Nick Adams: Îmi doresc ca românii să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul d-voastră
Nick Adams, trimisul special al președintelui Donald Trump, a susținut un discurs în cadrul „European Awareness Days – European Economic Forum 2026”, organizat de ECR la Cluj-Napoca. Acesta a vorbit despre prima sa vizită în România, despre relațiile dintre Europa și Statele Unite și a adresat o invitație românilor de a vizita America. Nick Adams a declarat că aceasta este prima sa vizită în România și că a venit cu așteptări mari, care „nu doar că au fost îndeplinite, ci chiar depășite”. Acesta a explicat că România l-a impresionat prin cultură, oameni și limbă și a spus că „a asculta limba română înseamnă a auzi limba iubirii”. Nick Adams a declarat că își dorește ca românii să viziteze Statele Unite și i-a invitat pe participanți să i se alăture în America, în special în contextul celebrării a 250 de ani de la proclamarea independenței SUA. „Îmi doresc ca un număr cât mai mare de români să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul dumneavoastră”, a spus Nick Adams. El a conchis că legăturile dintre popoarele Europei și cele ale Statelor Unite pot deveni și mai puternice prin contact direct, turism și cunoaștere reciprocă.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Trump vrea să ajungă în buzunarul americanilor. Președintele visează la o bancnotă de 250 de dolari cu chipul său
Potrivit The Washington Post, inițiativa ar avea legătură cu aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Potrivit publicației americane, o machetă a bancnotei a fost deja realizată. Designul include portretul lui Donald Trump în centrul bancnotei și mesajul „250 AMERICA”. O variantă similară a fost prezentată public încă din luna ianuarie de congresmanul republican Andy Barr, reprezentant al statului Kentucky. Politicianul a publicat o fotografie în care apare ținând o machetă uriașă a bancnotei de 250 de dolari alături de Brandon Beach, trezorier al Statelor Unite și unul dintre oficialii numiți de Donald Trump. Potrivit sursei citate, Brandon Beach ar fi făcut presiuni în mod repetat asupra angajaților Biroului pentru Gravură și Tipărire din cadrul Trezoreriei americane pentru ca proiectul să avanseze. Legea americană interzice apariția persoanelor în viață pe bancnote Actuala legislație federală din Statele Unite prevede că doar persoanele decedate pot apărea pe monede și bancnote oficiale. Ultima dată când imaginea unei persoane în viață a fost folosită pe moneda americană a fost în anul 1866. Ulterior, practica a fost interzisă prin lege. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei americane a declarat pentru The Washington Post că instituția desfășoară „analize și proceduri de verificare” privind posibilitatea emiterii unei bancnote de 250 de dolari. Oficialul a precizat că, dacă va exista un mandat legislativ aprobat prin lege, Biroul pentru Gravură și Tipărire este pregătit să înceapă procesul pentru realizarea unei bancnote comemorative dedicate aniversării de 250 de ani a Statelor Unite. Proiectul ar putea dura ani întregi Foști și actuali angajați ai instituției au declarat pentru publicația americană că realizarea unei noi bancnote poate dura între șase și opt ani. Procesul este și mai complicat în cazul unei valori atât de mari. Proiectul vine după alte inițiative asociate cu imaginea lui Donald Trump. Printre acestea se numără și planurile pentru emiterea unor monede de aur cu chipul fostului președinte american. Potrivit surselor citate, nici aceste monede nu vor fi gata la timp pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Statele Unite vor marca în 2026 două secole și jumătate de la Declarația de Independență. Administrația Trump a anunțat în ultimele luni mai multe proiecte și evenimente speciale dedicate aniversării, inclusiv inițiative cu caracter simbolic și comemorativ.
Bivolul poreclit Donald Trump a fost grațiat de ministrul de Interne. Animalul vedetă a fost mutat într-un parc zoo
Un bivol rar din Bangladesh, poreclit „Donald Trump” datorită părului său deschis la culoare, a fost cruțat, potrivit Reuters. El nu a fost sacrificat în cadrul unei ceremonii sacre, așa cum era stabilit. Animalul a fost cruțat în urma unei intervenții a ministrului de Interne din Bangladesh. Pentru a nu risca o reacție ostilă a publicului, autoritățile i-au dat banii noului proprietar și au mutat animalul la grădina zoologică din Dhaka. Animalul de aproape 700 kg fusese vândut pentru sacrificare rituală când autoritățile au intervenit, invocând preocupări legate de securitate după un val de interes public înainte de festivalul de joi. Povestea bivolului poreclit Donald Trump Bivolii albinoși sunt rari în Bangladesh, unde majoritatea bovinelor au culoarea închisă la culoare. Proprietarul animalului, un bărbat în vârstă de 38 de ani, a spus că fratele său este cel care l-a botezat „Donald Trump” pe bivol. Asta după ce a observat că părul lui Donald Trump seamănă cu coama animalului. Bivolul cântărește 700 de kilograme și a devenit vedetă. Numeroși oameni care l-au văzut online au venit la ferma unde este bivolul pentru a-l admira în carne și oase.
Cuba, o capcană mai mare decât Iran. Cât de greu i-ar putea fi lui Trump să reclădească economia cubaneză după 7 decenii de comunism
Administrația Trump continuă să intensifice presiunea economică asupra Cubei, iar o acțiune militară pare iminentă după sancțiuni și blocada energetică. Însă, președintele american nu prea pare să aibă planuri concrete despre cum să reconstruiască Cuba după răsturnarea regimului comunist. Trump vrea să șteargă ultima „rămășiță” a Războiului Rece Președintele american încă încearcă să atragă investitori în Venezuela după ce l-a capturat pe dictatorul Nicolas Maduro în ianuarie 2026. Politico susține într-o analiză că îi va fi mai greu să „vândă” Cuba. Trump vrea doar să-l răstoarne de la putere pe Miguel Diaz-Canel, președintele aflat la putere din 2021. Dictatorul comunist Fidel Castro s-a retras de la conducere în 2008 și a decedat în 2016. Trump face presiuni ca măcar fratele său, Raul, cel care l-a urmat la conducere, să fie arestat, fiind un simbol major al regimului comunist instalat din 1959. Fostul lider al Cubei, Raúl Castro – Foto: Profimedia images Cuba riscă să devină un stat eșuat fără investitori Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, provenit dintr-o familie de migranți cubanezi, a transmis un mesaj video către poporul cubanez săptămâna aceasta. Spre deosebire de Venezuela, care avea un sector petrolier dominant, Cuba nu are o industrie credibilă care să atragă investitori. În trecut, companii din turism și agricultură și-au exprimat interesul. Dar Cuba are nevoie de investiții masive pentru dezoltarea unui sector privat puternic care să reclădească economia țării. Dacă nu vor veni investitori, Cuba va deveni o țară neguvernabilă și chiar un stat eșuat cu 10 milioane de oameni furioși. La numai 144 km sud de Florida! Cuba, o altă capcană pentru SUA „Vorbim despre o țară care în mod absolut, 100%, are nevoie să fie reclădită”, a spus Horacio Garcia Jr., lider de afaceri cubano-american stabilit în Miami. „Nu există infrastructură pentru nimic, pentru apă, electricitate, nimic, nimic. Nu există un sistem bancar corect. Totul trebuie făcut de la cel mai mic nivel. Vorbim de o țară în ruine”, a spus el. „Cuba este un loc complex și nuanțat. Așadar, fiecare aspect al său are pvești de spus și găuri de iepure peste tot”, a spus Mark Entwistle, fost ambasador canadian în Cuba. Casa Albă a refuzat să comenteze subiectul, deși Cuba post-comunistă ar putea deveni un pericol la securitatea Americii dacă devine un stat eșuat ca Haiti. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia/Hepta Autorul recomandă: Un pas spre încetarea unui conflict vechi de 7 decenii: Cuba se declară „pregătită” să primească ajutor din partea SUA
Dan Dungaciu cere desființarea Ambasadei României de la Washington, după anunțul că România a angajat o firmă de lobby
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a intervenit în emisiunea „Ai Aflat!” cu un comentariu legat de contractul de lobby angajat de Nicușor Dan cu o companie din Statele Unite. Numărul doi în AUR susține că gestul arată „disperarea” autorităților române în contextul relației cu Washingtonul și cere desființarea Ambasadei României în SUA. În cadrul emisiunii „Ai Aflat!”, Dan Dungaciu a spus că demersul asumat de președintele Nicușor Dan arată un eșec al Cotroceniului dar și un eșec al diplomaților români de la Washington, fapt care a dus la semnarea contractului cu firma de lobby. „Această strategie a Cotroceniului arată un eșec de un an de zile. Un eșec de etapă. Ar trebui să fie completată, evident, cu desființarea ambasadei României de la Washington, cu aducerea diplomaților acasă, cu aducerea consulilor acasă, ca să nu mai vorbim de Ministerul de Externe. Este inadmisibil să dai jumătate de milion de dolari pe lună în condițiile în care tu ai ambasadă, nu ți-ai schimbat ambasadorul, nu ți-ai schimbat funcționarii și ai, teoretic, un Minister de Externe”, a declarat el. Dungaciu a mai spus că problema României ține de lipsa unor garanții reale de securitate. Întrebat dacă apelarea la un contract de lobby arată o stare de reorientare din partea Cotroceniului, Dungaciu a precizat că „este o chestiune de disperare”. „Gândiți-vă un pic: de ce Donald Trump nu trimite 5.000 de soldați în România, în pofida schimbărilor pe picior pe care le-am făcut deja?”, a continuat liderul AUR. De asemenea, el a oferit trei explicații pentru lipsa unei suplimentări a prezenței militare americane în România. „Unu, (nr: Donald Trump) nu trimite soldați în România pentru că nu crede că e o problemă de securitate în sudul flancului estic. Și atunci va trebui să lămurim de ce America crede asta. Doi, nu trimite soldați pentru că n-are încredere în actuala conducere de la București. Și va trebui să fie lămurit asta. Nu trimite soldați pentru că, nu-i așa, cum zic unii, americanii s-au înțeles cu rușii și ne-au vândut pentru a nu știu câta oară. Nu știu care e răspunsul. Dar nu pot să fie alte tipuri de răspunsuri. Toată chestiunea trebuie să fie lămurită. De ce, după ce s-a spus că 4.000 de soldați americani pleacă din Polonia, Donald Trump vine și spune: „Nu! Vor veni 5.000”. Adică 4.000, plus încă 1.000. Și despre noi nu se vorbește nimic. Lucrul ăsta trebuie clarificat”, a declarat Dungaciu. „Este gestul unei disperări” Prim-vicepreședintele AUR a mai spus că România nu are, în prezent, o strategie coerentă de securitate. „De fapt, tot gestul ăsta de la Cotroceni este gestul unei disperări, pentru că noi simțim că ne fuge pământul de sub picioare. Suntem în două situații post-război sau vom fi: post-război – Orientul Mijlociu, post-război – Ucraina. N-avem niciun punct ferm de sprijin și, în loc să ne fi dus de la început – noi am mai spus-o asta -, domnule, pe chestiunea cu Ucraina, du-te și întreabă Washingtonul și fă ce spune Washingtonul. Noi semnalizăm, pe de o parte, Washingtonul, dar, în termeni de proiect de securitate, cea mai importantă pentru România – jucăm cu spațiul european, deci n-avem, practic, nicio strategie, nicio coerență, niciun punct fix. Este disperarea căutării unui punct ferm în politica externă și de securitate. România, în acest moment, nu are așa ceva”, a explicat el. Vizionați integral emisiunea: Dungaciu: „Conducătorii României au eșuat” Dan Dungaciu a continuat cu criticile la adresa Administrației Prezidențiale care a apela la contractul de lobby. El a amintit că AUR, deși a fost acuzată că ar avea un contract de lobby, nu a încheiat un astfel de document niciodată. „1. Luni de zile ne-au acuzat pe noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR că suntem prea aproape de Administrația Donald J. Trump, că mergem în SUA, facem conferințe, scriem cărți despre America și noua administrație. În timp ce la ei era un concurs de „cine îl atacă mai abitir pe noul președinte american”. Atitudinea anti-Trump a devenit criteriu de promovare în cariera de demnitar sau funcționar în statul român. 2. Am fost acuzați noi că am fi plătit în #America contracte de lobby. Nu am făcut asta niciodată. Noi am mers acolo pentru că așa am crezut și credem în continuare. Nu ne-am schimbat nici părerile nici atitudinile. 2. Astăzi, cei care conduc vremelnic România au realizat că au eșuat. Eșecul administrației de la București pe relația cu #America nu mai poate fi ascuns în spatele comunicatelor oficiale și al fotografiilor protocolare. Când o țară ajunge să contracteze firme de lobby pentru a-și reconstrui imaginea la Washington, înseamnă că relația politică reală s-a deteriorat profund. Diplomația autentică a fost înlocuită cu marketing politic plătit. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR „Vom cădea între scaune” 3. Dacă plătim o jumătate de milion de dolari pe lună, de ce mai ținem Ambasada României de la Washington, consulatele, zecile de diplomați? Plus Ministerul de Externe? Să închidem tot și să chemăm lobby-știi să de facă politica externă și de securitate! Asta este #diplomația pe #factură a Administrației #Dan. 4. Polonia nu a plătit pentru întâlnirile de la Casa Albă ale Președintelui Karol Nawrocki. Pentru că acolo este vorba despre valori, atitudini comune, viziuni similare asupra lumii și asupra societăților. Nu e cazul cu cei care conduc #România de azi. Ei nici nu pot, nici nu înțeleg. 5. Bucureștiul oficial își schimbă opțiunile precum ciorapii. Bucureștiul plătește sperând că greșelile trecutului recent vor fi uitate. Este însă un eșec anunțat. Vom ajunge în situația în care oricum #America nu va avea încredere în noi – pentru că un stat serios își câștigă respectul, nu îl cumpără! -, iar europenii se vor simți din nou, precum în WW2, trădați. Vom cădea între scaune”, a scris Dungaciu pe Facebook. AUTORUL RECOMANDĂ: Cristoiu critică contractul de lobby angajat de Nicușor Dan: Este jignitor pentru poporul român/Muraru trebuie să plece Dan Dungaciu: „România a ajuns să își cumpere credibilitatea externă după ce actuala putere a compromis interesele statului român”
María Corina Machado promite că va candida din nou la președinție. Vrea să se întoarcă din exil până la sfârșitul lui 2026
Declarațiile lui Machado au fost făcute în timpul unei întâlniri în Panama cu mai mulți lideri ai opoziției venezuelene. Ele vin la mai mult de patru luni după ce Casa Albă a decis să o excludă și să colaboreze în schimb cu un loialist al partidului de guvernământ din Venezuela, după capturarea de către armata SUA a președintelui de atunci, Nicolás Maduro. Machado se află în exil din decembrie, când a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni undeva în Venezuela și a călătorit în Norvegia, unde a fost onorată cu Premiul Nobel, potrivit AP. Ea a declarat reporterilor din Panama City că ea și ceilalți lideri ai opoziției prezenți la întâlnire rămân dedicați unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte, la care să voteze toți venezuelenii din țară și din străinătate”. Totuși, nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. Donald Trump și înalți oficiali ai administrației au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez. Aceasta deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere, legate de războiul din Iran. Administrația Trump a temperat, de asemenea, discuțiile despre alegeri, care sunt prevăzute de Constituția Venezuelei în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil permanent”. Machado, cea mai puternică adversară a lui Maduro Machado a afirmat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între șapte și nouă luni de pregătiri. Schimbările necesare includ numirea unor autorități electorale neutre, actualizarea listelor electorale și posibilitatea candidaților din opoziție de a candida fără interferența guvernului. Machado a devenit cea mai puternică adversară a lui Maduro în ultimii ani, dar guvernul său i-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. Ea a declarat reporterilor că va candida împotriva oricărui alt candidat la președinție într-o „alegere impecabilă”.
Administrația Trump trimite solicitanții de green card înapoi acasă până la aprobarea documentelor
Noile instrucțiuni publicate de US Citizenship and Immigration Services (USCIS) prevăd că persoanele care solicită schimbarea statutului de imigrare pentru obținerea unui green card trebuie să finalizeze procedura „din afara țării”. „Ne întoarcem la intenția originală a legii”, a declarat purtătorul de cuvânt al USCIS, Zach Kahler. Potrivit oficialului american, persoanele aflate temporar în SUA și care doresc rezidență permanentă vor trebui să revină în țările de origine pentru a depune cererile, „cu excepția circumstanțelor extraordinare”. Măsura ar putea afecta inclusiv soții și membrii familiilor cetățenilor americani care au depășit perioada legală a vizelor, relatează The Independent. Experții în imigrație avertizează că noua politică ar putea separa familii și afecta companii care depind de forța de muncă străină. Legea federală americană interzice deja reintrarea în SUA pentru o perioadă de zece ani persoanelor care au rămas ilegal în țară mai mult de un an. Criticii susțin că noile reguli ar putea împinge și mai mulți solicitanți în această situație. Politica nu îi exclude nici pe deținătorii vizelor de muncă H – 1B, deși legislația americană permite în prezent acestora să solicite simultan rezidență permanentă. Potrivit noilor orientări USCIS, simpla intenție de a deveni rezident permanent nu mai este suficientă pentru aprobarea schimbării statutului în interiorul SUA. Administrația Trump a intensificat în ultimele luni măsurile privind imigrația, inclusiv împotriva unor persoane care se află legal pe teritoriul american. USCIS, agenție aflată în subordinea Department of Homeland Security, a devenit una dintre principalele instituții implicate în campania administrației Trump împotriva imigrației ilegale. Potrivit datelor oficiale, numărul dosarelor restante procesate de USCIS a crescut de la 3,5 milioane în 2016 la peste 11,6 milioane în 2025. Milioane de persoane sunt afectate de aceste măsuri Organizațiile pentru drepturile imigranților susțin că întârzierile administrative afectează milioane de persoane aflate într-o situație juridică incertă. David J. Bier, director pentru studii privind imigrația la Cato Institute, a criticat dur măsura. Între timp, Donald Trump continuă să promoveze programul „gold card”, care oferă green card-uri bazate pe angajare în schimbul unei contribuții de un milion de dolari către guvernul american. Companiile care solicită vize pentru angajați străini trebuie să plătească două milioane de dolari. Programul a fost prezentat de administrația americană drept o modalitate rapidă pentru investitori bogați de a obține rezidență legală în SUA. Datele Departamentului pentru Securitate Internă arată însă că, după mai bine de un an de la lansare, mai puțin de 400 de persoane au aplicat pentru acest program. Administrația Trump este vizată și de un proces federal în care este acuzată că a creat o „bandă rapidă” ilegală pentru imigranții bogați și că transformă sistemul de imigrație într-un mecanism de generare de venituri.
Nu mi-au plăcut anumite aspecte. Trump explică de ce a blocat un ordin privind AI
Donald Trump a declarat, joi, că a amânat în ultimul moment semnarea unui ordin executiv privind inteligența artificială, relatează AFP. Semnarea trebuia să aibă loc în aceeași zi, însă liderul de la Casa Albă a precizat că textul riscă să împiedice concurența cu China. „L-am amânat pentru că nu mi-au plăcut anumite aspecte”, a declarat Trump. Trump declară că SUA e înaintea Chinei „Suntem înaintea Chinei, suntem înaintea tuturor celorlalți și nu vreau să fac nimic care ar putea pune în pericol acest avans”, a explicat el. „Chiar am crezut că ar putea fi un obstacol și vreau să mă asigur că nu este așa”. Ordinul a mai fost amânat de mai multe ori în trecut. Acesta ar fi impus ca cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie supuse unei revizuiri guvernamentale de 90 de zile înainte de a fi lansate publicului. O schimbare majoră pentru administrația Trump Această legislație ar marca o schimbare majoră pentru administrația Trump. Aceasta a fost până acum ostilă oricărei reglementări a inteligenței artificiale, potrivit aceleiași surse. Washingtonul este acum îngrijorat de capacitatea celor mai recente modele. Acestea pot exploata vulnerabilitățile de securitate cibernetică cu o viteză fără precedent, deschizând calea pentru atacuri împotriva infrastructurii critice.
Acord istoric în SUA: Donald Trump primește imunitate fiscală permanentă din partea fiscului american
Ordinul extinde înțelegerea istorică prin care Donald Trump a acceptat luni să renunțe la procesul de 10 miliarde de dolari intentat împotriva fiscului american din cauza scurgerii ilegale în presă a datelor sale fiscale. Documentul de o singură pagină, publicat marți și semnat de procurorul general interimar Todd Blanche, stipulează explicit că guvernului SUA îi este „interzis pentru totdeauna” să verifice declarațiile depuse de președinte înainte de data înțelegerii, precum și orice aspecte „care au fost ridicate sau ar fi putut fi ridicate” în legătură cu auditurile existente. Un precedent controversat și un fond de miliarde de dolari Această mișcare radicală, catalogată ca o utilizare extraordinară a puterii executive, oferă lui Trump și apropiaților săi o imunitate fiscală totală pentru toate problemele financiare aflate în derulare. Ca parte a aceluiași compromis de renunțare la litigiu, Departamentul de Justiție a creat un fond guvernamental de 1,776 miliarde de dolari. Banii sunt destinați compensării persoanelor care susțin că au fost țintele unor investigații sau urmăriri penale abuzive, motivate politic, în timpul fostei administrații Biden. Anunțul a declanșat un val masiv de critici din partea parlamentarilor democrați și a organizațiilor de monitorizare a eticii guvernamentale, care au acuzat administrația de abuz de putere. Procurorul general interimar Todd Blanche a apărat decizia, argumentând că stingerea unui litigiu de o asemenea magnitudine nu ar fi avut sens dacă oricare dintre părți ar fi putut relua ostilitățile a doua zi.