Papa Leon al XIV-lea critică politicile naționaliste: Nu există loc pentru prejudecăți, pentru zone de securitate care ne separă de vecinii noștri
Papa Leon al XIV-lea a criticat, duminică, în timpul slujbei de Rusalii, apariția mișcărilor politice naționaliste. Suveranul Pontif le-a etichetat drept „nefericite”, dar nu a numit o țară sau un lider național. Suveranul Pontif – primul papă originar din SUA – a cerut în timpul slujbei oficiate în fața a zeci de mii de credincioși reuniți în Piața Sfântul Petru din Vatican ca Dumnezeu „să deschidă granițele, să dărâme zidurile și să risipească ura”. „Nu există loc pentru prejudecăți, pentru zone de «securitate» care ne separă de vecinii noștri, pentru mentalitatea de excludere, pe care, din păcate, o vedem acum apărând și în naționalismele politice”, a declarat Suveranul Pontif, potrivit Agerpres. Nu s-a sfiit să îl critice pe președintele american Donald Trump Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Prevost, a fost ales pe 8 mai 2025 pentru a-i succeda regretatului papă Francisc în funcția de lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioși. Înainte să devină papă, el nu s-a sfiit să îl critice pe președintele american Donald Trump, distribuind numeroasemai multe mesaje dezaprobatoare despre Trump și vicepreședintele JD Vance pe rețeaua de socializare X. Vaticanul nu a confirmat deținerea de către noul papă a acelui cont de pe rețeaua de socializare X, care avea adresa @drprevost și care a fost dezactivat după alegerea lui Leon al XIV-lea. Și Francisc – papă timp de 12 ani – a fost un critic acerb al președintelui american. Papa Francisc a declarat, în luna ianuarie, că planul președintelui american de a deporta milioane de migranți din Statele Unite în timpul celui de-al doilea mandat al său este o „rușine”. Anterior, papa Francisc a spus că Donald Trump „nu este creștin” din cauza opiniilor sale privind imigrația. „O persoană care se gândește doar la construirea de ziduri, oriunde ar fi acestea, și nu la construirea de poduri, nu este creștină”, a declarat papa Francisc atunci când jurnaliștii i-au adresat o întrebare despre Donald Trump în 2016. Foto – Profimedia Images Citește și: Donald Trump, sfidat pe față de participanții la parada WorldPride de la Washington. Ce au putut face persoanele comunității LGBTQ+ Rusia ATACĂ o altă regiune a Ucrainei, Dnipropetrovsk. „Unitățile din Divizia 90 blindată continuă ofensiva” Donald Trump mobilizează GARDA NAȚIONALĂ în al doilea oraș ca mărime din Statele Unite! 2000 de soldați, trimiși de urgență să restabilească ordinea Se caută înlocuitor pentru Space X, compania lui Musk. Administrația Trump tatonează companii RIVALE După o serie de răpiri șocante, „Familia BITCOIN” își ascunde conturile de criptomonede pe patru continente S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla elimină postarea despre Trump și Epstein
Președintele american Donald Trump l-a avertizat, sâmbătă, pe proprietarul Tesla și X, Elon Musk, că vor exista „consecințe foarte serioase” dacă, miliardarul va finanța politicienii democrați, care candidează împotriva republicanilor, ce votează în Congres planul fiscal propus de actuala administrație SUA. Totodată, Elon Musk a eliminat postarea de pe X, în care susținea că Trump ar fi fost implicat în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru abuz de minori. Donald Trump a acordat sâmbătă un interviu telefonic postului NBC News, în care l-a avertizat pe Elon Musk că va suporta „consecințe serioase”, dacă va finanța opoziția democrată. Președintele SUA a refuzat însă să precizeze la ce consecințe se referă, dar a adăugat că nu a luat încă în considerare o eventuală investigație împotriva lui Musk. Trump a fost însă vehement în privința prieteniei sale cu Elon Musk, despre care a spus că s-a terminat. Întrebat apoi dacă ar dori totuși să repare relația cu Musk, răspunsul său a fost și mai scurt: ‘Nu!’. Elon Musk a fost unul dintre cei mai generoși donatori din campania prezidențială a lui Donald Trump. Recent, însă, conflictul dintre Elon Musk și Donald Trump a izbucnit pe fundalul tensiunilor economice din SUA, în momentul în care proprietarul Tesla și-a exprimat clar dezacordul față de proiectul fiscal al administrației Trump, pe care l-a numit „o abominație”. Musk a renunțat din funcția șef pe care o avea la Departamentul de Conducere Guvernamentală DOGE, instituție, înființată de Trump pentru reducerea cheltuielilor din administrație. Sâmbătă, Elon Musk a șters postarea controversată, în care susținea că Donald Trump apare în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru pedofilie, relatează France 24. Washington Post: „Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din din primele luni ale mandatului” ”Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din timpul campaniei electorale și din primele luni ale mandatului prezidențial. (…) Deși Musk a avut dispute cu alți oficiali din cadrul Administrației Trump, relația sa cu președintele părea rezilientă. Exact în urmă cu o săptămână, Trump l-a descris pe Musk în Biroul Oval ca fiind «unul dintre cei mai mari lideri ai mediilor de afaceri și unul dintre cei mai mari inventatori din istoria lumii». Însă, marți, Musk a început să critice planul fiscal al lui Trump”, amintește cotidianul The Washington Post, într-un editorial. ”Deteriorarea relației s-a produs mult mai rapid decât mă gândeam. Cred că, de fapt, Musk vrea să fie președinte”, a dezvăluit un apropiat al miliardarului american, sub protecția anonimatului. Foto: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Trump devine MAGA-bogat din haosul cripto. Cum profită președintele american de o industrie fără reguli
În ciuda controverselor care au marcat fiecare etapă a carierei sale, Donald Trump pare să fi găsit cea mai profitabilă formulă de îmbogățire: criptomonedele. După o viață în care și-a pus numele pe orice, de la fripturi și vodcă până la turnuri construite de alții, Trump a descoperit că piața cripto – volatilă, lipsită de reguli clare și extrem de speculativă – este terenul ideal pentru a transforma popularitatea într-un flux constant de bani. La doar câteva zile înainte de inaugurarea celui de-al doilea său mandat, Trump a lansat prin afacerea de familie un „memecoin” numit $TRUMP. Deși nu are valoare intrinsecă, moneda s-a vândut rapid ca pâinea caldă, atingând un vârf de 75 de dolari per token, înainte să se prăbușească. Dar pentru Trump și apropiații săi, fluctuațiile nu contează: fiecare tranzacție generează comisioane care, conform unei analize Washington Post, le-au adus deja peste 300 de milioane de dolari. Criptomonedele, noul club exclusivist al loialilor lui Trump Odată cu lansarea $TRUMP, s-a pus în mișcare o adevărată mașinărie de monetizare politică. Cei mai mari 220 de cumpărători ai monedei au fost invitați la o cină privată cu președintele la clubul său de golf din Virginia. Cei mai norocoși 25 au avut acces și la o recepție VIP și un tur special al Casei Albe. Evident, valoarea monedei a crescut din nou, odată cu atenția mediatică, iar Trump și familia sa au profitat de fiecare achiziție anonimă. Acest mecanism, care seamănă cu o loterie de lux, a stârnit numeroase semne de întrebare, mai ales că printre investitori s-au numărat și persoane din afara SUA – lucru ilegal în cazul donațiilor politice, dar posibil prin cripto. Jumătate dintre cumpărătorii de top proveneau de pe platforme care resping clienții americani, ceea ce indică o componentă clară de finanțare străină mascată. Cel mai notoriu participant a fost Justin Sun, miliardar chinez și fondatorul platformei cripto Tron, care a cheltuit peste 20 de milioane de dolari pe $TRUMP și a fost invitat în cercul restrâns. În 2023, el fusese acuzat de fraudă și manipularea pieței de către autoritățile din era Biden. Dar imediat după instalarea lui Trump, procesul a fost „înghețat” de SEC. Coincidență sau strategie? Profituri de familie în paralel cu dereglementarea totală Departe de a fi doar o mișcare de PR, aventura cripto a familiei Trump se extinde și în alte zone. Compania World Liberty Financial, lansată în septembrie de Eric Trump și parteneri apropiați de clanul prezidențial, a atras investiții de 2 miliarde de dolari din partea unui fond susținut de guvernul din Abu Dhabi. Tranzacția s-a făcut în stablecoin, altă formă de monedă digitală, și are potențialul de a genera sute de milioane în venituri directe pentru familia prezidențială. În paralel, administrația Trump a început să taie în carne vie din reglementările industriei. În aprilie, Departamentul de Justiție a fost instruit să dizolve unitatea care investiga fraudele din cripto. Iar în discursurile publice, Trump a început să promoveze criptomonedele ca simbol al libertății economice, lăsând în urmă afirmațiile anterioare în care le numea „escrocherii bazate pe aer”. Pus în context, Trump nu doar că profită personal de industria cripto, dar o modelează activ pentru a deveni un canal opac de finanțare și loializare, fără restricțiile legale impuse campaniilor tradiționale. A promis deja că va face din Statele Unite „capitala mondială a criptomonedelor”. Pentru unii, această promisiune poate părea o viziune economică; pentru alții, este o strategie de consolidare a puterii personale sub paravanul inovației.
Românii plecați la furat în SUA plătesc călăuze care să-i ducă înapoi în Mexic
Infractorii români care au intrat ilegal în SUA apelează la călăuze pe care le tocmesc să treacă frontiera în Mexic. Aceștia se tem să nu fie ridicați de pe stradă și deportați, situație în care ar pierde și toți banii strânși, pe care nu îi pot justifica. Statele Unite ale Americii au fost dintotdeauna o destinație pentru răufăcătorii din toată lumea. Bandele de români au început să migreze masiv încă de la începutul anilor 2000. Românii intrau în America ajutați de călăuzele mexicane, după care se predau autorităților. La audieri, spuneau că România este o fostă țară comunistă, unde sunt persecutați din rațiuni politice. Până se judeca cererea de azil, treceau ani buni, timp în care imigranții din România se ocupau de infracțiuni. Aceștia aveau însă grijă să nu comită fapte cu violență. Era o strategie bine gândită, deoarece, sufocate de răfuieli între bande și jafuri cu mână armată, autoritățile americane priveau cu o oarecare indulgență furturile și clonarea de carduri, fapte din care se pot câștiga, în timp, sume de ordinul sutelor de mii de dolari. Călăuzele mexicane au făcut trasee noi Odată prinși, infractorii își puteau negocia pedepse mici, asta dacă pledau vinovați, după care erau închiși și trimiși, aproape cu hainele de pe ei, într-un stat al Uniunii Europene. În ultima perioadă, o mulțime de lideri interlopi români au reușit să intre fraudulos în SUA, iar la timp relativ scurt, platformele de socializare erau pline de fotografii în care aceștia etalau un lux orbitor. Mai mult, interlopii organizau petreceri la care aduceau lăutari consacrați din România, care le cântau sub o ploaie de dolari. Surse din Poliție au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că după ce Donald Trump și-a preluat mandatul de președinte, autoritățile au început să se implice activ în combaterea migrației ilegale. În acest context, a început o adevărată vânătoare, în condițiile în care oamenii sunt ridicați direct de pe stradă. Pe acest fond, călăuzele mexicane, care înainte îi ajutau pe străini să intre în SUA, acum au început să ajute oamenii să plece fraudulos din această țară. Fuga din SUA costă 2.000 de dolari Polițiștii români au aflat că membrii grupărilor criminale românești au apelat și ei la aceste călăuze, pentru a nu risca să rămână fără banii obținuți de pe urma faptelor ilegale. Sursele citate au precizat că punctul de întâlnire este în Los Angeles. Acolo, cel care vrea să plece trebuie să achite călăuzei mexicane suma de 2.000 de dolari, după care i se permite să se urce într-o mașină care îl duce în zona de frontieră. De aici este trecut în Mexic și condus până în orașul Tijuana. Apoi, persoana respectivă merge la Ambasada României și anunță că, în timp ce se afla în Mexic, și-a pierdut toate actele. În schimb, i se eliberează un document pe baza căruia își poate cumpăra bilet de avion către Europa. Sursele Gândul au explicat că deși cunosc faptul că persoanele pe care le călăuzesc au asupra lor sume mari de bani, preferă să nu le jefuiască deoarece ar strica piața, iar în ultima perioadă numărul clienților a devenit foarte mare. CITEȘTE ȘI: Mărturia CUTREMURĂTOARE a prietenului criminalului din Cosmopolis: „Dacă i se punea pata… n-aveai scăpare, nu se lăsa!” Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund Cum a scăpat de ÎNCHISOARE polițistul care îi vindea informații din dosare afaceristului Dan Grigoriu. Judecătorii l-au trimis la biserică Anchetă FBI în România, după ce infractori români ajunși ilegal în SUA ar fi furat milioane de dolari de pe cardurile americanilor Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Elon Musk se distanțează tot mai mult de Trump. Critică public o inițiativă a președintelui: O rușine, o abominație
Elon Musk, unul dintre cei mai influenți antreprenori ai momentului, a lansat un atac virulent împotriva unui proiect de lege privind cheltuielile guvernamentale, susținut de președintele Donald Trump. Printr-un mesaj publicat pe platforma de socializare X, Musk și-a exprimat indignarea față de ceea ce a numit un document „exorbitant, plin de interese particulare și dezgustător.” Această intervenție a lui Musk vine la doar câteva zile după ce acesta a părăsit Casa Albă, iar tonul aspru al magnatului tech a atras rapid atenția publicului și a presei internaționale. Comentariile sale ridică întrebări nu doar despre conținutul proiectului de lege, ci și despre rolul pe care figuri publice precum Musk îl joacă în influențarea discuțiilor legate de politica americană. Reacția din mediul online și mesajul necruțător Într-o postare pe platforma X, Elon Musk a numit proiectul de lege „o abominație” și a criticat sever pe cei care l-au susținut. Mesajul său, care a devenit rapid viral, condamna dur aprobarea acestui document în Congres. Musk a scris: „Îmi pare rău, dar nu mai pot tolera așa ceva. Această lege imensă, absurdă și încărcată de interese secundare este o rușine. Rușine celor care au votat pentru ea: știți că este greșit. Știți asta.” Tonul tranșant al lui Musk a fost interpretat de mulți drept o continuare a implicării sale tot mai evidente în dezbaterile politice. Fondatorul Tesla și SpaceX a exprimat adesea opinii controversate pe teme legate de guvernare, economie și tehnologie, dar această critică specifică a accentuat polarizarea deja existentă în jurul administrației Trump. Reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți utilizatori l-au sprijinit pe Musk, lăudându-l pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume. În schimb, criticii afirmă că astfel de mesaje amplifică diviziunile politice din Statele Unite, acuzându-l pe Musk că încearcă să influențeze decizii politice fără să fie direct implicat în guvernare. O critică mai amplă asupra modului de a guverna Declarația lui Elon Musk atrage atenția asupra unei practici frecvente în politica americană: introducerea unor finanțări sau prevederi suplimentare controversate în proiectele de lege majore, cunoscute sub denumirea de „pork-barrel spending.” Aceasta implică includerea unor alocații bugetare precise, menite să servească intereselor locale sau individuale ale anumitor congresmeni, dar care adesea ridică întrebări despre prioritățile reale ale politicii publice. Criticile lui Musk vin pe fondul unei lungi istorii de contestare a birocrației și a legilor ce par să favorizeze mai degrabă interesul unor grupuri restrânse decât binele general. Prin atacul său, Musk pare să transmită un mesaj împotriva acestui stil de guvernare, solicitând transparență și responsabilitate. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că Musk însuși are o relație complexă cu guvernul american. Deși se declară deseori împotriva intervențiilor excesive ale statului, companiile sale, precum Tesla și SpaceX, au beneficiat de subvenții guvernamentale însemnate, iar succesul lor a fost influențat de colaborarea cu sectorul public. Ce urmează? Poziția publică asumată de Elon Musk arată o încercare de a participa direct la dezbaterile care modelează viitorul politic și economic al Statelor Unite. Declarațiile sale, deși polarizante, par să sublinieze nevoia urgentă de reformare a unor practici politice profund înrădăcinate. Rămâne de văzut dacă acest atac verbal va duce la schimbări concrete sau dacă va amplifica doar spiritele încordate. Totuși, reacția lui Musk demonstrează modul în care figuri influente, din afara spectrului politic tradițional, pot contribui la intensificarea dezbaterii publice, atrăgând atenția asupra unor probleme complicate și împovărătoare pentru cetățeni.
Trump, președintele-postac, guvernează prin zeci de mesaje pe zi, între conspirații, insulte și opinii pe propria rețea
Într-un peisaj politic internațional dominat de schimbări rapide și de necesitatea unei comunicări constante, Donald Trump continuă să transforme social media într-un instrument lider de guvernare. De la revenirea sa la Casa Albă, pe 20 ianuarie, fostul și actualul președinte al Statelor Unite a făcut din platforma sa, Truth Social, un canal privilegiat pentru transmiterea deciziilor politice și mesajelor către susținători și critici. Cu un total de 2.145 postări originale numai în primele luni ale mandatului, Trump își menține reputația de utilizator pasionat al rețelelor sociale. Fie că anunță schimbări de personal, modificări de politici sau declară războaie comerciale, postările sale amestecă frecvent informații oficiale cu retorică agresivă. Truth Social: un megafon pentru politici și atacuri publice După alegerile din 2024, Donald Trump a revenit la Casa Albă cu o strategie digitală clară: utilizarea rețelei Truth Social pentru a comunica direct cu susținătorii săi și pentru a lansa atacuri asupra adversarilor politici. În primele 100 de zile de guvernare ale celui de-al doilea său mandat, Trump a postat, în medie, de 15 ori pe zi, cele mai multe mesaje având ca temă priorități politice precum imigrația. Această activitate constantă a fost extinsă, iar acum media zilnică a ajuns la 17 postări, fie ele originale, fie redistribuiri ale conținutului altor utilizatori. Truth Social, platforma pe care Trump o deține, îi oferă fostului președinte un spațiu pentru a-și dezvolta narațiunile fără teama de moderare excesivă sau cenzură, un subiect care i-a stârnit nemulțumiri în trecut pe alte platforme precum Twitter sau Facebook. Pe lângă postările directe, Trump este cunoscut pentru aniversările și sărbătorile naționale transformate în ocazii pentru atacuri politice. Un exemplu recent este mesajul său de Ziua Memorialului, când, în locul unui simplu omagiu, a publicat un text alambicat și critic la adresa „radicalilor de stânga” despre care susține că au „distrus țara”. Acest tip de comunicare i-a fidelizat o parte semnificativă a susținătorilor, însă i-a atras și numeroase critici. De la teorii conspiraționiste la mesaje oficiale Unul dintre aspectele cele mai controversate ale activității sale pe Truth Social este tendința sa de a amplifica teorii ale conspirației promovate de utilizatori. Recent, Trump a redistribuit un mesaj ce sugera că actualul președinte Joe Biden ar fi fost înlocuit cu un „robot fără suflet” – o teorie bizară care a provocat ridiculizare și critici. Casa Albă a refuzat să comenteze dacă Trump crede în astfel de afirmații, însă a insistat că acesta utilizează platforma pentru „cea mai transparentă comunicare prezidențială din istorie”. În ciuda prezenței sale limitate pe Twitter, unde a fost reactivat după achiziționarea platformei de către Elon Musk, Trump continuă să favorizeze Truth Social. Este posibil ca această preferință să fie legată de un acord contractual care îi impune să posteze mai întâi pe Truth Social, însă adevărul este că Trump pare să se simtă mai confortabil pe o platformă unde are control total asupra mesajelor și audienței. În culise, strategia digitală este coordonată de un grup restrâns de consilieri apropiați, printre care Dan Scavino, fostul șef adjunct al personalului Casei Albe pentru comunicare. Deși Scavino și alți membri ai echipei președintelui pregătesc unele dintre postările oficiale, multe dintre cele mai provocatoare mesaje provin direct de la Trump, publicate frecvent noaptea târziu sau dimineața devreme. În ciuda controverselor, strategia sa digitală rămâne puternică. Cu peste 10 milioane de urmăritori pe Truth Social, Trump continuă să dicteze conversația politică în SUA și să captiveze atenția publicului internațional, fie că este apreciat, criticat sau dezbătut.
Ai fi zis că-i invers – Elon Musk, dator vândut lui Donald Trump. Suma colosală de bani pe care are să i-o dea președintelui american
Relația dintre Elon Musk și Donald Trump pare să fi ajuns într-un punct de ruptură, după luni de cooperare tensionată în culisele Casei Albe. Potrivit unui material publicat de Wall Street Journal, citat de revista Futurism, Elon Musk ar mai datora 100 de milioane de dolari dintr-un angajament total de 300 de milioane făcut pentru susținerea campaniei de realegere a fostului președinte. Lipsa plății este interpretată de consilierii lui Trump drept un semnal clar al deteriorării relației dintre cei doi. Donald Trump evită să spună lucrurilor pe nume Chiar dacă Trump susține public că Musk „nu pleacă cu adevărat” și că va „veni și pleca”, sursele WSJ sugerează o cu totul altă realitate. Tensiunile au escaladat recent după ce Musk ar fi fost furios că Trump s-a întâlnit cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman, un adversar declarat al miliardarului. Pentru a-l calma, întâlnirea publică cu Altman a fost anulată în ultimul moment, potrivit sursei citate. În paralel, Musk a fost din ce în ce mai izolat în cadrul administrației Trump. Reformele sale agresive prin așa-numitul Department of Government Efficiency (DOGE) au stârnit nemulțumirea oficialilor de la Casa Albă, care au considerat deciziile sale necoordonate și lipsite de pragmatism. La un moment dat, președintele i-ar fi „atribuit un babysitter” pentru a-i monitoriza deciziile. Elon Musk iese „tip-til” pe ușa din spate a Casei Albe Pe fondul creșterii tensiunilor, Musk și-a redus treptat prezența la Casa Albă și a criticat public proiectul legislativ „big, beautiful bill”, susținut de Trump, acuzând că acesta agravează deficitul bugetar și subminează eforturile DOGE. Între timp, imperiul lui Musk resimte deja consecințele. Vânzările Tesla au scăzut considerabil, pe fondul asocierii acestuia cu politici de extremă dreapta și a unei viziuni de guvernare bazate pe tăieri bugetare extreme, care au generat instabilitate economică. Într-un moment de frustrare, Trump ar fi întrebat consilierii: „A fost totul o prostie?”, referindu-se la promisiunile nerealiste ale lui Musk de a reduce cheltuielile guvernamentale cu 2.000 de miliarde de dolari, o cifră considerată de mulți drept fantezistă. Deși ambii lideri insistă că relația lor e „solidă”, realitatea pare să indice că parteneriatul lor s-a încheiat, cu Musk retrăgându-se în umbră și Trump încercând să controleze daunele.
Cum funcționează înșelătoria cu memecoins: Trump și frații Tate câștigă, adepții pierd tot
În plină explozie a pieței crypto, memecoins – criptomonede bazate pe glume virale – au devenit arme perfecte de manipulare pentru influenceri controversați precum frații Andrew și Tristan Tate sau însuși președintele Donald Trump. Promovate prin livestreamuri, meme-uri și promisiuni absurde de îmbogățire rapidă, aceste monede sfârșesc adesea prin a sărăci mii de susținători entuziaști. Puțini câștigă, iar aceia sunt mereu din cercul interior. Memecoins, armele perfecte pentru manipulatori carismatici Totul a început, pentru unii, ca o glumă. În noiembrie 2024, jurnalistul Matt Shea de la publicația The Guardian s-a trezit transformat în subiect de memecoin. Mai mulți utilizatori au lansat monede cu nume batjocoritoare, înfățișându-l, după ce Shea publicase anchete despre Andrew Tate și acuzațiile grave care îl vizează. Pe parcursul unui singur livestream, Tate a menționat aceste monede pe rând, iar valorile lor au explodat artificial, doar pentru a se prăbuși la câteva minute după aceea. Astfel de „pumping-uri” temporare, urmate de prăbușiri deliberate („rug pulls”), sunt modelul standard al înșelătoriilor cu memecoins. Cei care dețin volume mari le vând la vârf, lăsând restul investitorilor cu monede fără nicio valoare. Memecoin inspirat de jurnalistul Matt Shea a fost listată pe o platformă de tranzacționare. (Fotografie: Matt Shea/The Guardian) Donald Trump intră în joc: coin-ul președintelui și promisiuni cu cină la Casa Albă Pe 17 ianuarie 2025, cu doar trei zile înainte de a depune din nou jurământul de președinte, Donald Trump a lansat memecoinul $TRUMP. Ce oferea în plus față de restul pieței? Acces real la el: o cină și un tur personalizat la Casa Albă pentru primii deținători. Moneda a atins rapid o capitalizare de piață de 2,5 miliarde de dolari. Dar succesul a fost efemer. Potrivit CNBC, 58 de portofele au câștigat peste 10 milioane de dolari fiecare din acest token, totalizând 1,1 miliarde în profit. În același timp, peste 760.000 de investitori de rând au pierdut bani. Doar 20% din monedă era disponibilă publicului; restul era deținut de Trump și partenerii săi, care puteau vinde în tranșe, pe baza unor reguli pe care tot ei le stabiliseră. Mai mult, aceștia încasau comisioane din fiecare tranzacție cu $TRUMP, ajungând la venituri de 100 de milioane de dolari doar din taxele de tranzacționare. „Pump and dump”: o rețetă clasică în haine noi Schema este simplă: influencerul sau liderul politic lansează o monedă, creează hype în jurul ei, iar adepții o cumpără în masă. Valoarea urcă artificial, iar creatorii vând tot, retrăgându-se cu profit. În final, moneda ajunge fără valoare, iar investitorii de rând își pierd economiile. Frații Tate au urmat același model: și-au ironizat criticii prin monede personalizate, apoi au generat impulsuri speculative prin comentarii în livestreamuri. Pentru mulți fani, participarea a părut o formă de loialitate. În realitate, a fost doar combustibil pentru buzunarele celor de sus. De ce cad tinerii în capcană Un studiu Pew Research din 2024 arată că 42% dintre bărbații americani cu vârste între 18 și 29 de ani au investit în criptomonede, comparativ cu doar 11% dintre bărbații trecuți de 50 de ani. Lipsa încrederii în sistemul financiar tradițional, salariile stagnante și promisiunea unei „evadări rapide” îi fac vulnerabili. Potrivit lui Sander Lutz, primul corespondent crypto acreditat la Casa Albă, „memecoins sunt expresia disperării unei generații”. Ele nu au pretenția de valoare, dar profită de faptul că nici alte investiții „serioase” nu mai par credibile pentru tinerii care văd cum se îndepărtează visul unei vieți stabile. Zero reglementare, zero protecție După lansarea monedei $TRUMP, noul președinte a înlocuit conducerea SEC (autoritatea de reglementare a pieței crypto) cu persoane favorabile industriei. Toate procesele majore împotriva firmelor crypto au fost închise sau retrase. În paralel, Trump susține proiecte legislative precum „Stable Bill” și „Genius Bill”, care ar permite statului să folosească stablecoins (monede „fixate” la dolar) pentru plăți publice. Coincidență? Trump deține și o stablecoin prin compania World Liberty Financial. Familia Trump ar încasa 75% din veniturile generate de vânzarea tokenilor World Liberty dacă legea este adoptată. Victimele se înmulțesc, dar scamul continuă Deși majoritatea celor care investesc pierd bani, cultura crypto nu oferă protecție: nu există „liste de interdicție” ca în cazinouri, nici terapii specializate. Oamenii își pierd economiile și tot ce pot spune este: „pe data viitoare”. Influencerii nu își asumă nicio vină. Dimpotrivă, uneori sunt felicitați de comunitate pentru „bătaia de joc reușită”. Asta pentru că, în lumea memecoinurilor, „toți cred că sunt escrocul, nu victima”, spune David Gerard, autorul cărții Attack of the 50 Foot Blockchain. Dogecoin, cea mai cunoscută memecoin. Singurii care se îmbogățesc din astfel de criptomonede sunt influencerii și cei care îi susțin. (Fotografie: Dado Ruvić/Reuters/The Guardian) Soluția? Să nu intri în joc Gerard susține că, deși pare că toți investesc în memecoins, realitatea este alta. Volumele reale de tranzacționare arată că doar o minoritate pasionată joacă activ. „Vestea bună e că majoritatea oamenilor nu cad în plasă.” Dar pentru cei care o fac, pierderile sunt reale – și dureroase. Iar în timp ce Trump, frații Tate și alții ca ei se îmbogățesc din „glume financiare”, generații întregi învață, pe pielea lor, că în crypto, râde mereu cine apucă să vândă primul.
Curtea de Comerț Internațional blochează intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de Trump. Decizia este temporară
O instanță comercială din SUA a blocat temporar intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Curtea de Comerț Internațional a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de Donald Trump: „Președintele și-a depășit autoritatea”
O instanță comercială din SUA a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele