Analiză | Dilema lui Putin. A crezut că va obține victoria în Ucraina înainte ca SUA și Europa să intervină / Acum îi este imposibil să facă pace
Factorul critic pentru Putin, în analiza procesului prin care se va încheia războiul dintre Rusia și Ucraina, este că – neînvingând Ucraina – Rusia a pierdut deja războiul. Interesul principal al președintelui rus Vladimir Putin era crearea și controlul unui tampon între Rusia și Polonia, la marginea estică a NATO. Dincolo de asta, el dorea să recupereze statutul Rusiei de mare putere, pe care îl deținuse de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până la prăbușirea Uniunii Sovietice. Când a pierdut acest statut, și-a pierdut dominația asupra Europei de Est și a jumătății estice a Germaniei. De asemenea, Rusia a pierdut controlul de necontestat asupra Caucazului de Sud și a Asiei Centrale, a încetat să mai fie mai puternică decât China și a cedat o mare parte din influența sa în Orientul Mijlociu. „Puterea sa în lumea a treia s-a ofilit, pierzându-și locul în favoarea Chinei – acum singurul rival adevărat al Statelor Unite”, consideră George Friedman – fondatorul și președintele Geopolitical Futures. Putin și-a dorit securizarea frontierei de vest a Rusiei Pentru Rusia, continuă Friedman, pierderea importanței militare a fost însoțită de incapacitatea de a deveni o putere economică majoră. Sub țari și comuniști, Rusia avusese întotdeauna o slăbiciune economică. Deși avea teritorii vaste și valoroase, precum și o populație destul de educată, Rusia a continuat să fie ceea ce poate fi numit, cel mai bine vorbind, o economie subperformantă. „Declinul Rusiei a început și s-a încheiat, desigur, cu mult înainte ca Putin să devină președinte. Ascensiunea sa la putere a depins de sectorul privat – oligarhii care, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, au consolidat o parte substanțială a economiei și s-au integrat în sistemul economic global. Oligarhii au fost forța semnificativă care l-a făcut pe Putin președinte, iar economia rusă se dezvoltase deja frumos, având în vedere punctul de plecare. Putin a avut o viziune tradițională rusească asupra priorității naționale: securizarea Rusiei în fața unor eventuale invazii și intruziuni din exterior. Din punctul de vedere al lui Putin, singura modalitate pentru ca țara să iasă din situația economică grea era să fie protejată de atacuri. Pentru Putin, aceasta însemna recuperarea a cât mai mult posibil din zona tampon în urma pierderilor suferite de Rusia în anii `90 și, astfel, securizarea frontierei de vest a Rusiei. În Ucraina, evident, a supraestimat puterea armatei ruse și a subestimat rezistența ucrainenilor, ca să nu mai vorbim de sprijinul primit din partea SUA și a Europei. Putin credea că Rusia va obține o victorie înainte ca SUA și Europa să intervină”, continuă George Friedman. „O încercare disperată de a distruge Ucraina prin atacuri masive cu drone” Eșecul de a prelua rapid controlul asupra Ucrainei a dus la o altă problemă: economia. Economia rusă s-a deteriorat pe măsură ce resursele au fost deviate către armată și departe de sectorul civil. Chiar săptămâna trecută, au apărut rapoarte conform cărora trei bănci rusești importante au solicitat ajutor de la banca centrală pentru a le salva. „Principalii perdanți ai acestui război, pe lângă cei morți, au fost oligarhii, ale căror active au fost înghețate de băncile străine și care nu mai puteau atrage investițiile atât de necesare din alte țări. De asemenea, aceștia au pierdut o mare parte din accesul la piețele externe (cât de mult depindea de cât de multă nevoie avea o anumită piață de hidrocarburi rusești). Economia nu înflorise încă cu adevărat când Rusia a invadat Ucraina, dar era pe drumul cel bun. Războiul i-a deraiat de atunci progresul. Având în vedere eșecul din Ucraina și incapacitatea de a reînvia puterea Rusiei, este imposibil ca Putin să facă pace. Președintele SUA, Donald Trump, a evocat posibilitatea unei înțelegeri cu Rusia, inclusiv o relație economică semnificativă și investiții americane, în schimbul încheierii războiului. La vremea respectivă, am crezut că Putin ar primi cu bucurie oferta, dar acum este clar că nu va înceta ostilitățile pe baza păstrării micului teritoriu pe care l-a cucerit. Costul în vieți omenești și dezvoltarea economică, ca să nu mai vorbim de prejudiciul adus propriei credibilități, fac o înțelegere nerealistă, cel puțin în acest moment. Strategia lui Putin este o încercare disperată de a distruge Ucraina prin atacuri masive cu drone, în mare parte, dar nu exclusiv, asupra Kievului, capitala Ucrainei. Neavând alte opțiuni, el a adoptat o strategie pe care germanii au încercat-o asupra Marii Britanii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În timp ce Hitler a încercat să bombardeze Marea Britanie până la supunere, folosind Luftwaffe ca armă de teroare, Putin, din lipsă de alte opțiuni, a declanșat un atac terorist asupra Kievului, ignorând o lecție importantă a trecutului: supremația aeriană, singură, rareori duce la victorie”, mai scrie președintele Geopolitical Futures. Putin nu l-a „citit” foarte bine pe Trump Printre numeroasele greșeli ale lui Putin este și calculul greșit făcut asupra lui Dpnald Trump. Putin a perceput graba lui Trump de a negocia și a fost de acord cu el într-un efort deliberat de a-l induce în eroare. Nu a înțeles că, deși Trump l-ar putea lăuda public pentru aparentul său angajament față de pace, acesta nu ar fi neapărat ultimul său cuvânt în această privință. L-a făcut pe Trump să pară un prost din cauza laudelor, iar niciun președinte american nu își poate permite să pară prost. Răspunsul evident a fost că Trump a reluat livrările de arme către Ucraina. „La fel de important, Trump s-a împăcat cu aliații europeni ai NATO, iar germanii au trimis o brigadă de tancuri în Lituania și s-au angajat să se reînarmeze, declanșând cu siguranță amintiri lungi în Rusia. Trump a declarat că – dacă războiul nu se încheie în 50 de zile – va provoca daune economice masive Rusiei, penalizând nu doar Moscova, ci și orice națiune care cumpără bunuri din Rusia. Pariul lui Putin, conform căruia Ucraina va capitula în urma atacurilor cu drone asupra Kievului, a eșuat, iar singura sa speranță rămasă este că Trump blufează și va continua să accepte refuzul Rusiei de a pune capăt războiului. (Fostul președinte Dmitri Medvedev a declarat acest
Creatorul serialului South Park a refuzat să estompeze penisul personajului care îl imita pe Trump
Trey Parker, unul dintre creatorii serialului South Park, a avut joi o reacție în urma scandalului provocat de premiera noului sezon în care personajul animat Donald Trump apare stând în pat cu Satana și mergând dezbrăcat prin deșert. „Ne pare foarte rău”, a spus Parker, având o privire ironică. Parker a făcut declarația în timp ce se afla la un eveniment din San Diego. El a mai spus că a primit o notă de la producătorii serialului cu privire la episodul difuzat marți seară. „Au spus: «Bine, dar vom estompa penisul», iar eu am spus: «Nu, nu veți estompa penisul»”, a explicat Parker, potrivit AP. Tot joi, Casa Albă a emis o declarație cu privire la premiera celui de-al 27-lea sezon al South Park. „Acest serial nu a mai fost relevant de peste 20 de ani și atârnă de un fir promovând idei neinspirate, într-o încercare disperată de a atrage atenția. Președintele Trump a îndeplinit în doar șase luni mai multe promisiuni decât orice alt președinte din istoria țării noastre și niciun serial de mâna a patra nu poate opri seria de succes a președintelui Trump”, a transmis Casa Albă. Episodul ironizează mai multe decizii și controverse legate de președintele SUA.
Trump, menționat într-un raport privind o presupusă relație cu o regină a frumuseții din Rusia
Informația este menționată pe pagina 650 din volumul 5 al raportului, coordonat de Marco Rubio, și se referă la o posibilă legătură sentimentală a lui Trump cu o femeie rusoaică în timpul unei vizite la Moscova, în anii 1990, conform The Daily Beast. Raportul analizează interferențele rusești în alegerile prezidențiale americane din 2016. Deși raportul nu a găsit dovezi privind o colaborare între echipa de campanie a lui Trump și oficiali ruși, a inclus mai multe episoade considerate de risc contrainformativ. În document se menționează că Donald Trump, aflat pe atunci în căsătorie cu Marla Maples, ar fi putut avea „o relație scurtă cu o femeie rusoaică”, al cărei nume a fost eliminat din versiunea publică a raportului. Surse citate de revista britanică The Spectator sugerează că ar fi vorba despre Mașa Kalinina, prima deținătoare a titlului „Miss URSS” în 1988. Kalinina a negat în trecut alte presupuse relații atribuite de presa tabloidă rusă, inclusiv cu Mihail Gorbaciov. Speculațiile despre o relație între Trump și o regină a frumuseții din Rusia au apărut anterior în mass-media, dar niciodată confirmate oficial. Informația revine acum în atenție în contextul reevaluărilor privind influențele externe asupra politicii americane. Deși lipsită de confirmări clare, mențiunea din raportul oficial subliniază persistența interesului privind legăturile lui Donald Trump cu Rusia, un subiect recurent în spațiul politic și mediatic american.
Dacă nu se ajunge la un acord cu SUA, UE va răspunde rapid cu taxe vamale de 30% asupra importurilor de produse americane
Uniunea Europeană intenționează să impună rapid taxe vamale de 30% pentru bunuri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro din SUA – dacă nu se ajunge la un acord comercial cu SUA și dacă președintele american Donald Trump își pune în practică amenințarea de a impune taxa de 30% pentru majoritatea exporturilor UE spre SUA după 1 august. Ca parte a unui prim val de contramăsuri, UE va combina într-un singur pachet o listă deja aprobată de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro și o listă propusă anterior pentru alte produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Exporturile americane s-ar confrunta cu o taxă egală cu cea de 30% menționată de Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, notează Bloomberg. Taxele Bruxelles-ului ar afecta aproximativ o treime din exporturile americane către UE. Taxele vor intra în vigoare luna viitoare, dar numai dacă nu există un acord și SUA își implementează taxele anunțate după termenul limită din august, au declarat sursele care au vorbit sub condiția anonimatului. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție Pe lângă taxele vamale pe bunuri, Comisia Europeană lucrează și la măsuri care ar putea duce la controlul exporturilor, precum și restricții asupra unor contracte de servicii și achiziții publice introduse în viitor. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție, au spus sursele. Activarea sa necesită aprobarea unei majorități calificate a statelor membre. Instrumentul anti-coerciție ar permite UE să lanseze o gamă largă de acțiuni, inclusiv noi taxe pentru companiile americane din domeniul tehnologiei, restricții specifice asupra investițiilor americane și limitarea accesului la piața UE. În timp ce unele state membre au făcut presiuni pentru folosirea instrumentului anti-coerciție, majoritatea vor să aștepte să vadă cum evoluează situația după 1 august. Preferința covârșitoare este de a menține negocierile cu Washingtonul pe drumul cel bun în încercarea de a rezolva impasul înainte de termenul limită de luna viitoare. Între timp, marți, Trump a anunțat marți două acorduri comerciale – unul cu Filipine și altul cu Japonia, iar liderii europeni se află la Tokyo și Beijing săptămâna aceasta pentru discuții cu unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai UE din Asia. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că UE nu a adus încă nimic la fel de inovator ca oferta japonezilor. „Discuțiile merg mai bine decât anterior”, a spus el. „Cred că facem progrese bune cu UE, dar, așa cum am mai spus, UE are o problemă cu acțiunea colectivă, cu 27 de țări”. Negociatorii UE și SUA sunt programați să continue discuțiile miercuri. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China dorește să „intensifice cooperarea” cu SUA/ „Vom promova o DEZVOLTARE stabilă, sănătoasă și durabilă a relațiilor sino-americane”
Trump vrea să câștige cursa pentru inteligența artificială: planul lui e simplu, totul la liber
Președintele Donald Trump a lansat un plan ambițios pentru a poziționa Statele Unite în fruntea revoluției inteligenței artificiale, o tehnologie pe care administrația sa o consideră la fel de revoluționară ca internetul. Strategia, dezvăluită oficial miercuri, pune accentul pe reducerea drastică a reglementărilor și pe susținerea companiilor americane de tehnologie, într-un efort declarat de a devansa China în cursa globală pentru supremația în AI. Pachetul de măsuri propus include trei piloni principali: accelerarea inovației, dezvoltarea unei infrastructuri AI robuste în SUA și transformarea hardware-ului și software-ului american în standarde globale pentru industria inteligenței artificiale. În plus, planul face apel la modele lingvistice mari, utilizate de agențiile guvernamentale, să fie „obiective și lipsite de părtinire ideologică impusă de sus”, notează CNN. „Să câștigăm cursa AI”: viziunea Trump pentru dominația globală Prezentându-și inițiativa în cadrul unui eveniment numit „Winning the AI Race”, organizat la Washington de influente grupuri din zona tehnologiei și politicii, Trump a subliniat că SUA trebuie să conducă acest domeniu pentru a-și menține supremația economică și securitatea națională. „Este o competiție globală acum, iar noi trebuie să câștigăm”, a spus David Sacks, consilierul Casei Albe pentru AI și criptomonede, într-o conferință cu jurnaliști. Pentru a atinge aceste obiective, planul prevede eliminarea așa-numitei „birocrații paralizante” care, potrivit administrației, frânează inovația. Printre măsuri se numără simplificarea proceselor de autorizare pentru centrele de date, fabricile de semiconductori și infrastructura energetică – toate esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Mai mult, Casa Albă promite să colaboreze strâns cu giganții tech din SUA pentru a crea „pachete complete de AI pentru export”, ce vor include modele, hardware și software, dedicate aliaților americani. Scopul este clar: tehnologia americană să devină baza pe care restul lumii construiește aplicații AI. De la reguli la dereglementare: schimbarea de paradigmă față de era Biden Planul marchează o ruptură semnificativă față de abordarea administrației anterioare. La începutul mandatului său, Trump a abrogat un ordin executiv emis de Joe Biden, care impunea reglementări mai stricte asupra dezvoltării AI. În schimb, actuala strategie îndeamnă guvernul federal să țină cont de „climatul de reglementare AI” al fiecărui stat atunci când distribuie fonduri federale – un semnal clar că administrația favorizează statele cu reglementări mai relaxate. Un alt aspect controversat este exigența ca dezvoltatorii de modele AI care doresc contracte guvernamentale să garanteze că sistemele lor nu au părtiniri ideologice. Însă experții avertizează că aplicarea unei astfel de cerințe e dificilă și ar putea încetini progresul, deoarece companiile vor trebui să urmeze noi protocoale greu de definit. Opoziția nu a întârziat să apară. Grupuri de protecție a vieții private, sindicate și organizații academice cer un „Plan de Acțiune al Poporului” care să contrabalanseze inițiativa guvernului. Ele acuză Casa Albă că pune interesele corporațiilor tech mai presus de siguranța utilizatorilor, într-un moment în care AI ridică deja probleme legate de pierderea locurilor de muncă și protecția copiilor. Investiții record și sprijin de la giganți din tehnologie În paralel cu planul de acțiune, Trump a anunțat investiții masive în infrastructura AI. Pe 15 iulie, a prezentat un program de peste 90 de miliarde de dolari care vizează transformarea statului Pennsylvania într-un centru global al inteligenței artificiale. Programul vine în completarea proiectului Stargate, lansat chiar la începutul celui de-al doilea mandat, cu o valoare de 500 de miliarde de dolari și parteneriate între nume grele precum OpenAI (Sam Altman), Oracle (Larry Ellison) și SoftBank (Masayoshi Son). Administrația a anunțat și eliminarea restricțiilor din era Biden privind exportul de cipuri AI, permițând astfel reluarea vânzărilor către China. Nvidia, spre exemplu, a fost autorizată să reînceapă livrările de cipuri H20, sporind temerile privind controlul internațional al tehnologiei de ultimă generație. În ciuda scepticismului unor analiști cu privire la reindustrializarea americană, Trump se mândrește cu atragerea de investiții de la companii precum Apple sau TSMC, folosind aceste proiecte ca dovezi că America redevine o forță tehnologică autonomă.
Trump îl acuză pe Obama de trădare și cere urmărirea sa penală
Directorul Comunității Naționale de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, a trimis sesizări penale către Departamentul de Justiție legate de un raport publicat vineri, care afirma că oficialii administrației Obama ar fi fost parte a unei „conspirații de trădare”, potrivit AFP. Gabbard a susținut că Obama și echipa sa ar fi fabricat informații privind interferența Rusiei în alegeri pentru a „pregăti terenul pentru ceea ce a fost, în esență, o lovitură de stat împotriva președintelui Trump, desfășurată pe parcursul mai multor ani”. Raportul ei contrazice însă dovezile adunate în patru investigații separate – penale, de contrainformații și de supraveghere – desfășurate între 2019 și 2023, toate concluzionând că Rusia a intervenit în favoarea lui Trump în cadrul alegerilor din 2016. Liderul republican a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval, desfășurată cu ocazia vizitei președintelui filipinez Ferdinand Marcos, cine ar trebui să fie vizat de Departamentul de Justiție în urma acestui raport. „Pe baza a ceea ce am citit, și am citit cam ce ați citit și voi, ar fi președintele Obama. El a început totul”, a declarat Trump, care fusese deja criticat luni pentru că a distribuit un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Obama apărea arestat. Trump i-a menționat de asemenea pe fostul vicepreședinte al lui Obama, Joe Biden, pe fostul director FBI James Comey, pe fostul director al comunității de informații James Clapper și pe fostul director CIA John Brennan, spunând că toți au fost parte dintr-o conspirație. Totuși, el a declarat că „liderul” a fost Obama, pe care l-a acuzat direct de „trădare”. Trump susține încă de la început că toate investigațiile privind amestecul Rusiei în alegerile din 2016, precum și implicarea în campania sa, au fost o „farsă”.
Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord comercial cu președintele Filipinelor
Președintele Statelor Unite Donald Trump a declarat marți că el și președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. au ajuns la un acord comercial. Acordul prevede taxe vamale de 19% pentru bunurile importate din Filipine în SUA, în timp ce mărfurile americane exportate în Filipine nu vor fi taxate, a anunțat Trump într-o postare pe Truth Social. Anunțul președintelui american vine după ce cei doi lideri s-au întâlnit marți la Casa Albă. „A fost o vizită frumoasă și am încheiat Acordul Comercial”, a scris Trump. Cu toate acestea, nu a fost imediat clar dacă cei doi lideri au semnat un document oficial, notează CNN. Ca și în cazul altor anunțuri recente privind acorduri comerciale, puține detalii au fost dezvăluite. Donald Trump: Marcos „negociază prea dur” Președintele american Donald Trump îl întâmpină pe președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. la Casa Albă din Washington. Mai devreme în cursul zilei de marți, Donald Trump le declarase reporterilor din Biroul Oval că nu era pregătit să ajungă la o înțelegere comercială cu Marcos pentru că acesta „negociază prea dur”. Trump a mai spus că „probabil vor fi de acord asupra ceva”. Acordul este oarecum neobișnuit, notează CNN: Alte țări despre care Trump susține că au ajuns la acorduri cu SUA au cerut taxe vamale mai mici în comparație cu nivelurile anunțate de Trump în aprilie. Prin comparație, importurile din Filipine erau taxate cu o taxă „reciprocă” minimă de 17%, în aprilie. Mai recent, la începutul acestei luni, Trump a amenințat cu o taxă de 20% pentru mărfurile din Filipine începând cu 1 august. SUA au importat bunuri în valoare de 14 miliarde de dolari din Filipine anul trecut, potrivit datelor Departamentului de Comerț al SUA. Exporturile SUA în Filipine s-au ridicat la nouă miliarde de dolari. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Donald Trump a trecut la amenințări: O să le pun restricție!. Decizia lui a uimit SUA
Donald Trump a devenit tot mai activ din momentul instalării sale la Casa Alba, președintele SUA implicându-se acum într-un alt sport. Washington Commanders, club important din NFL, liga americană de fotbal american, este acum amenințat de Donald Trump. Donald Trump a trecut la amenințări cu un club uriaș din NFL: „O să le pun restricție!” Concret, Președintele SUA vrea ca echipa Washington Commanders să își schimbe din nou numele în „Redskins”, amenințând că va impune restricții asupra acordului privind stadionul NFL dacă acest lucru nu se întâmplă. Totuși, nu este încă sigur cum ar putea face Donald Trump asta, neavând pârghiile necesare pentru a bloca construirea unui nou stadion în Washington. „S-ar putea să impun o restricție, astfel încât dacă nu schimbă numele înapoi în ‘Washington Redskins’ și nu renunță la denumirea ridicolă ‘Washington Commanders’, nu voi încheia nicio înțelegere pentru ca ei să construiască un stadion în Washington. Echipa ar fi mult mai valoroasă, iar acordul ar fi mult mai interesant pentru toată lumea,” a scris Trump pe Truth Social. Reamintim faptul că Washington Commanders a părăsit Capitala SUA pentru Landover, Maryland, în 1997, însă primarul Washington DC, Muriel Bowser, și echipa au anunțat în aprilie un acord pentru a readuce Commanders în capitală, pe locul fostului stadion memorial Robert F. Kennedy. Rămâne de văzut dacă echipa de fotbal american va accepta în cele din urmă să-și schimbe numele sau dacă, dimpotrivă, Donald Trump va ceda și nu va mai pune bețe în roate în ceea ce privește mutarea echipei de NFL înapoi în capitala Statelor Unite ale Americii. De ce și-a schimbat numele clubul de NFL. Cum au renunțat la denumirea de Redskins Washington Commanders este o echipă de fotbal american înființată în 1937. Deși are o istorie foarte bogată, formația nu a fost printre cele mai bune echipe din ligă în sezoanele recente. Totuși, clubul a fost pe prima pagină a ziarelor din cauza unei controverse majore. În 2020, clubul a fost nevoit să-și schimbe numele de „Redskins” din cauza că denumirea era ofensatoare pentru nativii americani. Astfel, formația din Washington a jucat cu denumirea de Washington Football Team până în 2022, atunci când a adoptat actualul nume: Washington Commanders. Donald Trump nu este de acord însă cu această nouă denumire și vrea ca echipa să revină la origini, astfel că, în mandatul său, îi forțează să treacă din nou la numele original. 3 titluri Super Bowl a cucerit Washington Commanders de-a lungul istoriei sale în NFL
Cristian Diaconescu: „Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan”
Cristin Diaconescu, consilier prezidențial, a declarat duminică seara, la Digi24, că „există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan”. Oficialul a adăugat că „trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”. „Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan. Au avut un dialog bilateral foarte bun în urmă cu o lună de zile, și această invitație a fost transmisă de o manieră formală. Sigur, toți cei care au responsabilități pentru organizarea unei astfel de întâlniri extrem de importante se implică. Mă bucur că în egală măsură, conducerea Ministerului de Externe își asumă această responsabilitate, pentru că într-adevăr trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”, a declarat Cristian Diaconescu la Digi24. Întrebat cât ar dura pregătirea unei astfel de vizite, Diaconescu a spus că „depinde de rapiditatea cu care se stabilește agenda vizitei”. „Depinde de rapiditatea cu care se reușește a se stabili agenda vizitei, care să recunoască interesele rapide ale ambelor părți, și în egală măsură nivelul de acces, având în vedere că discutăm despre o putere globală. Desigur, interesele privind contactele bilaterale sunt specifice. Dacă se poate stabili această agendă rapid, pe cale diplomatică, și nivelul de contact, după părerea mea, președintele Trump va fi extrem de interesat de un astfel de dialog. Până la urmă, discutăm cu o putere care privește cu foarte mare preocupare tot ce se se întâmplă în flancul estic. Iar România este unul dintre jucătorii semnificativi”, a adăugat consilierul prezidențial. „Sunt mai multe instituții în România care au un dialog permanent cu omologii americani și aceste demersuri sunt în curs”, a subliniat Cristian Diaconescu. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, va merge în luna septembrie la Washington și New York pentru a pregăti întâlnirea bilaterală dintre Nicuşor Dan şi Donald Trump. „Cu Marco Rubio am avut aceste discuţii în cadrul Summitului de la Haga. Am stabilit că această vizită va avea loc. Nu am stabilit final calendarul ei, însă, vom reveni cu datele finale în momentul în care vor fi bătute în cuie (…). Eu ajung în Statele Unite în septembrie – în New York şi Washington, inclusiv cu miza de a pregăti întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump şi Nicuşor Dan”, a afirmat Oana Țoiu.
Trump ar putea merge în China pentru o întâlnire cu Putin și Xi Jinping. Ce declară Kremlinul
Președintele american Donald Trump ar putea merge la Beijing în septembrie, unde s-ar putea întâlni cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. Informația a fost publicată vineri de ziarul britanic The Times. Ziarul scrie că mai multe înțelegeri comerciale dintre Statele Unite și China l-au făcut pe Trump să nu mai fie atât de dur cu Beijingul. Din acest motiv, se vorbește că Trump ar putea fi invitat în capitala Chinei la o paradă militară organizată cu ocazia a 80 de ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Un oficial rus, Yury Ushakov, a spus că Putin va merge în China la sfârșitul lunii august sau începutul lui septembrie, pentru a participa la evenimentele legate de această aniversare. Parada militară va avea loc la Beijing pe 3 septembrie. Ea va marca victoria Chinei în cel de-al Doilea Război Mondial și în Războiul de rezistență împotriva Japoniei. La acest eveniment, China va prezenta arme produse în țară, relatează agenția rusă de presă TASS. În ciuda acestor speculații, Kremlinul a anunțat că nu știe nimic despre o întâlnire între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping în China, în timpul acestor ceremonii. „Nu știm nimic despre o astfel de posibilitate”, a declarat Dmitri Peskov pentru agenția rusă de presă. Cu toate că Vladimir Putin, președintele rus, a fost deja invitat să viziteze țara din Asia de Est, nu este clar dacă Trump va zbura la Beijing, pentru o vizită despre care ziarul a spus că este puțin probabil să aibă loc.