SUA: Congresul aprobă legea emblematică a lui Trump de politici interne
Camera Reprezentanților, dominată de republicani, a votat în cursul după-amiezii pentru aprobarea proiectului de lege, la doar câteva zile după ce Senatul îl trecuse la limită. Legea, cunoscută informal ca „Legea Mare și Frumoasă”, urmează să fie semnată vineri de Trump, în contextul celebrărilor de 4 iulie. Adoptarea rapidă a pachetului – estimat la 3.300 miliarde de dolari – s-a produs în ciuda nemulțumirii unor republicani conservatori, care au denunțat creșterea deficitului și tăierile severe, de peste 1.000 miliarde de dolari, din programul Medicaid. Liderii republicani din Congres au convins aproape întregul partid să voteze în bloc. Doar doi republicani s-au opus alături de democrați. Legea include unele dintre cele mai importante promisiuni de campanie ale lui Trump: scutirea de taxe pentru bacșișuri și ore suplimentare, miliarde de dolari în plus pentru armată și fonduri extinse pentru securizarea graniței – inclusiv extinderea zidului început în primul mandat. Se prevede și crearea de noi centre de detenție pentru migranți, angajarea a mii de noi agenți de frontieră și tăieri importante în ajutoarele sociale. Potrivit Biroului Bugetar al Congresului, măsurile vor duce la o creștere semnificativă a deficitului Totuși republicanii susțin că reducerile de impozite și sporirea securității vor aduce beneficii durabile. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, a denunțat proiectul drept un atac la adresa clasei de mijloc, acuzând „cadouri fiscale pentru miliardari” în schimbul tăierii asistenței pentru milioane de americani. Într-un discurs-maraton rostit înaintea votului, Jeffries a avertizat că aproape 12 milioane de oameni ar putea pierde accesul la Medicaid, iar programul de ajutor alimentar SNAP riscă reduceri drastice. Democrații plănuiesc să transforme această lege în temă centrală a campaniei pentru alegerile intermediare din 2026. Organizații afiliate Partidului Democrat pregătesc deja campanii media împotriva republicanilor vulnerabili, inclusiv în Pennsylvania, Michigan și Wisconsin. Republicanii au lucrat timp de peste un an la acest proiect legislativ, începând pregătirile înainte chiar ca Trump să fie reales. Lecția din 2016, când președintele nu avea o agendă legislativă clară, pare să fi fost învățată – de această dată, coordonarea dintre Casa Albă și Congres a fost intensă și constantă, spun surse CNN.
Legea mare și frumoasă a lui Trump a fost adoptată, energia verde și mașinile electrice sunt marile pierzătoare ale noii strategii fiscale
Noua lege fiscală adoptată în Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, supranumită chiar de el „big, beautiful bill”, este deja considerată una dintre cele mai controversate inițiative economice din ultimii ani. În timp ce marile corporații, industria de apărare și sectorul manufacturier american sunt favorizate de noile măsuri, energia regenerabilă și vehiculele electrice riscă să piardă teren serios, iar efectele pot ajunge până în Europa. Lovitură directă pentru energia verde și industria vehiculelor electrice Poate cea mai dureroasă lovitură dată de această lege este direcționată spre sectorul energiei regenerabile și al mobilității electrice. Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie solară, eoliană și alte forme de energie verde până în 2027. Dezvoltatorii vor fi obligați să îndeplinească cerințe stricte pentru a mai putea beneficia de facilități, ceea ce reduce dramatic competitivitatea acestora, scrie CNN. Asociația Americană pentru Energie Curată (American Clean Power Association) a criticat dur această decizie, numind-o „un pas înapoi pentru politica energetică americană”. Organizația avertizează că rezultatul va fi pierderea de locuri de muncă în sectorul verde și creșterea facturilor la energie pentru consumatori. În paralel, legea pune capăt creditelor fiscale pentru cumpărătorii de mașini electrice – de până la 7.500 de dolari – începând cu finalul lunii septembrie 2025. Aceste subvenții urmau să fie menținute până în 2032, oferind un sprijin esențial pentru tranziția către transportul electric. În lipsa lor, industria auto riscă să piardă avântul câștigat în ultimul deceniu, iar constructorii – inclusiv cei europeni care exportă în SUA – pot fi afectați indirect. Marile câștiguri: corporații, industrie grea și americanii bogați Pe de altă parte, marii câștigători ai legii sunt companiile, în special cele din industria grea și manufacturieră. Legea readuce deductibilitatea integrală a investițiilor în echipamente și fabrici încă din primul an – o măsură care fusese eliminată treptat începând din 2023. Producătorii de cipuri, în special, vor beneficia de noi stimulente pentru a construi fabrici pe teritoriul american. Și persoanele fizice cu venituri mari ies în câștig. Analiza Penn Wharton Budget Model arată că cei din top 0,1% vor avea o creștere medie anuală a venitului net de peste 290.000 de dolari, în timp ce americanii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari vor putea deduce până la 40.000 de dolari pe an din taxe locale și de stat – o relaxare temporară introdusă pentru cinci ani. Alte măsuri includ deduceri pentru angajații care primesc bacșișuri sau ore suplimentare, însă numai până la anumite plafoane și cu excluderea celor care câștigă peste 160.000 de dolari pe an. Perdanții: americanii cu venituri mici, spitalele și sustenabilitatea La polul opus se află cei cu venituri mici și medii, dar și întregul sistem de sănătate publică. Legea introduce, pentru prima dată în istorie, cerințe federale de muncă pentru beneficiarii Medicaid și SNAP (programul de alimente), iar părinții copiilor de peste 14 ani vor fi obligați să lucreze sau să participe la cursuri pentru a-și păstra beneficiile. Consecințele ar putea fi dramatice: peste 10 milioane de americani ar putea rămâne fără asigurări de sănătate până în 2034, estimează o analiză CNN pe baza previziunilor Congresului. Spitalele, mai ales cele din mediul rural, vor fi puternic afectate de lipsa compensațiilor pentru îngrijirea pacienților fără asigurare, în ciuda unui fond de urgență de 50 de miliarde de dolari, considerat insuficient. În același timp, legea ar putea adânci deficitul bugetar al SUA cu 3,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. Această presiune suplimentară asupra datoriei naționale riscă să mențină sau chiar să crească dobânzile, afectând indirect accesul la credit pentru cetățeni și firme din întreaga lume. Ce înseamnă toate acestea pentru Europa și pentru România Deși legea este americană, impactul ei se simte global. O diminuare a interesului pentru energia verde în SUA poate influența prețurile internaționale la materiale, investiții și tehnologii sustenabile. Companiile europene care exportă vehicule electrice în SUA – inclusiv modele produse în România – ar putea pierde clienți dacă stimulentele fiscale dispar. Pe de altă parte, creșterea investițiilor în industria grea americană și producția de cipuri ar putea redesena lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Iar politicile mai dure față de susținerea socială ar putea inspira sau contrasta cu abordările statelor europene, unde tranziția verde este încă susținută de fonduri publice.
Donald Trump, sub amenințarea hackerilor. Mai multe e-mail-uri sensibile ar putea deveni publice cât de curând
Un grup de hackeri, suspectați că au legături cu armata iraniană, amenință că va publica peste 100 de gigabytes de e-mailuri furate de la colaboratori apropiați ai fostului președinte american Donald Trump. Aceste documente includ corespondența unor persoane importante precum șefa de cabinet Susie Wiles, consilierul Roger Stone, avocata Lindsey Halligan și chiar Stormy Daniels, fosta actriță de filme pentru adulți care susține că a avut o relație cu Donald Trump. De când au început problemele pentru Donald Trump În vara anului trecut, aceeași grupare a reușit să fure un volum considerabil de documente din campania electorală a lui Trump și le-a scurs către echipa lui Joe Biden, dar și către mari publicații americane precum New York Times și Politico. Atunci, mulți au interpretat atacurile drept o tentativă a Iranului de a influența alegerile prezidențiale din SUA. De data aceasta, hackerii cunoscuți sub numele de „Robert” au anunțat prin Reuters că dețin corespondența internă a unor figuri cheie din cercul lui Trump și iau în calcul să vândă aceste materiale. Totuși, ei nu au oferit detalii despre conținutul mesajelor sau despre potențialii cumpărători, scrie publicația Gizmodo. Momentul reluării activității grupului nu este întâmplător: Statele Unite, sub conducerea lui Trump, au lansat recent o operațiune militară împotriva Iranului. Totuși, specialiștii consideră că dacă hackerii ar fi deținut informații cu adevărat compromițătoare, ar fi folosit aceste date înaintea atacului pentru a crea un avantaj diplomatic sau pentru a șantaja. Reprezentanții administrației Trump au negat ferm validitatea amenințărilor, calificând acțiunea drept o campanie de dezinformare menită să discrediteze președintele și colaboratorii săi. Marci McCarthy, directoarea departamentului pentru comunicare al Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA), a declarat pe platforma X că astfel de atacuri reprezintă „propagandă digitală calculată” și a promis că vinovații vor fi identificați și aduși în fața justiției. Deși Iran nu este recunoscut drept unul dintre cei mai avansați actori cibernetici la nivel global, Israel fiind considerat mult mai sofisticat în acest domeniu, grupul „Robert” sau APT42 (cunoscut și drept „CharmingKitten”) este renumit pentru metodele sale complexe. Malware pe telefoanele oficialilor americani Hackerii au instalat malware pe telefoanele oficialilor pentru a înregistra convorbiri și monitoriza activitatea mobilă. Ei au vizat anterior oficiali de rang înalt din afara campaniei Trump, inclusiv un fost adjunct al CIA și ambasadorul SUA în Israel. În septembrie 2024, Departamentul de Justiție al administrației Biden a acuzat trei iranieni că au orchestrat această operațiune de hacking, fiind angajați ai Gărzii Revoluționare Iraniene. Scopul declarat al atacurilor a fost să provoace dezbinare, să submineze încrederea în procesul electoral american și să obțină ilegal informații sensibile despre oficiali americani.
Hamas acceptă un armistițiu doar dacă înțelegerea va duce la finalul războiului
Reprezentanții Hamas au anunțat că acceptă un armistițiu doar dacă înțelegerea va duce la finalul războiului. Propunerea va fi analizată miercuri. Președintele Donald Trump a făcut propunerea și a anunțat că Israelul a acceptat-o. Reprezentanții Hamas declară că sunt deschiși unui acord de armistițiu cu Israelul, dar că nu au acceptat încă propunerea lui Donald Trump. Oficialul Hamas, Taher al Nunu, a spus că gruparea militantă este „gata și serioasă în ceea ce privește ajungerea la un acord”, potrivit AP. El a transmis că Hamas este „gata să accepte orice inițiativă care duce în mod clar la sfârșitul complet al războiului”. O delegație Hamas se întâlnește miercuri la Cairo cu mediatori egipteni și qatarezi pentru a discuta propunerea, potrivit unui oficial din Egipt, citat de Sky News. Președintele Donald Trump a declarat marți că Israelul a acceptat condițiile pentru un armistițiu de 60 de zile în Gaza și a avertizat Hamas să accepte acordul înainte ca situația să se înrăutățească.
Kremlinul neagă acuzațiile SUA că Rusia ar încetini negocierile de pace din Ucraina
Kremlinul a respins marți declarațiile reprezentantului special al președintelui american Donald Trump privind Ucraina, care susține că Rusia tergiversează negocierile de pace, scrie Reuters. Moscova spune, totuși, că a respectat toate acordurile stabilite până în prezent în cadrul discuțiilor. Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, a afirmat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce bombardează ținte civile în Ucraina”. Întrebat despre aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia apreciază implicarea echipei lui Trump în sprijinul discuțiilor, însă respinge ideea că ar bloca procesul. „Nimeni nu întârzie nimic aici”, a declarat Peskov reporterilor la Moscova. „Suntem în mod natural în favoarea atingerii obiectivelor pe care încercăm să le atingem prin operațiunea militară specială prin mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesați să amânăm nimic”. Peskov a adăugat că încă nu s-a stabilit o dată clară pentru cea de-a treia rundă de discuții.
Cristian Doiu vrea reforma in digitalizare, pentru a ajunge la standardul USA. A creat Chatter, prima rețea 100% românească, alternativa la Twitter / X sau TruthSocial
Tehnologia și digitalizarea. Sunt două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și în România. Primul gând – atunci când vorbim despre acest subiect – ne zboară la Musk și Zuckerberg, doi dintre marii giganți digitali și la imperiile pe care le-au creat aceștia. De multe ori, tehnologia – ești la un click distanță de orice informație – pare o adevărată binecuvântare. Alteori, trăiești periculos și ajungi să cunoști și reversul medaliei, venit din “tenebrele” lumii digitale pe care dacă nu o decriptezi suficient se poate întoarce împotriva ta. Nu de puține ori te înfioară doar gândul că un robot bine optimizat și “ferchezuit” digital îți poate lua locul de muncă. Mituri, adevăruri sau scenarii elucubrante? Rămâne de văzut cum va arăta peste 10-20 de ani viitorul digital. Antreprenorul Cristian Doiu vrea să-și pună amprenta în digitalizarea românească România de astăzi are o piață digitală – subjugată însă companiilor cu monopol – deși, paradoxal, românii sunt mari consumatori de internet. Ne-o spune Cristian Doiu, unul dintre numele de rezonanță de pe piața tehnologiei din țara noastră. La 12 ani, a avut cel mai vizitat site din România. Prin prisma vârstei și pentru că nu avea expertiza necesară, nu a conștietizat atunci pe deplin amploarea succesului său digital. A fost însă „scânteia” prin care a devenit conștient și pasionat de potențialul industriei de antreprenoriat, dar și de cea de dezvoltare digitală de software și de aplicații web. Cristian Doiu poate fi, la o scară mai mică, păstrând proporțiile pe tărâmurile noastre, un “Elon Musk de România.” Antreprenorul român – care și-a focalizat cunoștințele și spiritul inovativ pentru a dezvolta mai multe aplicații pe piața locală digitală – a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre lansarea rețelei Chatter, o alternativă la Twitter / X sau TruthSocial. Digitalizarea în România, o ecuație cu multe necunoscute Antreprenorul Cristian Doiu recunoaște că ecuația digitală nu este deloc una simplă. Este nevoie de perseverență, de timp, de lucru într-o echipă competitivă și solidară, dar și de cunoștințe și profesionalism. De-a lungul timpului, a înțeles – uitându-ne la magnații digitali, de la Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos până la Larry Ellison – că este greu să reinventezi roata și să ții pasul cu giganții lumii tehnologice. Mărturisește, însă, că are multe motive să fie optimist. Prin prisma expertizei sale, susține că piața digitală din România este una ofertantă, pentru a duce tehnologia la un alt nivel, atât în ceea ce privește educarea consumatorului, dar și prin calitatea informației, care poate face diferența între corectitudine și manipulare. „Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate” Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, cu o experiență vastă în programare (UI/UX/Web design), Cristian Doiu a conceput și a lansat Chatter.al – prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android, punând în centrul său utilizatorii, libertatea de exprimare și siguranța datelor. Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play Store. În curând, va apărea și varianta pentru iOS. Creat de un antreprenor român, pentru români și europeni, Chatter.al este un proiect cu un accent puternic pe suveranitatea digitală și pe nevoile reale ale utilizatorilor locali. Cristian Doiu nu pierde deloc timpul și lucrează deja la varianta integrării unui asistent AI, care să ofere sugestii și să răspundă la întrebările utilizatorilor. „Noi avem mai multe aplicații dezvoltate, sunt șase la număr. Este al doilea produs mediatizat, cu ajutorul căruia vrem să penetrăm puțin piața digitală, deoarece considerăm că are foarte mare potențial, atât de dezvoltare internă, cât și de dezvoltare globală internațională. Chatter este prima rețea de socializare 100% românească. M-am documentat, știu că au mai existat câteva tentative, dar nicio persoană nu se implică atât de vehement pe cât o fac eu în fiecare zi în dezvoltarea unei astfel de aplicații. Motivele sunt multiple, iar una dintre ele o reprezintă faptul că aplicațiile de socializare – cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și mai nou TikTok – au deja monopol. Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate. Chatter vrea să fie alternativa românească pentru orice rețea de socializare globală și este la început de drum. Cred că se fac doi ani de când lucrăm la această aplicație și este gata de vreo jumătate de an. Momentan, comunitatea se formează, suntem în plină dezvoltare și în plin proces de promovare”, povestește Cristian Doiu. „Încercăm să îmbunătățim piața digitală, aici, local, cu resursele pe care le avem” Alternativa locală la rețelele globale – Chatter.al oferă o experiență familiară și modernă, în stilul Twitter sau TruthSocial, unde utilizatorii pot posta texte scurte, imagini, videoclipuri, pot interacționa prin comentarii, aprecieri și distribuiri. Platforma își propune însă să mențină un echilibru între libertatea de exprimare și un discurs responsabil, oferind un sistem de moderare adaptat cadrului legal românesc și nu impus de politici internaționale, de multe ori nepotrivite și neadaptate pentru realitatea locală. „Referitor la aceste aplicații proprii – de cele mai multe ori, nu încercăm să reinventăm roata – ci să ne adaptăm la piața globală. Adică, ne uităm la – Elon Musk, la Mark Zuckerberg, la Jeff Bezos – fondatorul Amazon și Larry Ellison – cofondatorul Oracle – și vedem cum își dezvoltă fiecare piața digitală. Încercăm și noi să o îmbunătățim atât cât putem aici, local, cu resursele pe care le avem. Eu sunt un pionier în ceea ce privește dezvoltarea digitală. La 12 ani, spre exemplu, am avut cel mai vizitat site din România. Ulterior s-a renunțat, am devenit mult mai profesionist, dar dacă atunci știam și aveam creierul de acum – se putea monetiza la nivel de milioane de euro proiectul acela. Atunci, a fost însă momentul în care am devenit pasionat de industria de antreprenoriat și respectiv dezvoltare digitală de software și aplicații web”, a povestit Cristian Doiu, într-un interviu acordat Gândul. „Aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente” Cristian Doiu
Emmanuel Macron: „Taxele vamale sunt concepute de cei mai puternici și sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj”
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat din nou politica comercială a omologului său american Donald Trump, afirmând că relansarea războiului tarifar este „o aberație” și un instrument de „șantaj”. Fără a se referi în mod specific la Statele Unite sau la președintele american, Macron a declarat că taxele vamale percepute de țările puternice sunt adesea o formă de „șantaj” mai degrabă decât instrumente de reechilibrare a comerțului, conform Reuters. Comentariile sale au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la cea de-a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (FFD4), o inițiativă a ONU, care are loc la Sevilla, în Spania, în contextul în care Uniunea Europeană negociază un acord comercial cu Statele Unite. Emmanuel Macron a subliniat: „Trebuie să restabilim libertatea și echitatea din comerțului internațional, în locul barierelor și taxelor vamale, care sunt concepute de cei mai puternici și care sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj, nicidecum ca instrumente de reechilibrare”. De asemenea, Macron a îndemnat la sprijinirea – și regândirea – Organizației Mondiale a Comerțului pentru a o alinia la obiectivele de combatere a inegalității și a schimbărilor climatice. „Readucerea unui război comercial și a taxelor vamale în acest moment din viața planetei este o aberație, mai ales când văd taxele vamale care sunt impuse țărilor ale căror economii abia își încep decolarea”, a spus Macron. În aprilie, președintele SUA Donald Trump a dezvăluit un set de taxe vamale cuprinse între 10% și 50% pe importurile din mai multe state, deși ulterior a schimbat cursul și a redus în mare parte nivelul taxelor timp de 90 de zile. Conform agenției Națiunilor Unite pentru comerț, taxele vamale ar putea avea un impact catastrofal asupra țărilor în curs de dezvoltare, unele dintre cele mai puțin dezvoltate state din lume, cum ar fi Lesotho, Cambodgia, Laos, Madagascar și Myanmar, confruntându-se cu unele dintre cele mai mari taxe. Macron, un critic vocal al campaniei tarifare a Washingtonului, a spus, de asemenea, că este o aberație ca SUA să le ceară europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansează un război comercial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Datoria publică a Franței a crescut la 114% din PIB în primul trimestru din 2025. Pericolul RETROGRADĂRII ratingului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Democrația sub asediul inteligenței artificiale: 80% din alegerile ultimului an afectate, România printre cele mai grave cazuri, arată ultimul raport internațional
Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru democrație, afectând masiv alegerile din întreaga lume în ultimul an. Un raport recent publicat de International Panel on the Information Environment (IPIE), un consorțiu internațional specializat în analiza amenințărilor asupra spațiului informațional global, relevă că 80% dintre alegerile desfășurate în 2024 au fost marcate de campanii masive de dezinformare generate prin inteligență artificială. Potrivit aceluiași raport, România se numără printre cele mai afectate țări, confruntându-se cu situații extrem de grave. În detaliu, raportul IPIE precizează că, în 69% dintre cazurile analizate, intervenția inteligenței artificiale a provocat efecte negative directe asupra procesului electoral. Acest fenomen este îngrijorător, deoarece tehnologia folosită combină realismul impresionant al conținutului generat și viteza extraordinară de răspândire, aspecte subliniate și într-o analiză detaliată publicată recent de New York Times. Cum au fost afectate alegerile din România România este unul dintre exemplele marcante menționate în raport, în contextul alegerilor prezidențiale desfășurate în martie și mai 2024. Primul tur al alegerilor a fost chiar anulat din cauza campaniilor de dezinformare. În centrul atenției s-a aflat candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, a cărui campanie electorală a fost intens sprijinită de operațiuni coordonate din Rusia, folosindu-se de ferme de boți și tehnologii avansate de AI generativ. Un caz emblematic de manipulare a fost difuzarea unui video fals în care președintele american Donald Trump părea să-l susțină pe Georgescu, spunând că acesta este „cel mai bun politician pe care l-am întâlnit”. Experții au identificat discrepanțe clare între sunetul și mișcările buzelor din clip, ceea ce a trădat manipularea. Cu toate acestea, impactul asupra opiniei publice a fost semnificativ. Cazuri similare în alte țări Pe lângă România, raportul atrage atenția și asupra altor țări grav afectate, precum Polonia și Canada. În Polonia, tot Donald Trump apărea într-un video fals exprimând susținere pentru candidatul de extremă dreapta Sławomir Mentzen. Conform unei analize realizate de Institute for Strategic Dialogue (ISD), rețele online controlate de Kremlin au utilizat AI pentru a genera materiale și a manipula percepțiile publice, inclusiv răspândind informații false despre refugiații ucraineni. În Canada, un alt incident major a fost o fotografie falsă în care premierul Mark Carney era prezentat alături de Ghislaine Maxwell pe „Insula Epstein”, cunoscută pentru scandaluri de abuz sexual. Aceste imagini manipulate au fost folosite pentru atacuri politice și discreditarea adversarilor. Deepfake-uri și AI: O combinație periculoasă O caracteristică esențială a acestor campanii este utilizarea deepfake-urilor, imagini și videoclipuri falsificate care par autentice. De exemplu, în India a circulat intens un clip aparent nevinovat, în care premierul Narendra Modi dansa într-un stil Bollywood. Difuzat strategic în perioada electorală, acest material a contribuit la confuzia generală și a diminuat capacitatea alegătorilor de a distinge între realitate și manipulare. Potrivit Isabelle Frances-Wright, director Technology and Society la ISD, problema majoră a inteligenței artificiale este că permite acum combinarea calității și a vitezei de propagare a conținutului fals, ceea ce reprezintă un „teritoriu cu adevărat înspăimântător”, aspect confirmat și de publicația italiană La Repubblica. Raportul internațional cere o reacție fermă și imediată din partea autorităților și instituțiilor internaționale pentru a combate această amenințare crescândă și pentru a proteja integritatea democrațiilor din întreaga lume. În lipsa unor măsuri adecvate, există riscul ca procesele democratice să devină vulnerabile în mod permanent în fața manipulării prin tehnologii avansate.
Donald Trump, furios pe Canada după ce a îndrăznit să taxeze Google și Amazon, anunță că pune capăt tuturor negocierilor comerciale
Președintele american Donald Trump a provocat un nou val de tensiuni în relațiile comerciale cu vecinul de la nord, Canada, după ce a reacționat dur la o taxă introdusă de guvernul de la Ottawa. Este vorba despre o măsură fiscală care vizează giganții digitali precum Google, Amazon, Meta sau Airbnb, și care a fost percepută de liderul de la Casa Albă drept un „atac direct” asupra Statelor Unite, notează Reuters. Taxa pe serviciile digitale a stârnit furia Washingtonului Canada a anunțat că, începând cu 30 iunie, va implementa o taxă de 3% pe veniturile generate de marile companii digitale care înregistrează venituri globale de peste 1,1 miliarde de dolari canadieni și câștiguri locale de minimum 20 de milioane. Printre companiile afectate se numără nume uriașe din tehnologie, precum Amazon, Google, Uber și Meta. Reacția lui Donald Trump nu a întârziat. Pe platforma sa Truth Social, actualul președinte american a transmis un mesaj tăios: „Din cauza acestei taxe scandaloase, punem capăt TUTUROR negocierilor comerciale cu Canada, cu efect imediat.” Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, Canada va fi informată în legătură cu noile tarife vamale pe care le va avea de plătit pentru a face afaceri cu Statele Unite. O nouă escaladare într-o relație tot mai tensionată Tensiunile dintre cele două țări au escaladat în ultimele luni, în contextul în care Trump a amenințat de mai multe ori cu impunerea de noi taxe vamale. În plus, în mod controversat, a declarat în mai multe rânduri că ar dori să „anexeze Canada”, o declarație care, deși pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, a fost tratată cu seriozitate în mediile diplomatice. Premierul canadian Mark Carney a calificat anterior dublarea tarifelor la oțel și aluminiu impusă de SUA drept „ilegală și nejustificată”, promițând un răspuns ferm. Canada este principalul furnizor al SUA pentru aceste resurse, ceea ce face ca deciziile de la Washington să afecteze grav economia canadiană. În paralel, Trump a criticat și Uniunea Europeană pentru politici similare de taxare a companiilor digitale, pe care le consideră forme mascate de protecționism economic. Războiul fiscal se mută pe scena geopolitică Această decizie marchează o nouă etapă în războiul fiscal global purtat în jurul giganților tehnologici. Deși multe țări europene și-au manifestat sprijinul pentru taxarea echitabilă a acestor companii, administrația Trump a refuzat în mod constant ideea că astfel de măsuri sunt justificate, acuzând „atacuri economice” asupra intereselor americane. Dacă ruptura dintre Statele Unite și Canada se va adânci, consecințele pot fi semnificative nu doar pentru cele două economii, ci și pentru stabilitatea relațiilor comerciale internaționale.
Trump vrea să blocheze legile care controlează inteligența artificială, iar experții avertizează că planeta va plăti prețul
Statele Unite ar putea interzice temporar orice reglementare a inteligenței artificiale (AI), dacă un proiect de lege sprijinit de Donald Trump va fi adoptat în forma actuală. În ciuda sprijinului politic republican din Congres, cercetătorii avertizează că măsura ar putea avea consecințe climatice majore, contribuind la o explozie a emisiilor de gaze cu efect de seră, notează The Guardian. Potrivit unei estimări furnizate de cercetători de la Universitatea Harvard pentru The Guardian, folosirea necontrolată a AI în SUA ar putea genera, în următorii zece ani, peste un miliard de tone de dioxid de carbon – echivalentul emisiilor anuale ale Japoniei. Îngrijorarea pornește de la consumul masiv de energie al centrelor de date care alimentează dezvoltarea AI, multe dintre acestea fiind alimentate încă din surse fosile. Proiectul de lege: o pauză de 10 ani pentru orice control asupra AI Textul legislativ propus de republicani, cunoscut și ca „proiectul fiscal și de cheltuieli Trump”, conține o prevedere controversată: interzicerea oricărei reglementări statale asupra inteligenței artificiale timp de un deceniu. Deși limbajul a fost recent atenuat, vorbindu-se acum despre o „pauză temporară”, scopul rămâne același – împiedicarea statelor americane de a introduce reguli privind impactul AI asupra mediului sau societății. În paralel, proiectul oferă 500 de milioane de dolari pentru extinderea accesului la internet în zonele rurale, dar condiționează aceste fonduri de lipsa oricărei încercări de reglementare a AI la nivel local. Mai mulți senatori republicani, printre care Josh Hawley și Marsha Blackburn, și-au exprimat rezervele, însă amendamentele pentru eliminarea prevederii vor necesita sprijin din partea a cel puțin patru republicani pentru a avea succes. Impactul climatic: AI poate anula eforturile de reducere a emisiilor Experții subliniază că folosirea AI este una dintre cele mai intensive activități din punct de vedere energetic. O singură interogare prin ChatGPT, de exemplu, consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât o căutare standard pe Google. Într-un context în care infrastructura energetică americană este încă dominată de gaze naturale și cărbune, extinderea masivă a centrelor de date amenință să contracareze toate progresele în combaterea schimbărilor climatice. „Dacă interzici supravegherea și reglementarea, încetinești tranziția către surse de energie mai curate și descurajezi investițiile în eficiență energetică”, avertizează Gianluca Guidi, cercetător la Harvard. La rândul său, senatorul democrat Ed Markey a calificat propunerea republicană drept „periculoasă și iresponsabilă”, afirmând că dezvoltarea AI ar trebui însoțită de măsuri ferme pentru protejarea sănătății publice și a planetei. De altfel, companii mari din domeniul tehnologiei au recunoscut deja dificultățile de a menține promisiunile climatice. Google, de exemplu, a raportat o creștere cu 48% a emisiilor sale de carbon din 2019 până în 2023, în mare parte din cauza extinderii în domeniul AI. O planetă în pericol, o tehnologie fără frâne În ciuda retoricii potrivit căreia AI ar putea contribui la eficientizarea rețelelor energetice sau la combaterea poluării, tot mai mulți experți consideră aceste promisiuni ca fiind „greenwashing”. Alex Hanna, director de cercetare la Distributed AI Research Institute, afirmă că „marile companii tehnologice sacrifică prezentul pentru un viitor iluzoriu, alimentând în realitate un model de dezvoltare nesustenabil”. În lipsa unei legislații federale clare, unele state americane și-au exprimat intenția de a introduce propriile reglementări privind impactul AI asupra mediului. Însă, dacă prevederea din proiectul de lege va rămâne în vigoare, aceste inițiative vor fi blocate timp de zece ani – o perioadă considerată crucială pentru atingerea obiectivelor climatice internaționale.