Casa în care a copilărit Trump este scoasă la licitație
Casa în care Donald Trump a petrecut primii patru ani din viață este scosă la licitație pentru 2,3 milioane de dolari după o renovare care a durat opt luni. Ani de zile, imobilul a fost neglijat, iar o țeavă spartă a umplut interiorul de mucegai. Între 20 și 30 de pisici vagaboante perindau în jurul locuinței, relatează unul dintre proprietari. Locuința lui Trump, construită în stilul arhitectural Tudor, este situată în cartierul Jamaica Estates, cu cinci camere construită de tatăl viitorului președinte american în 1940, a trecut de mai multe ori dintr-un proprietar în altul după mutarea familiei Trump, potrivit The Wall Street Journal. Este situată la aproximativ 40 de minute de mers cu mașina de la Trump Tower din Manhattan. Valoarea casei lui Trump a crescut după noaptea alegerilor din 2016 În noaptea alegerilor prezidențiale din 2016, investitorul Michael Davis din Manhattan a cumpărat casa cu 1,39 milioane de dolari cu câteva ore înainte de afișarea rezultatelor la televizor. El credea că valoarea locuinței va crește în cazul victoriei lui Trump. Davis a închiriat ulterior casa pentru 4.000 de dolari pe lună. El a transformat-o pentru scurt timp într-o locuință de cazare Airbnb, decorând-o cu obiecte de colecție cu tematică „Trump”. Nu s-a înșelat: în ziua inaugurării lui Trump ca al 45-lea președinte, el a vândut casa unui cumpărător din China pentru 2,14 milioane de dolari. Casa lui Trump a fost renovată În februarie, a fost vândută în februarie pentru 835.000 de dolari dezvoltatorului Tommy Lin. Acesta a restaurat-o într-un proces de renovare care a durat opt luni, dotând locuința cu dispozitive smart entry hardware și cu toalete inteligente.Singura carte găsită atunci în casă era „Arta Negocierii”, scrisă de Donald Trump. A investit 500.000 de dolari. „Nu era apă curentă în casă, nici curent electric. Nu se putea trăi. O casă frumoasă a fost abandonată și nimeni n-a avut grijă. Nimeni n-a mai locuit, n-a mai folosit-o”, a spus proprietarul de atunci către Journal. Din structura originală au mai rămas pereții din cărămidă și fațada, dar întreg interiorul a fost refăcut. În urma renovării, locuința ar putea costa până la 3 milioane de dolari. Autorul recomandă: Planul faraonic al lui TRUMP pentru Casa Albă. Cum vrea președintele american să transforme reședința prezidențială în una de lux
SUA ridică sancțiunile împotriva președintelui Siriei Ahmed al-Sharaa înaintea unei întâlniri istorice cu Donald Trump
Decizia vine înaintea unei întâlniri istorice dintre liderul sirian și președintele american Donald Trump, programată pentru luni la Casa Albă, potrivit publicației The Guardian. Întâlnire istorică între Ahmed al-Sharaa și Donald Trump Vizita lui Ahmed al-Sharaa la Washington va marca prima întâlnire oficială a unui șef de stat sirian la Casa Albă și a doua întrevedere a sa cu Donald Trump. Cei doi lideri s-au mai întâlnit în luna mai, atunci când Trump a anunțat o schimbare majoră a politicii SUA față de Siria, promițând ridicarea treptată a sancțiunilor economice și diplomatice. Donald Trump laudă conducerea președintelui sirian „Cred că face o treabă foarte bună”, a declarat Trump despre liderul sirian, adăugând că „Siria este o zonă dificilă, iar el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el”. Președintele american a subliniat că, prin această decizie, SUA oferă Siriei o șansă să lupte pentru stabilitate și reconstrucție, după ani de conflicte și sancțiuni internaționale. Contextul ridicării sancțiunilor impuse Siriei Conform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, Ahmed al-Sharaa și Anas Khattab erau incluși anterior pe lista persoanelor considerate „teroriști globali”. Ridicarea sancțiunilor semnalează o posibilă normalizare a relațiilor dintre Washington și Damasc, în contextul unei politici americane tot mai orientate spre dialog în Orientul Mijlociu.
Orbán afirmă că o întâlnire între Putin și Trump la Budapesta ar putea avea loc în câteva zile
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pentru publicația Magyar Nemzet că o întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta ar putea avea loc „în câteva zile”, de îndată ce ambele vor rezolva câteva „probleme”. Premierul Ungariei se întâlnește vineri la Washington cu președintele Donald Trump, în cadrul unui summit bilateral, în care Orban speră să obțină exceptarea Ungariei de la sancțiunile impuse de SUA cu privire la importul de gaze rusești. Viktor Orban ar dori să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să accepte invitația de a veni la Budapesta. Având în vedere alegerile parlamentare programate în Ungaria în aprilie, o astfel de vizită a președintelui SUA i-ar oferi lui Orban un impuls politic major, transmite publicația Magyar Nemzet. „Adevărata valoare a unei alianțe constă în colaborări concrete, cu cât are în spate mai multe acțiuni comune, cu atât este mai puternică, iar alianța americano-ungară este una dintre acestea, a declarat premierul Viktor Orbán la emisiunea matinală a postului de radio Kossuth, înainte de summit-ul cu președintele american Donald Trump de la Washington. Viktor Orban: „Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite” „În 2016, țara noastră a primit o mare confirmare când Donald Trump a devenit președintele SUA, care a ajuns la o realizare similară. Relațiile cu SUA s-au deteriorat odată cu revenirea globaliștilor la putere în Statele Unite. Acest lucru s-a încheiat în acest an, când Donald Trump a preluat din nou funcția de președinte”, a mai precizat premierul Viktor Orban. Foto: Mediafax Recomandarea autorului: Încă un moment RATAT în plan extern! România, din nou, FĂRĂ REACȚIE, de data asta în scandalul global „Lukoil”. În timp ce TOȚI vecinii noștri caută soluții DE URGENȚĂ la sancțiunile americane, România este paralizată de indecizie politică. Președintele Nicușor Dan așteaptă să decidă ALȚII pentru noi Trump îl refuză în premieră pe Orban: nu-l lasă să cumpere PETROL din Rusia. “Nu l-am lăsat, deși a cerut, este prietenul meu” Summitul Trump – Putin de la Budapesta, oficial ANULAT. Moscova respinge condițiile SUA pentru pace în Ucraina
Consiliul de Securitate al ONU ridică sancțiunile împotriva președintelui sirian Ahmed al-Sharaa
Fostul jihadist și președinte interimar sirian Ahmed al-Sharaa urmează să viziteze Casa Albă în câteva zile pentru a se întâlni cu Donald Trump, potrivit Le Figaro. Consiliul de Securitate al ONU a ridicat joi sancțiunile împotriva președintelui interimar sirian Ahmed al-Sharaa, un gest simbolic salutat de Siria cu doar câteva zile înainte de vizita istorică a fostului jihadist la Casa Albă. Rezoluția, redactată de Statele Unite și adoptată cu 14 voturi pentru și o abținere (China), îi elimină pe Ahmed al-Sharaa și pe ministrul său de Interne, Anas Khattab, de pe lista sancțiunilor care vizează persoane și grupuri legate de Statul Islamic și al-Qaeda, care au făcut obiectul unei interdicții de călătorie, unei înghețări a activelor și unui embargou asupra armelor. Rezoluția a salutat în mod special angajamentele asumate de noile autorități siriene, care au venit la putere după răsturnarea lui Bashar al-Assad, de a „combate terorismul, inclusiv luptătorii teroriști străini”, al-Qaeda, ISIS și grupările afiliate. „Prin adoptarea acestui text, Consiliul transmite un mesaj politic puternic de recunoaștere a faptului că Siria se află într-o nouă eră ”, a declarat ambasadorul SUA, Mike Waltz.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 761. SUA au depus la ONU un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza
Statele Unite au depus la Organizația Națiunilor Unite un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza. Proiectul prevede desfășurarea unei forțe internaționale, compusă în principal din țări arabe și musulmane, desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea. Ședință la Consiliul de Securitate al ONU Ambasadorul SUA, Mike Waltz, i-a convocat pe cei 10 membri aleși ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de mai mulți parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), a declarat un purtător de cuvânt al misiunii într-un comunicat, menționând că acest lucru demonstrează „sprijin regional” pentru proiectul americanilor. În text se vorbește despre înființarea unui Comitet pentru Pace, care urmează să fie prezidat de Donald Trump, pentru a supraveghea guvernul de tranziție din Gaza și care „autorizează forța internațională de stabilizare descrisă în planul de pace în 20 de puncte al președintelui Trump”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Conform unor surse diplomatice, mai multe țări au menționat, deja, că sunt pregătite să participe la această forță de stabilizare (ISF), inclusiv Indonezia, dar insistă asupra unui mandat din partea Consiliului de Securitate pentru a desfășura efectiv trupe în teritoriul palestinian. „Datorită conducerii curajoase a președintelui Trump, Statele Unite vor obține din nou rezultate la ONU, nu discuții interminabile. Părțile au profitat de această oportunitate istorică pentru a pune capăt, în sfârșit, deceniilor de crime și pentru a transforma viziunea președintelui privind o pace durabilă în Orientul Mijlociu în realitate”, a comentat același purtător de cuvânt al misiunii americane. Israelul are „obiecții” În timpul unei vizite în Israel la sfârșitul lunii octombrie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a declarat optimist în ceea ce privește desfășurarea iminentă a unei forțe internaționale în Gaza, indicând la momentul respectiv că Statele Unite ar putea solicita un mandat ONU. Această forță este stipulată în acordul care a dus la un armistițiu fragil pe 10 octombrie între Israel și gruparea palestiniană Hamas, după doi ani de război. Conform termenilor acestui acord, aceasta va fi compusă dintr-o coaliție formată în mare parte din țări arabe și musulmane și va fi desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se retrage. Totuși, Israelul a transmis clar că se opune prezenței militarilor turci, un aspect asupra căruia încă nu s-a ajuns la un numitor comun. Pe lângă desfășurarea ISF, fazele ulterioare ale planului Trump includ o retragere suplimentară a Israelului din Gaza, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului, printre altele. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Donald Trump amenință New York-ul după victoria socialistului Zohran Mamdani la primărie
Trump a afirmat că victoria acestuia ar submina „suveranitatea” Statelor Unite, sugerând că ar putea reduce finanțarea federală către oraș. „Am pierdut puțină suveranitate aseară la New York, dar ne vom ocupa, nu vă faceți griji”, a spus liderul republican, la o conferință economică desfășurată la Miami, Florida. Zohran Mamdani, primul primar musulman și cel mai tânăr edil al New York-ului Zohran Mamdani, în vârstă de 34 de ani, este primul musulman ales primar al orașului New York și totodată cel mai tânăr edil din istoria modernă a metropolei. Politicianul face parte din aripa socialist-democrată a Partidului Democrat și a devenit cunoscut pentru activismul său în domeniul locuințelor sociale. Născut în Uganda, Mamdani s-a mutat în New York la vârsta de șapte ani. Este fiul unei regizoare și al unui profesor de antropologie la Universitatea Columbia. Înainte de a intra în politică, a activat în domeniul muzical sub numele de Young Cardamom, compunând inclusiv o piesă pentru un film Disney în 2016. De la activism la primărie În cariera sa civică, Mamdani a lucrat ca consilier în domeniul locuințelor, ajutând familiile cu venituri mici din Queens să evite evacuările. Această experiență l-a inspirat să candideze pentru funcția publică. În octombrie anul trecut, și-a anunțat candidatura — pe atunci fiind un nume necunoscut pe scena politică. Victoria sa marchează un moment istoric pentru New York: este primul sud-asiatic care ocupă această funcție și un simbol al diversității și schimbării în politica americană.
Blocajul bugetar din Statele Unite a devenit cel mai lung din istorie. Cum afectează economia americană
Criza politică și economică depășește astfel recordul anterior de 35 de zile, stabilit în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, tot sub administrația lui Donald Trump. Actualul blocaj din Statele Unite a început pe 1 octombrie, după ce senatorii democrați au condiționat votarea proiectului de finanțare guvernamentală de includerea unei prevederi privind reducerea prețurilor pentru pachetele medicale destinate populației. Blocajul bugetar din Statele Unite afectează milioane de americani Negocierile între democrați și republicani au intrat în impas, deoarece democrații insistă ca legea bugetului să prevadă menținerea reducerilor pentru asigurările medicale. Măsura, introdusă în timpul administrației Biden, urma să expire la sfârșitul acestui an, ceea ce ar lăsa zeci de milioane de americani fără posibilitatea de a-și permite o asigurare medicală. Blocajul bugetar din Statele Unite a afectat deja peste 1,4 milioane de angajați federali, aproximativ 700.000 au fost trimiși în concediu fără plată, iar ceilalți lucrează fără a fi remunerați până la deblocarea situației. Blocajul provoacă pierderi economice masive În ciuda presiunilor, președintele Trump a anunțat că personalul militar va primi salariile din fonduri neutilizate ale Pentagonului – o decizie pe care experții o consideră probabil ilegală. De asemenea, administrația a încercat să suspende plățile din Programul de asistență nutrițională, ceea ce a generat noi procese în instanță, scrie The Guardian. Biroul bugetar independent al Congresului estimează că blocajul bugetar din Statele Unite ar putea costa economia americană până la 14 miliarde de dolari din PIB, în funcție de durata impasului politic. Criza bugetară vine pe fondul unor succese electorale recente ale democraților, care au câștigat guvernoratele din New Jersey și Virginia și au consolidat poziția partidului în Congres. Potrivit experților, aceste rezultate indică faptul că o parte semnificativă a alegătorilor consideră republicanii responsabili pentru blocajul bugetar din Statele Unite. În lipsa unui acord, efectele economice și sociale continuă să se amplifice, punând presiune atât pe guvern, cât și pe cetățeni.
Medvedev îl ironizează pe Trump după declarațiile privind reluarea testelor nucleare. Nimeni nu stie ce a vrut să spună. Probabil nici el
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală. Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China. Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud. Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor. Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Trump s-a decis: SUA nu vor furniza Ucrainei rachete Tomahawk. Cum a reacționat Kremlinul
Preşedintele Statelor Unite a decis că nu este momentul să livreze Ucrainei rachetele Tomahawk cerute. Donald Trump a vorbit cu presa americană duminică despre acest subiect extrem de sensibil. La bordul Air Force One, liderul de la Casa Albă a spus că nu dorește escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. „Nu, nu chiar!” Tomahawk sunt rachete cu rază lungă de acţiune ce pot atinge ținte din interiorul Federației Ruse. Volodimir Zelenski a solicitat insistent în ultima perioadă să primească acest tip de arme. Nici măcar planul europenilor, ca țările NATO să cumpere astfel de rachete de la americani, pe care ulterior să le transfere Kievului, nu îl încântă pe Donald Trump. Președintele SUA spune că nu doreşte escaladarea conflictului, înțelegând care pot fi consecințele lovirii Moscovei cu rachete de proveniență americană. Într-un zbor spre Washington de la Palm Beach, Florida, unde are reședința, Trump a fost întrebat dacă ia în considerare un acord pentru vânzarea rachetelor Tomahawk. „Nu, nu chiar”, a răspuns liderul de la Casa Albă. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi, notează presa americană. Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat, la 22 octombrie, la Casa Albă, despre livrarea de rachete Tomahawk. Rutte a declarat că decizia finală aparţine Statelor Unite. CNN reamintește că Pentagonul a dat undă verde Administrației Trump pentru a furniza Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune, evaluând că acest demers nu va avea un impact negativ asupra stocurilor SUA. Rachetele Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 km și pot lovi adânc în interiorul Federației Ruse, inclusiv pot atinge ținte din Moscova. Totuși, Vladimir Putin și liderii ruși au avertizat cu privire la trimiterea de rachete Tomahawk pe frontul din Ucraina, ameninţând cu o ripostă foarte puternică dacă acest lucru se va întâmpla. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pentagonul a aprobat livrarea către Ucraina a rachetelor de croazieră Tomahawk. Decizia finală va fi luată de Trump, potrivit surselor CNN Vladimir Putin: „Răspunsul RUSIEI în cazul unui atac cu Tomahawk va fi serios, dacă nu chiar uluitor”
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de