Premierul Keir Starmer a discutat cu președintele Donald Trump redeschiderea Strâmtorii Ormuz
„Liderii au discutat despre nevoia urgentă de a relua circulația transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, având în vedere consecințele grave pentru economia globală și costul vieții pentru cetățenii Regatului Unit și din întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de biroul premierului britanic, citat de Reuters. „Prim-ministrul a împărtășit cele mai recente progrese înregistrate în cadrul inițiativei sale comune cu președintele Emmanuel Macron de restabilire a libertății de navigație”, continuă comunicatul. Anterior, Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit sunt pregătite să lanseze o misiune militară defensivă „de îndată ce condițiile vor permite”, cu scopul de a proteja rutele maritime din zonă. În decursul lunii aprilie, Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă în urma unui armistițiu între SUA și Iran, însă a fost închisă la loc din cauza blocadei navale americane din regiune. Relația celor doi lider este tensionată, întrucât Trump a lansat critici dure la adresa lui Starmeri, dar și asupra altor lideri europeni pe fondul lipsei de angajament a aliaților în sprijinirea Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
SUA lansează un portal de rambursare a taxelor vamale ale lui Trump după ce au fost anulate de Curtea Supremă
Acum circa un an, Donald Trump a proclamat 2 aprilie ca „Ziua Eliberării”. Președintele a lansat o serie de noi taxe vamale asupra mai multor țări din Asia și Europa. Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă a anulat o parte mare a taxelor vamale impuse de administrația Trump. Taxele vamale ale lui Trump au fost anulate din februarie Din 9 aprilie 2026, 56.500 de întreprinderi au făcut demersuri pentru rambursarea taxelor vamale plătite. Suma ar ajunge la 127 de miliarde de dolari. Pe 20 aprilie, Agenția americană a Vămii a anunțat că portalul de rambursarea taxelor vamale este deschis cererilor întreprinderilor. Ce trebuie să facă înteprinderile pentru a-și recupera banii taxați? Întreprinderile trebuie să precizeze produsele vizate de taxele vamale. În plus, administrația Trump trebuie să verifice documente cu privire la 53 de milioane de intrări de produse în SUA. Agenția estimează că 330.000 de întreprinderi au importat produse de la aplicarea taxelor vamale. Trump a solicitat aoplicarea unei noi taxe de 10%. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă:Trump se proclamă „regele tarifelor vamale” și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei
Nancy Sinatra îl critică pe Donald Trump după ce a folosit piesa My Way: Este un sacrilegiu
Fostul președinte american Donald Trump a publicat pe platforma sa socială un clip cu Frank Sinatra interpretând piesa „My Way”, fără a oferi vreun context. Postarea, apărută în timpul nopții, a generat numeroase reacții online, inclusiv speculații legate de semnificația alegerii melodiei, în contextul tensiunilor geopolitice actuale, arată Euronews. Reacția familiei Sinatra Nancy Sinatra, fiica legendarului artist, a reacționat public pe rețeaua X, criticând utilizarea piesei. „Este un sacrilegiu”, a scris aceasta, într-un mesaj devenit rapid viral. Ulterior, ea a precizat că nu există prea multe opțiuni pentru a opri utilizarea melodiei, menționând că doar deținătorii drepturilor de autor pot interveni în astfel de situații. This is a sacrilege. https://t.co/cPWoXiu0V6 — Nancy Sinatra (@NancySinatra) April 19, 2026 Nu este prima dată când Donald Trump este criticat pentru folosirea unor piese celebre fără acordul artiștilor. De-a lungul anilor, numeroși muzicieni, printre care Neil Young, Adele sau Rihanna, au cerut public ca melodiile lor să nu mai fie asociate cu evenimente sau campanii politice ale acestuia. În unele cazuri, artiștii au transmis notificări oficiale sau au luat măsuri legale pentru a opri utilizarea pieselor. Ce spune legea din SUA În Statele Unite, politicienii pot folosi anumite melodii în cadrul evenimentelor publice dacă dețin licențe generale obținute de la organizații de gestiune a drepturilor de autor. Acest cadru legal permite accesul la un catalog vast de piese, chiar și fără acordul direct al artiștilor, ceea ce a generat frecvent tensiuni între lumea politică și industria muzicală. Postarea lui Trump a atras atenția și prin alegerea piesei „My Way”, ale cărei versuri despre final și bilanț personal au fost interpretate de unii comentatori ca având o semnificație simbolică. În lipsa unei explicații oficiale, momentul rămâne deschis interpretărilor, dar reacția familiei Sinatra confirmă încă o dată sensibilitatea utilizării operelor artistice în context politic.
Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum
Situation Room despre Strâmtoarea Ormuz. Trump a convocat o ședință cu principalii oficiali și consilieri
Președintele american Donald Trump a convocat ședința în care s-au analizat ultimele evoluții din Orientul Mijlociu, potrivit Axios care citează doi oficiali americani. Aceștia au dorit să-și păstreze anonimatul. Ei au confirmat că la ședință au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării, Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent. De asemenea, la discuții au participat mai mulți lideri ai armatei și CIA. Situația din Iran se află într-un punct critic având în vedere escaladarea din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului va expira în trei zile și nu a fost stabilită o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni. De altfel, un oficial american a dezvăluit că dacă nu se va produce o deblocare rapidă a situației, războiul s-ar putea relua în câteva zile. Închiderea strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump a anunțat că acordul de pace este aproape gata și că traficul maritim este permis fără restricții.
YouTube închide un canal pro-Iran cu clipuri în stil Lego care îl ironizau pe Trump
Explosive Media, un grup care se prezintă drept independent, dar despre care există suspiciuni că ar avea legături cu guvernul iranian, a devenit cunoscut pe internet în timpul războiului dintre SUA și Iran, prin clipuri realizate cu inteligența artificială, în stil Lego, care au adunat milioane de vizualizări. „Am închis canalul pentru încălcarea politicilor noastre privind spamul, practicile înșelătoare și escrocheriile”, a declarat un purtător de cuvânt al YouTube pentru AFP, fără alte detalii. Potrivit acestuia, canalul a fost suspendat pe 27 martie. Explosive Media a continuat să publice videoclipuri care ironizează campania militară a SUA și pe alte platforme, inclusiv pe X, deținută de Elon Musk, și pe Telegram. Și Instagram, platformă deținută de Meta, a eliminat contul grupului, au relatat presa din SUA, însă un alt cont cu același nume era încă activ miercuri. Criticând decizia YouTube, Explosive Media a scris pe X: „Serios! Animațiile noastre în stil LEGO sunt chiar violente?” Astfel de clipuri satirice, distribuite intens de conturi pro-Teheran și chiar de misiuni diplomatice iraniene, au devenit în ultimele săptămâni un instrument eficient de război informațional. Conținutul în limba engleză al Explosive Media pare să fie destinat publicului din afara Iranului, unde platforme precum X sunt blocate de ani de zile și pot fi accesate doar prin VPN.
Război total între Vatican și Casa Albă. Vicepreședintele JD Vance îl avertizează pe Papa Leon al XIV-lea să fie atent când vorbește despre teologie
Între Vatican și Casa Albă este război total și asta urmare a declarațiilor făcute de liderul american. Acum, în discuțiile dintre Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea a intervenit și vicepreședintele JD Vance. El l-a avertizat pe Suveranul Pontif să fie „atent” când vorbește despre teologie, scrie Mediafax. La subiect, Vance i-a criticat pozițiile șefului Bisericii Catolice în legătură cu războiul declanșat împotriva Iranului. De unde a pornit totul Declarațiile lui JD Vance au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat în statul Georgia. Reacția vicepreședintelui american vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că „Iisus nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat vehement afirmațiile Papei Leon, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate. Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară. Trump l-a numit „un papă slab” Schimbul de replici dintre cei doi a apărut într-un context deja extrem de tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat intervenția militară a SUA împotriva Iranului. În mai multe rânduri, el a făcut apeluri la pace. La rândul său, Trump l-a descris drept un papă „slab și ineficient în politica externă”. Declarațiile liderilor de la Washington au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei Leon și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, chiar Suveranul Pontif a transmis că nu se teme de criticile administrației americane. El a spus că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni este de partea lui Leon în disputa cu Trump. „Papa poate să condamne toate formele de război” Papa Leon i-a răspuns lui Donald Trump. Șeful Bisericii Catolice nu vrea sa intre într-o dezbatere cu președintele SUA Donald Trump a publicat o imagine realizată cu IA în care apare pe post de vindecător, precum Iisus Hristos
Blocada SUA împotriva Iranului. Primele petroliere, interceptate de marina americană
Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters. Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Administrația Trump speră că blocada SUA împotriva Iranului va obliga Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington pentru încheierea conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Printre aceste condiții se numără și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, considerată un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a afirmat că această cerință a fost inclusă și în armistițiul încheiat cu Iranul în urmă cu o săptămână, armistițiu care urmează să expire săptămâna viitoare. Totuși, experții avertizează că eficiența blocadei rămâne incertă în acest stadiu incipient. Evaluări prudente ale experților Potrivit analistului Noam Raydan, de la The Washington Institute for Near East Policy, datele de monitorizare arată că cel puțin un petrolier a făcut cale întoarsă după instituirea blocadei, însă multe nave implicate în transportul petrolului iranian își opresc sistemele de localizare. „Suntem abia în a doua zi. Nu știm încă cât de eficientă va fi această măsură”, a declarat Raydan. Desfășurare militară masivă Comandamentul Central al SUA a confirmat că șase nave comerciale au fost deja obligate să se întoarcă din drum și că niciun vas nu a trecut de blocadă de la intrarea acesteia în vigoare, luni, la ora 10:00. Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Deși armata americană susține libertatea de navigație, aceasta se aplică doar navelor care nu au legătură cu Iranul. Experții avertizează că blocada SUA împotriva Iranului constituie, din punct de vedere juridic, un act de război și ar putea declanșa represalii din partea Teheranului. Iranul a amenințat anterior statele din Golf care găzduiesc forțe americane și are un istoric de atacuri asupra navelor comerciale. Creșterea tensiunilor a dus deja la o majorare cu aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol, iar bilanțul conflictului se ridică la circa 5.000 de morți.
Traian Băsescu, despre conflictul SUAIran: Este mai mult propagandă și o tentativă de a crea spaime lumii întregi
Traian Băsescu consideră că adevărata miză a crizei nu este militară, ci economică, fiind legată de exporturile de petrol iranian. „Tentativa Statelor Unite de a împiedica exportul de țiței al Iranului, pentru că aici este cheia blocadei americane, nu poate decât să tensioneze relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient — din Coreea de Sud, Japonia și, nu în ultimul rând, tensionarea relațiilor cu China. Deci cred că este o greșeală”, a declarat fostul președinte. Potrivit acestuia, măsurile economice pot provoca fracturi diplomatice serioase între Washington și partenerii asiatici dependenți energetic de regiune. Băsescu: Nu cred că Strâmtoarea este minată Fostul șef al statului a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea strâmtorilor maritime strategice, sugerând că situația ar putea avea o componentă propagandistică. „În al doilea rând, povestea deminării — eu nu cred că strâmtoarea este minată. Nu poate exista atâta prostie încât să spui: am pus mine, dar nu știm unde. Se face automat o hartă a minărilor. Povestea asta cu ‘nu mai știm unde sunt minele’ este greu de crezut”. El a argumentat că realitatea din teren contrazice scenariile alarmiste: „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. Băsescu a subliniat că, potrivit dreptului internațional maritim, strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației. „Strâmtoarea Oman este o strâmtoare care, conform pactului Mării din 1982, este liberă pentru circulație. Problema este una singură: renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. „Țările din Golf nu pot face față Iranului” Analizând scenariul unei escaladări militare, fostul președinte a avertizat că statele arabe din Golf nu ar putea susține singure un conflict major: „Cred că nu pot face față unui conflict țările din Golf. Nu știu dacă ați văzut raportul CIA care este pur și simplu îngrozit de cantitatea uriașă de rachete pe care Iranul o deține în momentul de față”. Băsescu a atras atenția asupra capacității militare a Teheranului: „Au înjumătățit stocul de drone, pot lua din Rusia prin Marea Caspică fără nicio problemă, dar rachetele sunt la un nivel impresionant. Iranul nu este ușor de convins atâta timp cât poate să lovească aliații Statelor Unite”. El a susținut că primele atacuri din regiune ar demonstra limitele protecției americane. „Deja prima etapă în care Iranul a lovit toți aliații din Golf ai Statelor Unite probează că SUA nu pot să îi apere, ceea ce strică toată poza că Statele Unite își apără aliații în Orientul Mijlociu”. Critici dure la adresa lui Donald Trump și rolul NATO Traian Băsescu a comentat și poziția liderului american, Donald Trump, considerând că apelul rapid la sprijinul alianței occidentale a fost mai degrabă politic decât legal. „Poziția lui Donald Trump este slăbită de modul cum înțelege să coopereze. El a declanșat acțiunea și după două zile a cerut ajutorul NATO fără să respecte legea”. Fostul președinte român a explicat că statele europene sunt obligate să respecte proceduri constituționale stricte. „Statele Uniunii Europene și statele NATO din Europa, ca de altfel și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale. România, Germania sau Franța nu pot trimite în misiune de luptă niciun soldat fără aprobarea Parlamentului.” În opinia sa, NATO nu poate interveni automat într-un astfel de conflict: „NATO nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației. Este o organizație defensivă”.