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri. În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută. În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
Un terminal rusesc important a exportat GNL în valoare de 8,4 miliarde de dolari către Europa în 2025
Principalul terminal de export al Rusiei pentru gaz natural lichefiat, Yamal LNG, a livrat în anul 2025 gaze în valoare de 7,2 miliarde de euro către statele europene, potrivit unui raport publicat joi de organizația germană de mediu Urgewald. Analiza a fost publicată după acordul stabilit de țările Uniunii Europene în decembrie 2025, care prevede oprirea importurilor de gaze rusești de la 1 ianuarie 2028. Importurile de gaz natural lichefiat urmează să fie interzise mai devreme, la începutul anului 2027. Chiar și cu aceste decizii, Uniunea Europeană rămâne principalul cumpărător de GNL rusesc. Datele citate de Urgewald, provenite de pe platforma globală de monitorizare a comerțului Kpler, arată că terminalul Yamal LNG a asigurat aproape 15% din totalul importurilor de GNL ale Uniunii. „Această traiectorie sugerează că UE va continua să canalizeze miliarde de euro către Moscova pentru cel puțin încă un an”, au transmis cercetătorii Urgewald. Cu toate că Rusia exportă GNL și prin alte proiecte, Yamal LNG rămâne punctul central pentru livrările către Europa. Terminalul se află în nordul extrem al peninsulei Yamal. Din cele 19,7 milioane de tone exportate în total, peste 15 milioane de tone, adică 76,1%, au ajuns în porturi europene, notează Kyiv Independent. În 2025, Franța a ocupat primul loc la importuri de GNL rusesc provenit din Yamal, cu aproape 42%, respectiv 6,3 milioane de tone. Alte 4,2 milioane de tone au ajuns în terminalul Zeebrugge din Belgia. În ciuda volumelor mari importate, organizațiile de monitorizare susțin că Europa are pârghii importante asupra exporturilor rusești. Moscova depinde de navele speciale Arc7, capabile să navigheze în gheață, iar aceste nave operează pe rute scurte către porturile europene. „În prezent, nu există o alternativă viabilă la rutele pe distanțe scurte care duc la porturile UE. Fără aceste nave, operațiunile Yamal ar ajunge la un blocaj total, în special în lunile de iarnă impenetrabile.”, arată Urgewald. În acest context, Donald Trump a cerut în ultimele luni Europei să accelereze embargoul asupra energiei rusești, inclusiv asupra gazelor, pentru a spori presiunea asupra Moscovei. După o perioadă lungă fără sancțiuni noi, Trump a decis în octombrie 2025 sancționarea companiilor Rosneft și Lukoil. A fost prima rundă de sancțiuni impusă Rusiei de actualul președinte american de la începutul mandatului său. Miercuri, senatorul american Lindsey Graham a anunțat că Donald Trump a aprobat continuarea procesului legislativ pentru un proiect de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei. Un vot în Senat ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Dacă proiectul va trece, noile reguli ar introduce sancțiuni secundare pentru state precum China, Brazilia și India, care cumpără petrol și gaze rusești, în ideea de a limita finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele Columbiei cheamă oameni la proteste după escaladarea tensiunilor cu administrația Trump
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a făcut un apel public către populație să iasă în stradă miercuri la ora 16:00 în piețele publice din întreaga țară pentru a-și arăta indignarea față de declarațiile recente ale administrației Trump și pentru a „apăra suveranitatea națională”, a anunțat liderul pe rețelele sociale. Petro, primul lider de stânga al Columbiei, se află într-o confruntare verbală acută cu Trump după o serie de evoluții care au amplificat tensiunile regionale, scrie Al Jazeera. Conflictul a degenerat după operațiunea militară a Statelor Unite din Venezuela, în timpul căreia liderul venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, ceea ce Petro a criticat vehement drept o încălcare gravă a suveranității statelor latino-americane. Trump l-a catalogat pe Petro drept „lunatic” și „lider internațional al drogurilor”, iar tensiunile au inclus și sancțiuni financiare și revocarea vizelor oficiale pentru Petro și colaboratorii săi din partea Statelor Unite. Petro a respins acuzațiile legate de implicarea sa în traficul de droguri și a subliniat că este hotărât să apere suveranitatea Colombiei în fața oricăror interferențe externe. Apelul său la proteste survine pe fondul unei poziții tot mai ferme prin care încearcă să mobilizeze sprijinul intern, în timp ce păstrează colaborarea cu partenerii externi în domeniul securității și combaterii traficului de droguri.
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul. Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin. POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic. „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi. Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă. Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”. Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”. În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”. Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție. Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”. Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”. Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană. O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”. Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii. Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați. Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent. Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”. Pasul 3: Atragerea Europei Pasul 4: Scenariul forței armate Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump? O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile. „Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO. Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei. În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific. Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă. Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar
Unul dintre prietenii lui Trump susține că americanii nu vor invada Groenlanda
Nigel Farage consideră că Donald Trump nu va invada Groenlanda și se declară de acord cu premierul britanic Keir Starmer că teritoriul aparține poporului său, potrivit Sky News. Liderul Reform UK a participat miercuri dimineață la o conferință de presă la Londra, unde a fost întrebat despre opiniile sale cu privire la amenințările lui Trump de a anexa Groenlanda, posibil prin forță militară. „Ceea ce voi spune este că există unele preocupări reale legate de securitate în jurul Groenlandei și acest lucru devine din ce în ce mai relevant odată cu retragerea calotelor glaciare pe măsură ce ne îndreptăm spre Polul Nord”, a răspuns Farage. Liderul Reform UK a vorbit despre necesitatea apariției unei baze NATO în nordul insulei înghețate. „Există un sentiment puternic în cercurile de informații britanice și în NATO, că este nevoie de o bază NATO semnificativă situată în nordul Groenlandei”, a adăugat Nigel Farage. El a mai spus că Groenlanda „nu este deosebit de dornică” să facă acest lucru și, odată cu ieșirea teritoriului „de sub controlul danez”, insula este expusă riscului de a fi exploatată cu „sume foarte mari de bani și… influență chineză”. Referindu-se la poporul din Groenlanda, britanicul s-a declarat de acord cu poziția premierului Starmer. „Desigur, ei sunt cei care trebuie să decidă [cu privire la soarta lor]”, a precizat Farage. Groenlanda nu vrea să devină stat american Groenlanda a fost o colonie sub coroana Danemarcei până în 1953, când a devenit provincie în țara scandinavă. În 1979, insulei i s-a acordat autonomie, iar 30 de ani mai târziu, Groenlanda a devenit o entitate autoguvernată, parte a teritoriului danez. Danemarca și Groenlanda au respins ofertele lui Trump de a cumpăra insula, poziție apărată de liderii europeni. Președintele SUA nu a exclus forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului bogat în minerale.
Cum și-au extins Statele Unite granițele prin achiziții. Groenlanda, vechiul vis american
Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să cumpere Groenlanda și că administrația sa pregătește un plan actualizat pentru a negocia achiziția teritoriului autonom aparținând Regatului Danemarcei. Interesul Statelor Unite pentru achiziționarea Groenlandei nu este nou. Încă din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansată, dar a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat că „Groenlanda nu este de vânzare”. Acum, în al doilea mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA. Precedentul istoric al achizițiilor De-a lungul ultimilor 200 de ani, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții majore. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafața țării. Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845. Ulterior, în urma războiului mexicano-american, SUA au obținut vaste teritorii, inclusiv California și Arizona. Un alt exemplu relevant este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție considerată inițial o greșeală, dar care s-a dovedit strategică. În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând prezența americană în Caraibe. Aceste precedente alimentează argumentele administrației Trump privind fezabilitatea achiziționării Groenlandei. Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice majore, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și consolidarea apărării în fața Rusiei și Chinei. Marco Rubio a subliniat că planul este în fază de analiză și că se caută „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”. Reacția Danemarcei Guvernul danez nu și-a schimbat poziția oficială, insistând că Groenlanda nu este de vânzare. Totuși, relansarea discuțiilor privind achiziționarea Groenlandei riscă să genereze tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar și să provoace reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO. În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central al politicii externe americane. Rămâne de văzut dacă această ambiție se va concretiza sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
Tribunalul federal din New York care îl judecă pe Nicolas Maduro a declinat dosarul Simonei Halep
Dosarul în care Simona Halep (34 de ani), campioana tenisului românesc, este implicată într-un proces cu firma de suplimente Quantum Nutrition Inc a trecut, în mod neașteptat, pe la Tribunalul Federal din Sudul Statului New York (SDNY). Aceeași instanță îl judecă pe liderul venezuelean Nicolas Maduro (63 de ani). Puțini știu că procesul de despăgubiri inițiat de Simona Halep s-a complicat după ce avocații firmei care a produs suplimentul contaminat cu roxadustat au cerut mutarea dosarului de la Curtea Supremă din New York la Tribunalul Federal din Sudul Statului New York. Solicitarea a fost făcută anul trecut, însă instanța federală, după analiza cazului, și-a declinat competența, astfel că dosarul Simonei s-a întors la Curtea Supremă din New York. Nicolas Maduro, judecat la același tribunal care a declinat dosarul Simonei Halep Nicolas Maduro a fost prezentat luni în fața tribunalului, iar avocatul acestuia, Barry Pollack, a descris capturarea președintelui venezuelean drept o „răpire militară”. Conform Reuters, apărarea lui Maduro contestă legalitatea operațiunii prin care acesta a ajuns în custodia autorităților americane. Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost transportați cu un elicopter la tribunalul ce își are sediul în Manhattan, cartierul emblematic al New York-ului. Judecătorul federal Alvin K. Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, a fost desemnat să se ocupe de cazul Maduro. Procurorii îl acuză pe Nicolas Maduro că ar fi liderul unui cartel format din oficiali politici și militari venezueleni care au conspirat cu traficanții de droguri. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 17 martie. Motivul pentru care Tribunalul Federal din Sudul Statului New York a respins dosarul Simonei Halep Dosarul civil în care Simona Halep este reclamantă, iar Quantum Nutrition, Custom Food Packaging și General Ingredient sunt pârâți, nu se mai află în competența tribunalului care îl judecă pe Nicolas Maduro. Cazul sportivei din Constanța, după ce a fost declinat de Tribunalul Federal din Sudul Statului New York, este acum judecat la Curtea Supremă de New York, sub supravegherea reputatei judecătoare Mary V. Rosado. Quantum Nutritions Inc, firmă care operează sub numele de Schinoussa Superfoods, a solicitat mutarea dosarului de la instanța de stat din New York la instanța federală, cel mai probabil pentru întârzia judecata. Drept dovadă, tribunalul federal a declinat cauza, întrucât acesta are competență numai dacă există o legătură legală clară cu SUA, cum ar fi: cel puțin una dintre părți (reclamant sau pârât) este cetățean sau companie americană, cazul implică legi federale sau are o componentă de drept internațional care justifică jurisdicția federală. Chiar dacă testul pozitiv al Simonei Halep a fost efectuat la US Open, în New York, niciuna dintre condițiile necesare pentru competența tribunalului federal nu a fost îndeplinită. Firma care a produs suplimentul contaminat cu substanța interzisă, găsită în corpul sportivei, își are sediul în Ontario, Canada. Astfel, procesul va fi, în cele din urmă, judecat de Curtea Supremă din New York, care se ocupă de cazuri civile și penale în baza legilor statului New York.