Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Chirurgul general nominalizat de Donald Trump a lăudat și criticat deopotrivă administrația sa
Dr. Nicole Saphier este cea mai recentă nominalizare a președintelui Donald Trump pentru funcția vacantă de chirurg general al SUA, potrivit AP News. Radiolog și fost colaborator la Fox News Channel, ea a promovat mai multe aspecte ale agendei „Make America Healthy Again” a secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., inclusiv eliminarea aditivilor alimentari, renunțarea la alimentele ultraprocesate din diete și încurajarea exercițiilor fizice. Însă, ea a fost o susținătoare mai vocală a vaccinării decât Kennedy și, uneori, a criticat modul în care administrația Trump a gestionat problemele de sănătate, numindu-l „jenant”. Noua candidată a lui Trump pentru funcția de chirurg general este directoarea departamentului de imagistică mamară de la Memorial Sloan Kettering Monmouth, conform profilului ei de pe site-ul instituției. Ea are o diplomă în medicină de la Facultatea de Medicină a Universității Ross din Barbados, precum și burse de cercetare la Clinica Mayo, se arată în profil. „O susținătoare neobosită a sănătății femeilor” Ea a câștigat aprobarea unor instituții, inclusiv a Colegiului American de Radiologie, al cărui președinte, Dr. Dana Smetherman, a numit-o, joi, „o susținătoare neobosită a sănătății femeilor”. Kennedy a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că experiența sa cu pacientele cu cancer la sân și detectarea precoce vor ajuta administrația republicană să abordeze epidemia de boli cronice, potrivit aceleiași surse. Saphier a fost, de asemenea, o colaboratoare de lungă durată a Fox News Channel până în această săptămână, fiind una dintre personalitățile canalului pe care Trump le-a adus în administrația sa. Susține imunizarea, dar critică cerințele de vaccinare din timpul pandemiei Saphier a pus sub semnul întrebării unele aspecte ale calendarului de vaccinare a copiilor din SUA și s-a aliniat disprețului lui Kennedy față de cerințele de vaccinare împotriva COVID-19 în școli. Totuși, Saphier spune că susține imunizarea, argumentând în același timp că pacienții ar trebui să fie liberi să ia propriile decizii medicale.
Trump spune că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului pentru încetarea războiului
„Ei vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea, așa că vom vedea ce se întâmplă”, a spus Donald Trump, potrivit Associated Press. Potrivit oficialilor americani, Iran a transmis noua propunere joi seară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, în cadrul eforturilor de relansare a discuțiilor diplomatice. Negocierile dintre cele două state continuă prin canale telefonice, după ce Washingtonul a anulat recent o deplasare a emisarilor săi în Pakistan. Trump a descris conducerea de la Teheran ca fiind fragmentată și incoerentă. „Este o conducere foarte dezorganizată. Toți vor să facă o înțelegere, dar sunt confuzi”, a afirmat liderul american. Deși un armistițiu fragil pare să reziste de câteva săptămâni, cele două părți se acuză reciproc de încălcări. În paralel, tensiunile rămân ridicate în jurul Strâmtorii Ormuz, unde navele americane mențin restricții asupra transportului de petrol iranian, afectând economia Teheranului și piețele globale de energie. Administrația Trump a mai transmis că propunerea iraniană includea amânarea discuțiilor privind programul nuclear, un punct considerat sensibil de Washington, care a justificat intervenția militară inițială prin necesitatea de a împiedica dezvoltarea armelor nucleare de către Iran. „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord”, a mai spus Trump. Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a provocat mii de victime și a afectat semnificativ economia globală, în special prin perturbarea transportului energetic și creșterea prețurilor la petrol.
Noi tensiuni comerciale între SUA și UE. Trump anunță că impune taxe vamale de 25% pe mașinile europene de săptămâna viitoare. Care sunt excepțiile
Donald Trump reia războiul comercial cu Uniunea Europeană , după ce a anunțat că va impune tarife cu 25% mai mari pentru producătorii de mașini și camioane din Uniunea Europeană. Trump acuză UE că nu a respectat acordul comercial încheiat anul trecut cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. „Având în vedere faptul că Uniunea Europeană nu respectă Acordul Comercial pe care l-am convenit pe deplin, am plăcerea să anunță că de săptămâna viitoare voi crește tarifele percepute Uniunii Europene pentru autoturismele și camioanele care intră în Statele Unite.”, a scris președintele pe Truth Social. Excepțați de la tarife vor fi producătorii auto europeni care au fabrici amplasate în SUA, a spus liderul de la Casa Albă. „Tariful va fi majorat la 25%. Este pe deplin înțeles și convenit că, dacă se produc autoturisme și camioane în fabricile din SUA, NU va exista NICIUN TARIF.” , a scris președintele. „Multe fabrici de automobile și camioane sunt în prezent în construcție, cu investiții de peste 100 de miliarde de dolari, UN RECORD în istoria producției de autoturisme și camioane. Aceste fabrici, cu personal american, se vor deschide în curând – Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva în America astăzi!”, a încheiat președintele. Autorul recomandă:Ursula von der Leyen se află în Scoția pentru a se întâlni cu Donald Trump. Discuţii privind un ACORD comercial UE-SUA
FT: ExxonMobil și Chevron rezistă presiunii lui Trump de a crește producția de petrol
ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii. Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume . Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani. Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen. „Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.” Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru. Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate. Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut. Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat. Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru. Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare. Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian. Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%. Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
Trump anunță ridicarea anumitor tarife la whisky-ul scoțian, după vizita regală
Președintele Donald Trump a anunțat, joi, că va elimina anumite tarife vamale la whisky-ul scoțian, după vizita la Casa Albă a regelui Charles și a reginei Camilla, potrivit AP News. „Regele și Regina m-au pus să fac ceva ce nimeni altcineva nu a fost în stare să facă, fără să mă întrebe măcar!”, a declarat președintele Statelor Unite. Trump a spus că oamenii și-au dorit această schimbare, în special în ceea ce privește butoaiele de lemn în care pot fi învechite băuturile spirtoase de scotch și bourbon, potrivit aceleiași surse. Vizită cu umor Vizita cuplului regal la Casa Albă a fost una plină de remarci umoristice. Regele Charles a glumit despre „ajustările” Casei Albe la proiectul costisitor al sălii de bal susținut de Trump. „Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814”, a glumit el. În acel an, soldații regatului au dat foc clădirii. De asemenea, Donald Trump, și-a atacat adversarii cu propriul său umor. „Vreau să-l felicit pe Charles pentru discursul fantastic susținut astăzi în Congres”, a spus el. „I-a ridicat pe democrați în picioare, lucru pe care eu nu l-am putut face niciodată”.
Trump analizează noi opțiuni militare în Iran, inclusiv atacuri rapide și controlul Strâmtorii Hormuz
Planurile analizate includ un val de atacuri „scurt și puternic” asupra Iranului, care ar putea viza inclusiv infrastructură militară și strategică, în speranța de a sparge blocajul negocierilor. Potrivit unor surse citate de Axios, Washingtonul speră ca o astfel de acțiune să determine Teheranul să revină la masa negocierilor cu o poziție mai flexibilă. SUA ar putea trimite forțe terestre Un alt scenariu luat în calcul vizează preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a permite reluarea transportului comercial. Operațiunea ar putea implica și trupe terestre. Pe lista opțiunilor discutate s-ar afla și o posibilă misiune a forțelor speciale pentru securizarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Blocada, principalul instrument de presiune Trump a declarat că vede blocada navală împotriva Iranului ca fiind „mai eficientă decât bombardamentele”, considerând-o în acest moment principalul instrument de presiune, dar fără a exclude o acțiune militară dacă Iranul nu face concesii. În paralel, planificatorii militari americani analizează riscul ca Iranul să riposteze împotriva forțelor SUA din regiune, în cazul unei escaladări a conflictului, în urma blocadei sau a unei eventuale acțiuni militare americane. La briefingul de joi este așteptat să participe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Precedentul din februarie Potrivit unor surse apropiate administrației americane, un briefing similar, susținut la finalul lunii februarie, a precedat declanșarea războiului dintre SUA, Israel și Iran.
Avantaj pentru republicanii lui Trump: Curtea Supremă a SUA desființează un district favorabil democraților
Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat. Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press. Cum decid alegerile districtele În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii. District creat pentru reprezentarea afro-americanilor Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți. Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții. Reguli care protejau votul minorităților Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție. Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres. Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri. „Un glonț în inima dreptului la vot” Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală. Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani. Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”. Trump vrea circumscripții favorabile republicanilor Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi. Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres. Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale. Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.
Departamentul de Justiție îl pune sub acuzare pentru a doua oară pe fostul director FBI, James Comey
Acuzațiile specifice nu au fost imediat clare, scrie CNN. Președintele Donald Trump a insistat mult timp ca adversarii săi politici să fie acuzați, inclusiv fostul director FBI, pe care îl considera un jucător cheie în presupusul efort de a „înarma” sistemul judiciar împotriva sa. În septembrie anul trecut, Departamentul de Justiție a adus pentru prima dată acuzații împotriva lui Comey, acuzându-l că a mințit Congresul în legătură cu scurgeri de informații către presă. Cazul a fost clasat la sfârșitul anului trecut de un judecător federal care a constatat că procurorul interimar al SUA pentru Districtul Estic al Virginiei a fost numit în mod necorespunzător, evitând aprobarea Senatului. Avocații lui Comey au refuzat să comenteze această situație. Efortul pare să fi fost revigorat de procurorul general interimar Todd Blanche, care a accelerat ritmul de a intenta cazuri pentru care președintele a luptat public de când a fost ales pentru acest rol. Fostul director a căzut în dizgrație în fața lui Trump înainte de a fi ales președinte pentru prima dată, deoarece agenția lui Comey a investigat campania lui Trump și legăturile sale cu Rusia. Comey a fost concediat în lunile de după inaugurare. De la demitere, Comey a devenit un critic înfocat al lui Trump și un inamic cheie al republicanilor de la Casa Albă și de la Capitoliu.