Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
Trump, diagnosticat cu insuficiență venoasă cronică după apariția umflăturilor la picioare
Președintele Donald Trump a primit un diagnostic de insuficiență venoasă cronică, după ce s-a observat umflarea picioarelor, a anunțat joi Casa Albă, relatează CNN. Trump, în vârstă de 79 de ani, a trecut printr-o „examinare cuprinzătoare, inclusiv studii vasculare de diagnostic” la centrul medical al Casei Albe, a precizat secretarul de presă Karoline Leavitt. Conform notei lui Barbabella, „au fost efectuate ecografii doppler venoase bilaterale ale membrelor inferioare, care au evidențiat insuficiență venoasă cronică, ICD-9, o afecțiune frecventă, în special la persoanele cu vârsta de peste 70 de ani”. Examinarea a fost efectuată după ce Trump „a observat o ușoară umflătură în partea inferioară a picioarelor” în ultimele săptămâni, a spus Leavitt. Karoline Leavitt a mai declarat că nu a existat „nicio dovadă de tromboză venoasă profundă sau boală arterială” și că analizele de laborator ale președintelui au fost toate „în limite normale”. Trump a făcut și o ecocardiogramă, care nu a găsit „niciun semn de insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau boală sistemică”, a adăugat ea. Leavitt a mai spus că președintele nu resimte „niciun disconfort” și a menționat că va urma o scrisoare din partea lui Barbabella cu privire la tratamentul recomandat. În ceea ce privește vânătăile apărute pe dosul mâinii lui Trump, secretarul de presă a explicat că acestea se datorează „strângerilor frecvente de mână” și administrării de aspirină.
Friedrich Merz: Rachetele Patriot vor ajunge în Ucraina foarte curând
Friedrich Merz a anunțat că Ucraina va primi rachete cu rază lungă de acțiune „foarte curând”, după ce Donald Trump a decis să crească sprijinul militar pentru Kiev, scrie Politico. Președintele Statelor Unite a făcut public un acord cu NATO, prin care statele europene vor finanța trimiterea de arme către Ucraina. La o conferință de presă în Marea Britanie, Merz a spus că Ucraina are nevoie de sisteme de atac cu rază lungă pentru o apărare eficientă și că va primi „foarte curând, foarte curând, sprijin suplimentar în această privință”. El a declarat că acest sprijin ar putea deveni funcțional în câteva săptămâni. Luni, Trump a spus că unele sisteme Patriot vor ajunge „în câteva zile”, deși unii experți au fost sceptici în ceea ce privește viteza transferului. Alexus Grynkewich, șeful Comandamentului aerian al NATO, a spus joi că „pregătirile sunt în curs de desfășurare, lucrăm foarte strâns cu germanii la transferul Patriot”. Merz a participat împreună cu Keir Starmer la o conferință de presă, în cadrul vizitei sale în Regatul Unit pentru semnarea unui tratat de prietenie care promite o colaborare mai strânsă în domeniul securității și apărării. Starmer a declarat că „este absolut clar că el (Trump) vrea ca Putin să se miște” și că acum „susține acest lucru cu capacități militare”. Tot Friedrich Merz a precizat că miniștrii apărării organizează acum logistica pentru implementarea ofertei lui Trump, conform căreia țările europene trimit arme Ucrainei înainte de a cumpăra arme noi din State.
Trump respinge ideea concedierii lui Jerome Powell de la conducerea Fed
Donald Trump a spus miercuri că nu are planuri să-l înlăture pe Jerome Powell din funcția de președinte al Rezervei Federale, transmite Reuters. Precizarea vine după ce Bloomberg a publicat un material potrivit căruia Trump ar lua în considerare această măsură, fapt care a provocat scăderi pe bursă și pe piața valutară, dar și o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Trump a respins acea informație, spunând că este falsă. „Nu exclud nimic, dar cred că este foarte puțin probabil, cu excepția cazului în care va trebui să plece din cauza unei fraude”, a declarat președintele american. Comentariul se referă la criticile recente venite din partea Casei Albe și a unor parlamentari republicani, care s-au arătat deranjați de costurile mari pentru renovarea sediului Fed din Washington, în valoare de 2,5 miliarde de dolari. După declarațiile președintelui, bursele și-au mai revenit, iar randamentele obligațiunilor au scăzut mai puțin. Trump l-a criticat din nou pe Powell pentru că nu a redus dobânzile, spunând despre el că este un președinte „groaznic”. Donald Trump a recunoscut că a discutat cu unii republicani despre ideea de a-l da afară pe Powell, dar a spus că el este mai rezervat decât ei în privința acestui pas.
13 iulie 2025, ziua în care se împlinește un an de la tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a salva America
Aflat pe scenă, în spatele unui perete de sticlă antiglonț, Trump a reacționat la un zgomot similar focurilor de artificii: „Să fi fost ce cred că a fost?”, a întrebat, stârnind râsete și aplauze. Incidentul a avut loc cu doar câteva zile înainte de aniversarea atacului în care Trump a fost rănit la ureche, iar un susținător și-a pierdut viața. Donald Trump după tentativa de asasinat: o nouă perspectivă asupra vieții și misiunii politice Potrivit apropiaților, deși Trump a rămas același „luptător neînfricat”, experiența l-a făcut mai atent și recunoscător. Senatorul Lindsey Graham a declarat că Trump „apreciază mai mult viața și prietenii” și că este convins că președintele vede în supraviețuirea sa o misiune divină. Memorabilia care celebrează momentul în care Trump s-a ridicat de pe scenă, cu pumnul în aer, strigând „Luptă, luptă, luptă!” decorează acum reședința prezidențială și biroul său de la Casa Albă. Simbol al destinului providențial? Trump și-a exprimat în mai multe rânduri credința că Dumnezeu l-a salvat pentru a-și îndeplini destinul politic. Într-o apariție recentă la Fox News, el a afirmat: „Cred că am fost salvat pentru a salva America”. Susie Wiles, șefa echipei sale de campanie, consideră că atacul i-a oferit fostului președinte o aură de lider providențial, în special prin gestul instinctiv de a se întoarce exact în momentul salvator. Un lider mai determinat ca niciodată Roger Stone și Ralph Reed, doi apropiați ai fostului lider de la Casa Albă, au confirmat transformarea lui Trump. „Este mai calm, mai hotărât și mai spiritual”, a spus Stone. Reed a adăugat că mulți americani cred că supraviețuirea sa este dovada unui destin ales. Trump va marca aniversarea evenimentului participând la finala FIFA Club World Cup, duminică, în New Jersey, dar amintirea acelei zile rămâne vie: „Ce fac eu este periculos. Dar e OK. Am fost salvat cu un scop.”
Ursula von der Leyen reacționează după anunțul lui Trump privind tarifele de 30% pentru UE
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat după ce Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife vamale de 30% pentru exporturile venite din Uniunea Europeană. Von der Leyen a transmis că o astfel de decizie ar avea consecințe grave asupra relațiilor economice transatlantice. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea. Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea președintelui american. În document, Trump a prezentat nivelul tarifelor propuse, precum și un nou calendar de aplicare. „Am luat act de scrisoarea trimisă de preşedintele SUA, Donald Trump, în care sunt prezentate un nou nivel al tarifelor vamale şi un calendar revizuit. Impunerea unor tarife de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile esenţiale de aprovizionare transatlantice, în detrimentul afacerilor, consumatorilor şi pacienţilor de ambele părţi ale Atlanticului”, a adăugat von der Leyen. „Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar. Între timp, continuăm să consolidăm parteneriatele noastre globale, ferm ancorate în principiile comerţului internaţional bazat pe reguli”, a mai zis președinta Comisiei Europene. În declarația sa, Donald Trump a susținut că „a decis să meargă mai departe” cu măsurile.
Trump Tower va fi construit la București, printr-o colaborare
România a apărut pe harta imperiului financiar al lui Donald Trump. Organizația Trump și SDC Imobiliare au lansat marca Trump în țara noastră. Vestea cea mare este că SDC Imobiliare, unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari de lux din România, a anunțat construirea unui Trump Tower în București. Nu sunt cunoscute detaliile arhitecturale și nici numărul etajelor al noului zgârie-nori care va fi înălțat, nici data începerii construcției. În prezent, cea mai înaltă clădire din București este SkyTower, cu o înălțime de 137 metri și cu 37 de etaje, construită în 2012 și deținută de Raiffeisen Zentralbank. Capitala României este considerată drept „una dintre cele mai vibrante și dinamice piețe emergente din Europa” de către Organizația Trump (The Trump Organizațion), un grup imobiliar și de ospitalitate de renume global, cu peste 20 de proprietăți emblematice de golf și resorturi în întreaga lume, inclusiv Trump Turnberry în Scoția și Trump National Doral în Miami. Iar acum, marca Trump se extinde și în România. „Această inițiativă marchează debutul oficial al mărcii Trump în România și reafirmă angajamentul Organizației Trump față de strategia de extindere globală a portofoliului său de proiecte rezidențiale de lux, hoteliere și de golf, în conformitate cu strategia sa de creștere internațională. Trump Tower București va fi dezvoltat în inima capitalei României, una dintre cele mai vibrante și dinamice piețe emergente din Europa, aducând în regiune reședințe premium sub marca Trump”, potrivit site-ului oficial The Trump Organization. Fiul președintelui, Eric Trump, a spus că „Trump Tower Bucharest” va crește calitatea serviciilor pe piața românească. „Trump Tower București reflectă pe deplin angajamentul nostru neclintit față de excelență, lux și inovație. Suntem onorați să colaborăm cu SDC Imobiliare la această dezvoltare emblematică, care va introduce un nivel fără precedent de calitate și servicii pe piața românească”, a spus Eric Trump, Vicepreședinte Executiv al Organizației Trump Ștefan Berciu, CEO al SDC Imobiliare, a lăudat colaborarea cu Organizația Trump. SDC Imobiliare, condusă de Ștefan Berciu și Ștefania Berciu Martac, este unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari din România, specializat în segmentele rezidențiale premium, hoteliere și comerciale, cu o experiență solidă în dezvoltarea și gestionarea proiectelor de lux. „Colaborarea noastră cu Organizația Trump este o dovadă a încrederii noastre reciproce și a viziunii comune pentru viitorul pieței imobiliare din România. Suntem încântați să aducem standardele internaționale ale brandului Trump în România pentru prima dată și să contribuim la dezvoltarea unor proiecte emblematice care vor ridica ștacheta în sectorul rezidențial de lux.” Trump Tower Bucharest va include apartamente și facilități rezidențiale de lux, stabilind un nou standard în designul arhitectural, servicii personalizate și experiențe exclusive de stil de viață pentru rezidenți și oaspeți, potrivit Organizației Trump. „Imperiul” Trump Organizația Trump a construit sau a cumpărat „turnuri” zgârie-nori în Statele Unite ale Americii care sunt denumite „Trump Tower”: Trump Towers Sunny Isles Beach (Florida); Trump International Hotel and Tower Chicago (Illinois); Trump International Hotel and Tower (New York); The Trump Building de pe 40 Wall Street; Trump International Hotel Las Vegas (Nevada); Trump Parc (New York); Park Tower Stamford (Connecticut); Trump Park Avenue din Manhattan (New York); Trump World Tower (New York); De asemenea, au fost construite și alte țări, precum: Trump Tower Manila (Filipine); Trump Tower Punta del Este (Uruguay); Trump Towers Istanbul (Turcia); Trump Towers Pune (India); Trump Tower Kolkata (India); Organizația și-a propus să construiască „turnuri Trump”și în Tampa (Florida), în Berlin, Stuttgart sau Frankfurt (Germania), la Moscova (Rusia), Atlanta (Georgia), Rio de Janeiro (Brazilia), la Baku (Azerbaijan), Dubai (Emiratele Arabe Unite), New Orleans (Lousiana) și în Tijuana (Mexic) Trump International Hotel and Tower Dubai Construirea complexului rezidențial Trump International Hotel and Tower din Dubai va debuta pe 29 noiembrie 2025 și urmează să fie finalizată în decembrie 2031. Aceasta va avea 350 metri înălțime, 80 de etaje și va costa 600 milioane de dolari. În cazul zgârie-norului Trump Tower de pe Fifth Avenue din New York City, construcția a început în 1979 și a fost încheiată în 1983. Costurile au ajuns la 300 milioane de dolari. Clădirea cu stil arhitectural modernist are 202 metri înălțime și 58 de etaje. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: România și lumea în NOUA ERĂ TRUMP. Ce cred românii despre revenirea fabuloasă a preşedintelui american şi ce influență va avea asupra țării noastre?
Donald Trump ar putea rata privilegiul de a susține un discurs în Parlamentul britanic
Potrivit informațiilor confirmate de biroul președintelui Camerei Comunelor, Sir Lindsay Hoyle, până în prezent nu a fost depusă nicio cerere oficială pentru ca Donald Trump să ia cuvântul în Westminster, spre deosebire de recenta vizită a președintelui francez Emmanuel Macron. Speakerul nu a primit solicitarea Surse parlamentare au declarat că un eventual discurs al liderului american reprezintă un „privilegiu”, nu o rutină diplomatică. În mod obișnuit, Lord Chamberlain trimite celor doi speakeri invitația din partea Suveranului doar după ce Guvernul confirmă programul vizitei de stat. În absența documentului, Donald Trump discurs parlament britanic rămâne un scenariu incert. Donald Trump discurs parlament britanic: Criticile parlamentarilor laburiști Deputata laburistă Kate Osborne (Jarrow și Gateshead East) a cerut încă din aprilie blocarea posibilității ca Donald Trump să se adreseze Parlamentului. Într‑o moțiune timpurie, ea a invocat retorica „îngrijorătoare” a politicianului american cu privire la democrație, Orientul Mijlociu și Ucraina. „Este un privilegiu să vorbești în fața ambelor Camere, iar Trump nu l‑a câștigat”, a declarat Osborne, adăugând că Donald Trump discurs parlament britanic ar transmite un semnal greșit. Calendarul vizitei poate evita controversa Programul parlamentar din toamnă oferă o soluție elegantă: Legislativul intră în vacanță de la 16 septembrie la 13 octombrie, perioadă în care partidul Conservator, Laburist și Liberal‑Democrat își desfășoară conferințele anuale. Lord Peter Ricketts, fost ambasador al Marii Britanii la Paris, subliniază că, dacă vizita va fi plasată în această fereastră, lipsa lui Donald Trump discurs parlament britanic nu va fi percepută ca un afront diplomatic. Precedentul vizitei din 2019 În 2019, Donald Trump nu a vorbit în Westminster, după ce speakerul de atunci, John Bercow, și‑a exprimat rezervele publice. Predecesorul său, Barack Obama, beneficiase de onoare în 2011. În pofida restricțiilor, prima vizită de stat a fost dominată de fastul întâlnirilor la Palatul Buckingham, aspect ce l‑a încântat vizibil pe fostul președinte. Următorii pași Palatul Buckingham confirmă că pregătirile tehnice sunt în curs, iar datele exacte vor fi anunțate „în timp util”. Dacă Guvernul britanic va solicita oficial găzduirea unui discurs, procedura ar putea fi finalizată rapid. În caz contrar, Donald Trump discurs parlament britanic va rămâne absent, iar tensiunile politice interne se vor atenua discret.
Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.
Marco Rubio: Șanse mari pentru o întrevedere între Donald Trump și Xi Jinping. „Cred că există unele domenii de cooperare potențială”
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că șansele unei întrevederi între președintele SUA Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping sunt mari. Rubio a declarat că a avut vineri o întâlnire „foarte constructivă și pozitivă” cu ministrul chinez de Externe Wang Yi în Malaezia. Întâlnirea a fost văzută ca premergătoare la un posibil summit Trump-Xi, despre care Trump a declarat că ar dori să aibă loc în acest an, notează Bloomberg. „Există o dorință puternică din ambele părți de a face asta”, le-a spus Rubio reporterilor la Kuala Lumpur, unde emisarii au participat la o reuniune găzduită de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. „Cred că șansele sunt mari”, a spus el, adăugând că cele două țări vor găsi o „dată reciproc acceptabilă”. Întâlnirea a fost una dintre interacțiunile la cel mai înalt nivel dintre cele două țări de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie. O conversație pozitivă între trimișii de rang înalt crește șansele unui summit al liderilor, care ar putea reduce și mai mult tensiunile rămase în urma armistițiului comercial dintre SUA și China. „Suntem două țări mari și puternice și întotdeauna vor exista probleme asupra cărora nu vom fi de acord. Cred că există unele domenii de cooperare potențială”, a declarat Rubio. Întrebat cu privire la ce anume vor colabora cele două țări, Rubio a spus că SUA va lucra cu partea chineză și va face anunțuri publice ulterior. „Cea mai recentă interacțiune a reprezentanților noștri comerciali a fost destul de pozitivă. Și știți, ne putem baza pe aceasta în alte domenii de cooperare potențială”, a spus el, referindu-se la discuțiile de la Londra de luna trecută, care au confirmat un acord care a suspendat taxele vamale foarte ridicate pentru produsele chinezești timp de 90 de zile. Beijingul a adoptat, de asemenea, un ton pozitiv cu privire la reuniune, descriind-o ca fiind „pragmatică și constructivă”, potrivit unei declarații a Ministerului chinez de Externe. Ambele țări au convenit să consolideze comunicarea și dialogul la toate nivelurile, precum și să gestioneze diferențele și să extindă cooperarea, a adăugat Ministerul. În timpul întâlnirii, Wang a subliniat necesitatea de a transpune consensul la care s-a ajuns în politici și acțiuni concrete, adăugând că speră ca SUA să privească China cu o „atitudine obiectivă, rațională și pragmatică”. În ultimele săptămâni au apărut semne că ambele părți încep să își îndeplinească promisiunile anterioare, China fiind de acord să reia livrările de minerale rare, iar SUA oferindu-se să relaxeze unele restricții privind exportul de etan, software de proiectare a cipurilor și componente de motoare de avioane. Secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat la începutul acestei săptămâni că următoarea rundă de negocieri comerciale va începe la începutul lunii august. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio se întâlnește cu ministrul chinez de Externe în Malaysia/ Wang Yi a criticat „comportamentul tipic de INTIMIDARE unilaterală” al SUA