Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
TARIFELE lui Trump accelerează disponibilizările în industria pieselor auto
Tarifele impuse de administrația Trump pe importuri lovesc din plin industria americană de componente auto, care reclamă lipsa materiei prime precum și scăderea profitabilității, iar în final, angajații sunt cei care suportă consecințele. Decizia președintelui Donald Trump de a mări taxele vamale pentru a impulsiona piața locală nu a fost una inspirată. Reprezentanții industriei auto, specializați pe producția de componente, acuză faptul că nu își mai pot procura materiile prime necesare realizării activității. Mai mult, din cauza războiului comercial declanșat de Trump, principalele piețe de export percep acum taxe suplimentare. „Intenția președintelui Donald Trump de a sprijini industria locală a dat greș. Companiile și-au amânat termenele privind comenzile și concediază masiv angajați”, susțin sindicatele producătorilor de piese auto. Ca efect la creșterea costurilor de producție, firmele au dorit să-și protejeze profitabilitatea și au început procesul disponibilizărilor. Potrivit Bloomberg, într-un singur weekend au fost concediați peste 3.000 de lucrători din sector. Mai mult, investițiile promise de marii jucători din Statele Unite, care însumează aproximativ 4 miliarde de dolari, au fost sistate pe fondul riscurilor asociate tarifelor. Deși Trump a promis încă din timpul campaniei electorale că șomajul va scădea radical în primul său an de mandat, se pare că acest indicator este în creștere. Potrivit datelor, rata șomajului este 4,2%, în ascensiune față de perioada similară a anului trecut, când se situa la 4%. Acest lucru înseamnă că în acest moment, peste 7 milioane de americani sunt șomeri. CITEȘTE ȘI: Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul Administrația SUA insistă că instalațiile nucleare iraniene au fost DISTRUSE /Trump condamnă afirmațiile lui Medvedev despre ajutarea Teheranului Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Întâlnire TRUMPDan?! Hurezeanu a înmânat invitația către SUA. Oana Țoiu: Vor fi demersuri foarte clare în această direcție
Ministrul desemnat al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, spune luni, după audierea din comisia de specialitate din Parlament, că ministrul Emil Hurezeanu a notificat SUA pentru a stabili o întâlnire între președintele Nicușor Dan și Donald Trump. „O invitație pentru președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a fost deja transmisă de domnul Hurezeanu. (…) Vor fi demersuri foarte clare în această direcție”, transmite Oana Țoiu. Cât despre vizita unor delegații bipartizane ale Congresului SUA în România, Oana Țoiu adaugă că „mesajul în Statele Unite ale Americii a fost că România a ales parcursul european și a ales să întărească apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii”. „În acest moment au fost mai multe delegații din Statele Unite ale Americii – bipartizane, atât democrate, cât și republicane – care au venit în România nu doar ca să monitorizeze rezultatul alegerilor, și știm că mesajul a fost foarte clar: România a ales parcursul european și a ales să întărească apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Acest mesaj este foarte, foarte clar înțeles de administrația Trump, dar este la fel de clar pentru noi și în interiorul Uniunii Europene, iar viitorii pași pentru siguranța regiunii țin de deciziile NATO, de deciziile Uniunii Europene și, foarte puternic, de parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii”. Sursa FOTO: USR CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Telefonul patriotic Trump T1, o chinezărie aurie rebranduită, arată investigațiile presei de specialitate de peste ocean
Telefonul „Trump Mobile T1”, prezentat recent ca simbol al patriotismului american și al independenței digitale față de marile companii tech, este în realitate un smartphone produs în China, cu un design reciclat și un preț de vânzare exagerat. Sub poleiala aurie și retorica naționalistă se ascunde o simplă operațiune de rebranding, arată mai multe investigații realizate de publicații tech influente din SUA, precum The Verge, New York Magazine și Reuters. Promovat ca un telefon „făcut în America” și destinat celor care „gândesc drept”, T1 este de fapt o versiune modificată a unui model produs de gigantul chinez Wingtech, deja vândut în SUA sub branduri low-cost precum REVVL. Cu specificații medii și un design generic, dispozitivul pare să fi fost împachetat într-o carcasă aurie și vândut la un preț triplu sub umbrela „Trump Mobile”. Promisiunea „Made in USA” se spulberă la prima verificare Trump Mobile T1 a fost lansat la începutul lunii iunie 2025, într-o campanie de promovare agresivă în rândul susținătorilor fostului președinte. Telefonul costă 499 de dolari și este disponibil împreună cu un abonament lunar denumit „Planul 47” — o referință la ambiția lui Donald Trump de a deveni cel de-al 47-lea președinte al SUA. Compania promite conectivitate 5G, un sistem de operare bazat pe Android și funcții suplimentare precum telemedicină și asistență rutieră. Însă investigațiile jurnaliștilor americani arată că telefonul nu este nicidecum proiectat sau fabricat în SUA. Conform The Verge, designul, specificațiile și chiar imaginile de promovare sunt aproape identice cu cele ale modelului REVVL 7 Pro 5G — un telefon produs de Wingtech și vândut anterior de T-Mobile pentru doar 169 de dolari. Wingtech, compania din spatele acestor modele, produce telefoane sub contract pentru mai multe branduri occidentale, inclusiv Xiaomi, Motorola și Nokia. Deși Trump Mobile susține că telefonul este „personalizat în SUA”, acest lucru pare să se limiteze la aplicarea unei sigle și la modificări de software minime. Dispozitivul nu are niciun element hardware fabricat în Statele Unite, iar termenul „Made in USA” nu apare pe niciuna dintre componentele sale, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind veridicitatea campaniei de marketing. Trump T1. (Foto: Trump Mobile) Trump Mobile, o rețea virtuală fără infrastructură proprie La fel de discutabilă este și rețeaua mobilă în sine. Trump Mobile nu deține o infrastructură de telecomunicații proprie, ci funcționează ca un MVNO (Mobile Virtual Network Operator) — un operator care închiriază rețelele altor companii. În cazul de față, rețeaua folosită este pusă la dispoziție de AT&T, Verizon sau T-Mobile, în funcție de regiune. Potrivit New York Magazine, serviciul este furnizat printr-o companie intermediară numită DTTM Operations, care deține licența brandului „Trump” pentru astfel de produse. Sub capotă, nu există nimic care să sugereze vreo inovație tehnologică sau un control real asupra serviciului. Este vorba, în esență, despre o franciză comercială, vândută sub pretextul patriotismului. În plus, clienții nu beneficiază de o politică de returnare a produsului, iar serviciul de asistență este minimal. Pentru 47,45 de dolari pe lună, utilizatorii primesc date mobile limitate și câteva servicii auxiliare, într-un pachet cu valoare discutabilă în raport cu prețul. O chinezărie vândută pe valul retoricii MAGA Analiza economică a acestui produs sugerează că Trump Mobile T1 este, mai degrabă, un simbol al marketingului politic decât al inovației tehnologice. Produsul exploatează sentimentele anti-Big Tech și anti-China, deși în realitate depinde exact de tehnologia chineză împotriva căreia pretinde că luptă. Experți în securitate cibernetică atrag deja atenția că, în lipsa unei trasabilități clare a software-ului și a componentelor, nu pot fi excluse riscurile legate de confidențialitate. De altfel, pagina de confidențialitate a site-ului Trump Mobile recunoaște că datele utilizatorilor sunt colectate, partajate și folosite de zeci de parteneri pentru reclame personalizate — o practică des întâlnită, dar în contradicție cu mesajul de independență digitală transmis de brand. Pe scurt, telefonul „Trump Mobile T1” este o chinezărie aurie, fără nicio legătură reală cu producția americană, promovată printr-o campanie abilă de rebranding politic. În loc de un „device patriotic”, avem de-a face cu un produs generic, supraevaluat, destinat celor care preferă imaginea în locul substanței.
Trump a rezolvat și cazul TikTok: mai oferă încă 90 de zile platformei educative să supraviețuiască în SUA
TikTok mai primește o amânare de la interdicția oficială în Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va semna un nou ordin executiv prin care prelungește cu 90 de zile termenul impus de legea „vinde sau dispari”. Deși legea a fost adoptată încă de anul trecut și a intrat în vigoare în ianuarie, platforma chineză a continuat să funcționeze nestingherită, datorită mai multor „gesturi de clemență” din partea Casei Albe. TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, ar fi trebuit să fie interzisă complet în SUA dacă nu se vindea către o entitate americană. Însă Trump, care s-a poziționat anterior ca susținător al platformei și chiar a recunoscut că a ajuns „să o folosească”, a amânat în mod repetat aplicarea sancțiunilor. Noua prelungire este a treia din acest an și vine pe fondul negocierilor comerciale tensionate dintre SUA și China, în care TikTok pare să fi devenit o piesă de șah, scrie CNN. Platforma rămâne activă, dar vânzarea bate pasul pe loc Conform Casei Albe, această perioadă suplimentară va fi folosită „pentru a asigura încheierea unei tranzacții” care ar permite americanilor să folosească aplicația în siguranță, fără ca datele lor să ajungă la Beijing. Cu toate acestea, nu există încă un acord semnat, iar unele surse susțin că vânzarea este blocată de reticența Chinei de a ceda algoritmul TikTok, considerat cheia succesului platformei. Un acord aproape finalizat în aprilie — care implica investitori americani și companii din zona tehnologiei — a fost suspendat după ce Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva Chinei. ByteDance, compania-mamă, a declarat că „există chestiuni cheie nerezolvate” și că orice tranzacție va necesita aprobarea guvernului chinez. Legea există, dar nu se aplică. De ce? Legea care cere vânzarea sau interzicerea TikTok a fost semnată de fostul președinte Joe Biden și a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025. În teorie, dacă TikTok nu este vândut, ar trebui interzis pe teritoriul SUA. În practică, însă, Trump a suspendat de două ori deja aplicarea legii, iar platforma este încă accesibilă pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani. Pretextul oficial pentru aceste amânări este nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a da timp pentru un transfer sigur de proprietate. Însă criticii președintelui acuză o abordare politică și populistă, dat fiind că TikTok este extrem de popular printre tineri — o categorie importantă de votanți în an electoral. O miză în negocierile comerciale cu China TikTok nu este doar o rețea socială controversată, ci și un element-cheie în tensiunile economice dintre SUA și China. În același timp cu amânarea impusă de Trump, cele două țări au căzut de acord asupra unui cadru general de relaxare a controalelor la export, un pas care ar putea facilita și vânzarea TikTok, deși nu a fost confirmat oficial. Trump a declarat recent că este „încrezător” că liderul chinez Xi Jinping va aproba tranzacția și a lăsat să se înțeleagă că aceasta va include doar o parte din activele TikTok, cu ByteDance păstrând un pachet minoritar.
Analiză | Domul de Aur al lui Trump, costisitor și ineficient? Dacă va fi implementat, va fi dezavantajos pentru SUA, atât economic, cât și strategic
În data de 20 mai a acestui an, Donald Trump a anunțat planul de creare a „Domului de Aur” (Golden Dome), un sistem de apărare antirachetă care, conform predicțiilor președintelui SUA, va costa 200 de miliarde de dolari și ar putea fi implementat până la sfârșitul mandatului său. Proiectul prevede crearea unei rețele de sateliți pentru interceptarea rachetelor balistice, hipersonice și de croazieră. Dar nu totul este atât de simplu pe cât a lăsat Trump să se înțeleagă. Fabian Hoffmann, cercetător în politici de apărare la Universitatea din Oslo, susține că – dacă va fi implementat – Domul de Aur „schițat” de Trump va fi dezavantajos pentru SUA, atât economic, cât și strategic. Numele „Golden Dome” este inspirat de sistemul de apărare antirachetă „Iron Dome” (Domul de Fier) al Israelului – care protejează teritoriul israelian împotriva rachetelor și proiectilelor cu rază scurtă de acțiune, inclusiv a proiectilelor de mortiere și de artilerie. (mai multe informații AICI) Spre deosebire de programul Iron Dome, cerințele președintelui Trump pentru programul american sunt mult mai ambițioase. În teorie, va avea capacitatea să apere Statele Unite continentale de o gamă diversă de amenințări cu rachete, inclusiv sisteme de rachete hipersonice, rachete de croazieră și rachete balistice cu arme nucleare. Congresului SUA i se solicită să ofere un „avans” inițial de 25 de miliarde de dolari, urmat de încă 175 de miliarde de dolari în următorii trei ani. Trump a declarat că proiectul va fi finalizat în mandatul său actual și a susținut că va proteja teritoriul SUA cu o rată de succes „foarte apropiată de 100%”. Donald Trump, proiect ambițios | Foto – Profimedia Images „Interceptoarele spațiale nu există în arsenalul SUA și ar trebui dezvoltate de la zero” Schița de bază a planurilor de apărare antirachetă ale lui Trump, notează Fabian Hoffmann pentru The Insider, a fost furnizată în Ordinul Executiv 14186 din 27 ianuarie 2025. Ordinul a instruit Secretarul Apărării să prezinte, în termen de 60 de zile, un plan pentru un sistem de apărare antirachetă de generație următoare care să acopere protecția împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor amenințări aeriene. „Prioritățile includ accelerarea capacităților de apărare antirachetă spațială, stabilirea unor apărări de tip substrat și de fază terminală și integrarea sistemelor non-cinetice. De departe, cea mai ambițioasă componentă a programului Golden Dome este capacitatea sa planificată de interceptare spațială. Conceptul în sine nu este nou. Apărarea antirachetă spațială a fost implementată pentru prima dată de administrația Reagan în urmă cu aproape 40 de ani, dar efortul a fost în cele din urmă abandonat, în principal din cauza unor provocări tehnice majore, a costurilor prohibitive și a schimbărilor politice – în special sfârșitul Războiului Rece. Din anii `90, și mai ales în ultimul deceniu, tehnologiile de apărare antirachetă au avansat considerabil, așa cum demonstrează evoluțiile actuale din Ucraina. Cu toate acestea, amploarea prevăzută de Trump, împreună cu costurile proiectate, este aproape sigur nerealistă, iar proiectul este puțin probabil să fie realizat în termenul propus. În primul rând, mai multe dintre capacitățile de apărare antirachetă prezentate de Trump – interceptoarele spațiale fiind principalele dintre ele – nu există în prezent în arsenalul SUA și ar trebui dezvoltate de la zero. Deși Statele Unite pot probabil să utilizeze tehnologiile existente pentru a accelera procesul, validarea proiectelor de sisteme, construirea de prototipuri și desfășurarea de resurse complet operaționale în spațiu vor dura ani, dacă nu chiar decenii. Costul va fi, de asemenea, un obstacol major. Un studiu independent realizat de Biroul de Buget al Congresului a estimat că implementarea unui sistem de interceptare eficient, bazat pe spațiu, capabil să se apere în mod fiabil împotriva unei amenințări limitate cu rachete nucleare nord-coreene ar costa între 160 și 540 de miliarde de dolari pe o perioadă de 20 de ani. Iar acest tip de amenințare presupune doar un număr relativ mic de rachete balistice intercontinentale (ICBM) brute, cu contramăsuri limitate disponibile. Un sistem conceput pentru a se apăra împotriva arsenalelor mult mai mari și mai avansate ale Chinei și Rusiei — care cuprinde câteva sute de rachete balistice intercontinentale cu sute de focoase nucleare și este echipat cu contramăsuri sofisticate pentru a îmbunătăți supraviețuirea — ar costa de câteva ori mai mult. Ar depăși aproape sigur cele 200 de miliarde de dolari pe care Congresul este rugat să le aloce. Cel mai probabil, prețul final s-ar ridica la trilioane. Deși prețul pentru lansarea sistemelor militare în spațiu a scăzut dramatic de la sfârșitul Războiului Rece, costurile sistemelor de interceptare și de sprijin rămân ridicate”, explică Fabian Hoffmann. „Costul va fi, de asemenea, un obstacol major” | Foto – Profimedia Images „Patriot are, se pare, o rată de succes de 70-80%” Estimările conservatoare sugerează că fiecare interceptor spațial ar putea costa între 100 și 300 de milioane de dolari pe durata ciclului său de viață. Întrucât acești interceptori ar trebui să mențină o acoperire orbitală persistentă, asigurarea capacității de a ataca ținte de rachete în timpul fazei de propulsie în anumite locații geografice, cu preaviz scurt, ar necesita probabil o constelație de interceptori care să se numere în mii. „Statele Unite ar trebui, de asemenea, să își extindă drastic capacitățile de supraveghere spațială și de avertizare timpurie pentru a susține un astfel de sistem. Acest lucru ar implica probabil finanțare suplimentară de zeci de miliarde pentru sateliți capabili să detecteze și să urmărească amenințările cu rachete care se apropie și să semnalizeze interceptoarele. În plus, sistemul de apărare antirachetă bazat în spațiu aproape sigur nu ar oferi rata de succes foarte apropiată de 100%, preconizată de Trump. Putem face cu încredere această predicție pe baza ratelor de interceptare a rachetelor observate în Ucraina, unde nici măcar sistemele de apărare antirachetă precum IRIS-T sau NASAMS, care se apără împotriva amenințărilor semnificativ mai puțin complexe (în principal rachete de croazieră subsonice și drone cu rază lungă de acțiune) nu ating rate de succes de 100%. Patriot, care este însărcinat să se apere împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune, are, se pare, o rată de succes de
Telefonul mobil Trump, lansat de familia președintelui american, promite apeluri patriotice și este 100% Made in USA
Trump Organization face un pas neașteptat în industria tehnologiei și lansează primul său telefon mobil: Trump Mobile. Dispozitivul, prezentat oficial la Trump Tower din New York, vine însoțit de un serviciu de telefonie mobilă propriu, gândit pentru a atrage utilizatorii cu simpatii conservatoare și naționaliste, într-o piață deja extrem de competitivă. Anunțul marchează extinderea imperiului Trump în domeniul comunicațiilor mobile, într-un moment în care al doilea mandat al fostului și actualului președinte al SUA prinde contur. Smartphone-ul are un preț de lansare de 499 de dolari și se va vinde împreună cu un abonament lunar de 47,45 dolari. În schimb, clienții primesc nu doar servicii clasice de voce și date, ci și acces la telemedicină, asistență rutieră și SMS-uri nelimitate către 100 de țări. Un telefon „făcut în America” și un mesaj politic clar Unul dintre punctele de atracție promovate de Trump Jr. a fost faptul că telefonul este fabricat în totalitate în Statele Unite, într-o industrie dominată de branduri ale căror produse provin în special din China, India sau Coreea de Sud. Într-un discurs susținut la evenimentul de lansare, fiul fostului președinte a vorbit despre „apeluri patriotice” și despre dorința de a reda controlul americanilor asupra propriilor date și rețele de comunicații. „Vrem ca oamenii să aibă un telefon care să reflecte valorile lor. Acesta este un produs pentru cei care cred în America și vor să își păstreze libertatea digitală”, a declarat Donald Trump Jr., adăugând că infrastructura de suport, inclusiv centrele de apeluri, va fi localizată exclusiv în SUA. Lansarea vine într-un context sensibil, în care tot mai mulți alegători conservatori caută alternative la giganții tehnologici tradiționali, pe care îi consideră prea progresiști sau predispuși la cenzură. Telefonul este, astfel, nu doar un produs comercial, ci și un simbol politic. The Trump Organization has launched “Trump Mobile,” a phone service featuring US-made devices. Follow: @AFpost pic.twitter.com/Tr52ZKlcL2 — AF Post (@AFpost) June 16, 2025 O intrare riscantă într-o piață dominată de giganți Cu toate acestea, experții avertizează că miza este uriașă. Industria smartphone-urilor din SUA este saturată, iar jucători precum Apple și Samsung controlează de ani întregi aproape întreaga piață. De asemenea, lipsa unei infrastructuri locale semnificative pentru producția de telefoane inteligente face ca promisiunea „100% Made in USA” să fie dificil de susținut pe termen lung, în special din cauza costurilor mari și a lanțurilor complexe de aprovizionare. Trump Organization a depus deja cereri oficiale pentru protejarea brandului „T1” în domeniul telecomunicațiilor, iar planurile vizează și extinderea în retailul fizic, cu potențiale magazine dedicate. În plus, compania a semnalat că va oferi și accesorii precum huse și încărcătoare personalizate. Telefonul Trump. (Foto: X) Într-o piață unde Verizon, AT&T și T-Mobile controlează peste 95% din rețelele mobile, intrarea unui jucător politic cu o infrastructură proprie ridică întrebări despre viabilitatea economică și competitivitatea serviciilor oferite. Totuși, pentru nucleul dur al susținătorilor lui Donald Trump, acest telefon ar putea deveni un nou simbol de loialitate.
YouTube devine mai tolerant cu dezinformarea – Schimbările făcute imediat după ce Donald Trump a fost reales președinte al SUA
YouTube a modificat în tăcere politica de moderare a conținutului, permițând ca un volum mai mare de informații înșelătoare sau dăunătoare să rămână accesibil pe platformă. Conform unor documente interne consultate de The New York Times, noile directive oferite moderatorilor prevăd că videoclipurile pot rămâne online chiar dacă până la 50% din conținutul lor contravine regulilor YouTube, o creștere semnificativă față de pragul anterior de 25%, scrie publicația Engadget. Schimbarea a fost introdusă la jumătatea lunii decembrie 2024, la o lună după ce Donald Trump a fost reales în funcția de președinte al Statelor Unite. Deși oficialii YouTube susțin că noua abordare are ca scop „protejarea libertății de exprimare”, criticii avertizează că relaxarea standardelor ar putea duce la creșterea cantității de dezinformare periculoasă prezentă pe platformă. Interes public versus risc de prejudiciu În declarațiile oferite presei, reprezentanții YouTube au justificat politica printr-o reinterpretare a ceea ce înseamnă „interes public”. Platforma consideră acum că anumite subiecte, precum alegerile, mișcările sociale, identitatea de gen sau imigrația, trebuie să beneficieze de un tratament special, chiar dacă videoclipurile conțin afirmații înșelătoare sau potențial dăunătoare. Nicole Bell, purtătoare de cuvânt a YouTube, a declarat pentru The New York Times că platforma ajustează în mod constant ghidurile de moderare „pentru a reflecta noile forme de discuție și conținut care apar pe platformă, inclusiv podcasturile de lungă durată”. Bell a mai spus că politica de exceptare în cazul conținutului cu valoare educativă, documentară, științifică sau artistică (EDSA) rămâne în vigoare, chiar dacă aceste cazuri reprezintă o „mică parte” din totalul materialelor publicate pe YouTube. Totuși, exemplele concrete ridică semne de întrebare. Moderatorilor li s-a prezentat ca exemplu un videoclip intitulat „RFK Jr. lovește în injecțiile care modifică genele”, în care se afirmă fals că vaccinurile împotriva COVID-19 modifică ADN-ul uman. Deși videoclipul a fost în cele din urmă eliminat, nu este clar dacă acest lucru s-a datorat schimbării poziției YouTube sau altor factori. O chestiune care are la bază conceptul de toleranță? Într-un context aparent contradictoriu, YouTube a anunțat că a eliminat cu 22% mai multe videoclipuri considerate instigatoare sau abuzive față de anul anterior. Totuși, platforma nu a oferit detalii despre numărul total de raportări sau despre câte dintre acestea ar fi fost eliminate în baza politicilor anterioare. Un alt caz controversat a implicat un videoclip cu un atac verbal împotriva unei persoane transgender, precum și unul în care un comentator descria o moarte violentă în legătură cu fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol. Ambele materiale au fost considerate, în mod inițial, acceptabile din perspectiva noilor reguli privind interesul public.
O nouă rundă de discuții privind relațiile comerciale SUA-China, între negociatorii de top, la Londra
Negociatori de top din SUA și China urmează să poarte luni noi discuții cu privire la relațiile comerciale dintre cele două țări la Londra. Cele mai mari două economii ale lumii se speră că vor putea dezamorsa tensiunile legate de dominația Chinei în domeniul mineralelor rare. Ambele părți s-au acuzat reciproc de nerespectarea unui acord încheiat la Geneva în luna mai, în cadrul căruia au încercat să detensioneze războiul comercial, conform Bloomberg. Relațiile s-au deteriorat de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă, alimentând incertitudinea pentru companii și investitori. La Londra, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, se vor întâlni cu o delegație chineză condusă de vicepremierul He Lifeng. Sâmbătă, China a anunțat că a aprobat unele cereri pentru exporturi de minerale rare, fără a preciza ce țări sau industrii au fost implicate – după ce Trump declarase vineri că președintele chinez Xi Jinping a fost de acord să repornească fluxul de minerale și magneți care utilizează aceste materiale. „Vrem ca mineralele rare, magneții care sunt cruciali pentru telefoanele mobile și orice altceva să circule la fel ca înainte de începutul lunii aprilie și nu vrem ca niciun detaliu tehnic să încetinească acest lucru”, a declarat Kevin Hassett, șeful Consiliului Economic Național de la Casa Albă, duminică, în timpul emisiunii “Face the Nation” de la CBS. „Și acest lucru este clar pentru ei”. Tensiunile comerciale dintre SUA și China au escaladat în acest an iar taxele vamale reciproce au trecut de 100%. Acordul de la Geneva era menit să pregătească terenul pentru o dezescaladare mai amplă, dar discuțiile ulterioare s-au blocat rapid pe fondul recriminărilor reciproce. Suspendarea taxelor vamale americane pentru produsele chinezești expiră în august, cu excepția cazului în care Trump decide să o prelungească. În cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, Casa Albă a declarat că Trump intenționează să readucă ratele tarifare la nivelurile pe care le-a anunțat pentru prima dată în aprilie sau la niveluri deasupra nivelului de bază actual de 10%. Convorbirea telefonică dintre Trump și Xi de săptămâna trecută a generat o oarecare speranță pe Wall Street pentru reducerea taxelor vamale, dar optimismul investitorilor a fost limitat. Deși a promis să remodeleze relațiile comerciale ale SUA, președintele american a încheiat un singur nou acord comercial – cu Marea Britanie. După ce cei doi lideri au vorbit, Ministerul chinez de Externe a declarat că Trump i-a spus lui Xi că studenții chinezi sunt bineveniți să studieze în SUA. Trump a declarat ulterior că ar fi „onorat” să îi primească. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe POWELL din cauza politicii monetare de austeritate /„Europa a redus dobânzile de zece ori, noi, deloc” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.