Etichetă: donald trump

Nicușor Dan, despre DISCUȚIA cu Donald Trump: Nu infirm, nu confirm / Cred că relaţia noastră este în curs de ameliorare

Președintele Nicușor Dan nu a vrut să infirme, nici să confirme discuția cu omologul său american, Donald Trump. Întrebat miercuri dimineața de către jurnaliștii care îl așteptau în fața casei în care locuiește despre discuția din seara precedentă, Nicușor Dan nu a vrut să ofere detalii. „Sunt convorbiri telefonice, cum a fost cea cu doamna Ursula von der Leyen ieri dimineața, pe care s-a agreat dinainte ce se comunică. Sunt alte convorbiri telefonice, deci nu confirm, nu infirm, pe care nu s-a agreat și atunci nu o să fac niciun comentariu”, a spus Nicușor Dan, în fața presei”, a explicat Nicuşor Dan. Șeful statului a precizat că, în ultimele zile, au fost mai multe schimburi pe canale diplomatice. „Eu cred că relaţia noastră este în curs de ameliorare”, a spus el. Întrebat dacă va merge la Washington, Nicușor Dan a răspuns că în momentul în care va fi invitat se va duce „cu mare plăcere„. „Pe măsură ce relaţiile noastre bilaterale vor progresa, vă vom informa”, a transmis preşedintele Nicuşor Dan. Președintele Nicușor Dan a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump. Potrivit unor surse Digi24, confirmate de G4Media, principalele teme de discuție între cei doi lideri au fost securitatea, energia și situația din Ucraina. Discuția dintre cei doi lideri de stat a durat circa zece minute, Donald Trump a fost foarte amabil și l-a invitat pe președintele României să facă o vizită în SUA, potrivit unor surse citate de postul de televiziune Digi24. CITEȘTE ȘI: Primul contact telefonic Nicușor Dan-Donald Trump. Președintele României ar fi fost invitat la Washington Nicușor Dan, schimb de mesaje cu administrația SUA. „Trebuie să lămurim mult mai bine fenomenul anulării alegerilor” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele

Tot ceea ce trebuie să știi despre planul ambițios antirachetă al lui Donald Trump – Ce este Golden Dome, cum ajută armata

Donald Trump a anunțat pe 20 mai 2025 inițiativa „Golden Dome”, un plan ambițios de apărare antirachetă destinat protejării Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de croazieră, hipersonice și lansate din spațiu. Președintele Statelor Unite ale Americii a cerut Congresului să aloce 25 de miliarde de dolari în bugetul actual pentru lansarea proiectului, estimat în total la 175 de miliarde de dolari, scrie revista Live Science. Cum își apără Donald Trump proiectul de suflet Donald Trump susține că sistemul va deveni complet operațional în următorii trei ani și va oferi o protecție de „aproape 100%”. Deși promisiunea este îndrăzneață, experții consideră termenul extrem de ambițios. Iain Boyd, inginer aerospațial și director al Centrului pentru Inițiative de Securitate Națională din cadrul Universității Colorado Boulder, afirmă că majoritatea componentelor tehnologice necesare există deja sau sunt în dezvoltare de ani de zile. SUA dispune în prezent de senzori și interceptori răspândiți global, inclusiv în spațiu, pentru detectarea și distrugerea rachetelor balistice. „Golden Dome” va avea senzori plasați pe sol, în aer, pe mare, dar și în spațiu „Golden Dome” se va baza pe o abordare stratificată: senzori amplasați pe sol, în aer, pe mare și în spațiu, capabili să identifice și să urmărească amenințările încă de la lansare. Sistemul va trebui adaptat pentru a contracara rachetele hipersonice, care sunt rapide, manevrabile și dificil de detectat cu tehnologiile actuale. În privința eficienței, specialiștii avertizează că nicio rețea antirachetă existentă nu poate oferi protecție totală. De exemplu, „Iron Dome” al Israelului, considerat cel mai performant sistem de acest tip, a fost uneori depășit de atacuri masive cu rachete ieftine. Scopul real al „Golden Dome” este descurajarea, nu invulnerabilitatea absolută, afirmă Boyd. Trump prevede că sistemul va funcționa până la finalul mandatului său, dar implementarea tuturor componentelor, în special a noilor senzori spațiali, ar putea dura mai mult de trei ani. Cu toate acestea, investiția inițială de 25 de miliarde reprezintă doar 2,5% din bugetul total propus pentru apărare în 2026, estimat la 1 trilion de dolari. Spre deosebire de „Iron Dome”, „Golden Dome” va acoperi o arie geografică mult mai extinsă și va aborda o gamă mai largă de amenințări. Versiunile viitoare ar putea include arme cu energie dirijată, cum ar fi lasere de mare putere, pentru o apărare și mai eficientă.

Turiștii din țările cele mai afectate de taxele comerciale ale lui Trump aleg să nu mai călătorească în SUA

Turiștii din țările cele mai afectate de taxele comerciale ale președintelui american Donald Trump scot SUA de pe lista de destinații pentru călătorii în străinătate, potrivit datelor companiilor de rezervări online. Datele de pe site-ul hotelier Trivago arată o scădere a numărului de rezervări făcute în SUA de către turiștii din Canada, Japonia, Mexic și Germania. Datele mai sugerează că persoanele din Marea Britanie și SUA aleg din ce în ce mai mult vacanțele interne, pe fondul îngrijorărilor legate de o economie incertă, conform The Guardian. Compania a înregistrat scăderi procentuale de două cifre ale rezervărilor în SUA în rândul călătorilor din Japonia, Canada și Mexic. Ultimele două țări au fost primele pe lista taxelor vamale ale lui Trump când acesta a anunțat taxele vamale de 25% pe 1 februarie. Canadienii, în special, au fost înfuriați de sugestiile repetate ale lui Trump că ar fi mai bine pentru statul vecin să fie anexat și să devină al 51-lea stat al SUA. Potrivit informațiilor Trivago, cererea în rândul germanilor a fost, de asemenea, „în scădere puternică”, rezervările hoteliere din SUA arătând o scădere procentuală de o singură cifră. Germania este cea mai mare economie din UE, și o țintă a amenințărilor repetate ale lui Trump cu creșterea taxelor vamale. Cel mai recent, Trump a spus duminică că a „pus pauză” unei taxe de 50% pe care intenționa să o introducă luna viitoare. Numărul de turiști din Marea Britanie care călătoresc în SUA nu a înregistrat o schimbare semnificativă. Marea Britanie s-a confruntat până acum cu unele dintre cele mai ușoare taxe, iar luna trecută a încheiat un acord comercial „revoluționar” cu SUA. Companiile care operează în industria turismului de 2.600 miliarde de dolari devin din ce în ce mai îngrijorate de o „criză Trump” din cauza turbulențelor pe care războiul tarifar al președintelui le provoacă asupra economiei globale. Luna trecută, Biroul Național de Turism al Guvernului federal a publicat cifre preliminare care arată că vizitele în SUA din străinătate au scăzut cu 11,6% în martie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Rezervările făcute prin Trivago arată, de asemenea, că americanii cheltuiesc mai puțin pentru călătoriile lor, în timp ce a crescut cererea pentru hoteluri mai ieftine și categorii de stele mai mici. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia Germaniei a CRESCUT surprinzător în primul trimestru din 2025, în contextul avansării exporturilor și consumului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Donald Trump anunță amânarea taxelor vamale de 50% asupra produselor din UE până la 9 iulie

Președintele SUA Donald Trump a declarat duminică că Statele Unite vor amâna punerea în aplicare a unei taxe vamale de 50% asupra produselor din Uniunea Europeană de la 1 iunie până la 9 iulie pentru a câștiga timp pentru negocierile cu blocul. Acest acord a venit după o convorbire telefonică duminică cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care i-a spus lui Trump că „dorește să înceapă negocieri serioase”, potrivit relatării președintelui american, conform Associated Press. „Le-am spus tuturor celor care mă ascultă că trebuie să facă asta”, le-a declarat Trump reporterilor duminică în Morristown, New Jersey, în timp ce se pregătea să se întoarcă la Washington. Von der Leyen, a spus Donald Trump, a promis „să ne întâlnim rapid și să vedem dacă putem rezolva ceva”. Într-o postare pe rețelele de socializare vineri, Trump a amenințat că va impune taxe vamale de 50% pentru bunurile UE, plângându-se că a fost „foarte dificil de tratat” cu blocul celor 27 de membri în domeniul comerțului și că negocierile „nu duc nicăieri”. Aceste taxe vamale ar fi intrat în vigoare începând cu 1 iunie. Dar convorbirea cu von der Leyen a părut să aplaneze tensiunile, cel puțin pentru moment. „Am fost de acord cu prelungirea – 9 iulie 2025 – A fost privilegiul meu să fac acest lucru”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social la scurt timp după ce a vorbit cu reporterii duminică seara. La rândul său, von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană și SUA „împărtășesc cea mai importantă și strânsă relație comercială din lume”. „Europa este pregătită să avanseze rapid și decisiv în discuții”, a spus ea. „Pentru a ajunge la un acord bun, am avea nevoie de timp până pe 9 iulie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Melania Trump își lansează cartea audio narată de o clonă vocală AI și spune că acesta e viitorul cărților

Primă Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a surprins lumea editorială cu lansarea unui audiobook în care vocea narativă nu îi aparține direct, ci este generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Anunțul a fost făcut public pe platforma X (fostul Twitter), unde Melania a scris: „Sunt onorată să vă prezint Melania – The AI Audiobook, narată integral cu inteligență artificială, în vocea mea. Să înceapă viitorul publicațiilor!” Această inițiativă o poziționează pe Melania Trump în prima linie a personalităților publice care adoptă tehnologia AI pentru a crea produse media, stârnind discuții despre rolul tot mai mare al acestei tehnologii în industria cărților, jurnalismului și divertismentului, notează CNN. Vocea AI: clonată, autorizată și controlată Cartea audio este narată de o versiune digitală a vocii Melaniei, creată cu ajutorul tehnologiei ElevenLabs, o companie specializată în inteligență artificială pentru voce. Potrivit descrierii de pe site-ul oficial al fostei Prime Doamne, clonarea vocii s-a făcut sub supravegherea și la cererea acesteia, ceea ce arată că Melania a fost implicată direct în procesul de generare și validare a rezultatului final. Specialiștii în tehnologie spun că astfel de aplicații AI devin din ce în ce mai populare, permițând transformarea rapidă a unui text în conținut audio realist, fără a mai apela la înregistrări tradiționale. Deși folosirea AI pentru voice-over nu este o noutate, faptul că un personaj atât de vizibil precum Melania Trump apelează la această soluție ridică întrebări legate de viitorul muncii în industriile creative. AI-ul schimbă regulile jocului în media și publishing Experții sunt de acord că lansarea acestui audiobook marchează un moment important în tranziția către conținut generat automat. Clay Shirky, profesor la New York University, a declarat pentru CNN că, deși tranziția va fi treptată, acesta este „un reper semnificativ”. Odată cu dezvoltarea accelerată a unor instrumente ca Sora (pentru video) sau DALL·E (pentru imagini), inteligența artificială devine o unealtă tot mai frecventă în mâinile creatorilor. Între timp, marile companii media și studiourile TV caută metode de a integra AI în producțiile lor, inclusiv prin dezvoltarea de „duble” digitale pentru prezentatori sau actori. Este o evoluție care, spun analiștii, vine din presiunea tot mai mare de a concura cu creatorii de conținut online și de a reduce costurile. O amenințare pentru joburile din media? Odată cu extinderea tehnologiilor AI, apar și temerile privind înlocuirea unor categorii de angajați. Potrivit raportului Future of Jobs publicat de World Economic Forum, 41% dintre angajatori iau în calcul restructurări în contextul adoptării inteligenței artificiale. Melania Trump, fără să o afirme direct, pare să susțină această direcție, prezentând clonarea vocală drept o soluție de viitor pentru industria editorială. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că meseriile care implică empatie, investigație sau judecată complexă — precum jurnaliștii de investigație sau editorii — vor rămâne greu de înlocuit.

Elon Musk se întoarce la prima dragoste, tehnologia, și promite muncă non-stop pentru Tesla, SpaceX și relansarea Starship

După o pană de aproape două ore care a afectat rețeaua socială X pe 24 mai, Elon Musk anunță o revenire spectaculoasă la ceea ce numește esența preocupărilor sale: tehnologia. Fondatorul Tesla și SpaceX a declarat public că va renunța, cel puțin temporar, la rolul său de arhitect al eficienței guvernamentale în administrația Trump și că își va dedica din nou toate resursele companiilor sale tehnologice. „De acum, revin la programul 24/7 de muncă și nopți dormite prin săli de conferință, servere sau fabrici”, a scris Musk pe X, platforma pe care o controlează. Afirmația vine într-un moment delicat, în care performanța instabilă a rețelei sale sociale a atras atenția și nemulțumirea utilizatorilor, iar perspectivele pentru lansarea următoarei rachete Starship devin tot mai presante. O pană tehnică reaprinde obsesia pentru control Sâmbătă, între orele 13:00 și 15:00, rețeaua X a fost parțial inaccesibilă pentru utilizatori din mai multe regiuni. Cauza exactă nu a fost comunicată oficial, dar Musk a recunoscut că sistemele de redresare automată nu au funcționat, ceea ce indică probleme serioase în arhitectura de back-up. „Trebuie să aducem îmbunătățiri majore operaționale. Redundanța de tip failover ar fi trebuit să funcționeze. Nu a fost cazul”, a admis miliardarul. Acest moment pare să fi fost declanșatorul unei reevaluări personale: Musk și-a exprimat intenția de a-și concentra din nou atenția pe Tesla, X, xAI și SpaceX — companiile care l-au consacrat ca unul dintre cei mai influenți oameni din domeniul tehnologiei. Elon Musk mesaj X revenire la tehnologie Între Trump, AI și Marte: Musk încrucișează iar drumurile În ultimele luni, Elon Musk a fost din ce în ce mai implicat în politica americană, devenind un actor influent în jurul noii administrații Trump. Președintele l-a însărcinat cu conducerea unei Comisii pentru eficiența guvernamentală (denumită informal „Doge”), responsabilă de reducerea masivă a cheltuielilor publice. Deși primele săptămâni ale noului mandat l-au adus frecvent în prim-planul deciziilor politice, în ultima perioadă Musk părea să se fi retras, pe fondul dificultăților de implementare și a obiectivelor atinse doar parțial. Acum, miliardarul pare să-și regăsească direcția inițială. „Trebuie să ne concentrăm pe lansarea Starship săptămâna viitoare. Avem tehnologii critice de implementat”, a scris el pe X. Este vorba despre a treia tentativă de lansare a mega-rachetei SpaceX, după ce precedentele două au eșuat spectaculos în timpul zborului. Starship este proiectată pentru misiuni viitoare către Lună și Marte, fiind unul dintre cele mai ambițioase programe spațiale private din istorie. Reconfigurare strategică sau doar un episod trecător? Cu un program care include dezvoltarea inteligenței artificiale (prin startup-ul xAI și chatbotul Grok), construcția de rachete, fabrici de mașini electrice și o rețea socială aflată sub presiune, Musk jonglează cu provocări multiple. Revenirea sa declarată în fruntea operațiunilor ridică întrebări legitime: va reuși să stabilizeze platforma X? Va reuși SpaceX o lansare reușită a Starship? Și mai ales, cât de sustenabilă este munca „non-stop” într-un imperiu în care toate rotițele par să depindă de același om? În lipsa unui răspuns oficial din partea companiei X privind cauza exactă a penei, anunțul lui Musk rămâne atât o promisiune, cât și un semnal de alarmă: când rețelele digitale se clatină, magnatul pare gata să-și reia rolul de inginer-șef al viitorului.

Donald Trump pune presiune pe Apple, amenințând cu taxe masive pentru produsele fabricate în afara SUA

Fostul președinte american Donald Trump a stârnit din nou controverse cu o declarație postată pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care amenință gigantul tehnologic Apple cu impunerea unor tarife comerciale de cel puțin 25%. Măsura ar viza toate telefoanele produse de companie în afara teritoriului Statelor Unite. Un apel pentru producția locală În mesajul său, Trump a subliniat că toate iPhone-urile comercializate pe piața americană ar trebui să fie fabricate exclusiv pe teritoriul SUA, avertizând că în caz contrar compania va suporta costuri suplimentare semnificative sub forma unor taxe vamale ridicate. Această poziție reflectă o continuare a discursului său protecționist, centrat pe stimularea economiei americane prin recuperarea locurilor de muncă din sectorul industrial. De asemenea, fostul lider republican a reiterat ideea că politica sa economică este concepută pentru a proteja interesele cetățenilor americani și pentru a pune capăt dependenței de producția externă, în special din China. Potrivit analiștilor, o posibilă implementare a acestor taxe ar avea consecințe semnificative, atât pentru consumatorii americani, cât și pentru compania în sine. Impactul economic și reacțiile din industrie Economiștii atrag atenția că impunerea unor astfel de tarife ar putea crește prețurile dispozitivelor Apple în Statele Unite, reducând accesibilitatea pentru consumatori. În egală măsură, acest tip de presiune ar putea obliga Apple să-și reevalueze strategiile de producție și aprovizionare, având în vedere că o mare parte din dispozitivele sale sunt asamblate în Asia. Reprezentanții Apple au evitat să răspundă public la amenințările lui Trump, dar compania a mai declarat anterior că o tranziție completă a producției în SUA ar implica costuri foarte mari, ceea ce ar putea afecta competitivitatea pe piața globală. Totodată, experții din industrie subliniază că dependența companiilor tehnologice de rețelele globale de producție rămâne o realitate complicată, dificil de schimbat pe termen scurt. Comentariile lui Trump reînnoiesc dezbaterea cu privire la echilibrul dintre protecționismul economic și realitățile pieței globale, alimentând în același timp incertitudini legate de viitorul relației comerciale dintre Statele Unite și giganții tehnologici internaționali.

Declinul și căderea lui Elon Musk de la dreapta tătucului Trump: din figură revoluționară MAGA în personaj izolat și ignorat

A intrat în administrația Trump cu lanțul de drujbă în mână, promițând să reteze birocrația federală și să salveze 2.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. S-a autointitulat reformatorul suprem, disruptorul Silicon Valley în inima Washingtonului, cu misiunea de a pune „guvernul leneș” pe steroizi tehnologici. Dar după doar patru luni, Elon Musk – liderul Tesla, SpaceX și X – a devenit simbolul unui eșec politic spectaculos, pierzând sprijinul agențiilor federale, respectul colegilor din administrație și, treptat, chiar și influența de care se bucura în cercul restrâns al președintelui Trump. Acum, Musk se retrage discret de pe scena guvernamentală, cu reputația zdruncinată și planurile sale ambițioase reduse la glume interne și eșecuri birocratice, scrie The Atlantic. Musk, co-președintele informal și reformatorul haotic Elon Musk a fost numit în funcția special creată de Trump în 2025: șef al noului „Department of Government Efficiency” – DOGE. Misiunea? Tăierea cheltuielilor, concedierea angajaților neperformanți, eliminarea risipei și „distrugerea virusului woke din interiorul guvernului federal”. Cu un ton populist, pălării DOGE și apariții teatrale, Musk a devenit rapid una dintre cele mai vizibile figuri din administrația republicană. Pentru o vreme, părea că are mână liberă. A descins prin agenții federale cu echipa sa de „DOGE bros”, cerând acces la date sensibile, restructurând departamente și lăsând în urma sa cutii de snacks-uri pe birourile angajaților. A forțat numiri controversate, precum cea a comisarului IRS, fără acordul Departamentului Trezoreriei. Și exact de acolo a început ruptura. Scandalul cu șeful Trezoreriei și pierderea sprijinului intern Într-un episod devenit viral în cercurile administrației, Musk a fost înjurat cu furie de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, chiar pe holurile Casei Albe. Motivul: Musk a impus un nume pentru conducerea IRS fără consultare, iar Bessent a considerat gestul o sfidare intolerabilă. A câștigat confruntarea – omul lui Musk a fost înlocuit după trei zile. Aceasta a fost prima fisură serioasă. Apoi au urmat tot mai multe: secretari de stat care refuzau să implementeze tăierile propuse de DOGE, proiecte blocate în instanță, eforturi de economisire care s-au prăbușit în fața realităților birocratice. Musk a recunoscut chiar el, într-o întâlnire cu presa: „Este foarte, foarte dificil. Este un mod sigur de a-ți face mai mulți dușmani decât prieteni.” De la glorie la ridicol: izolat, ignorat, ironizat Izolarea lui Musk s-a accentuat pe măsură ce miniștrii și liderii de agenții s-au plâns direct lui Trump că „inovațiile” DOGE creează haos. Într-o întâlnire tensionată, Musk a fost pus la zid de nume grele din administrație, inclusiv Marco Rubio, care l-a acuzat că i-a „dizolvat” USAID fără consultare. Sean Duffy, Doug Collins și alți lideri au refuzat directivele DOGE, considerându-le lipsite de realism. Cu toate acestea, Musk a continuat să se afișeze public. La o reuniune de Cabinet, a purtat două șepci – una DOGE și una „Gulf of America” – glumind că „poartă multe pălării”, o referință la multiplele sale roluri. Gluma a fost primită cu râsete, dar atmosfera devenise una de sarcasm, nu de admirație. Obstacole legale, conflicte de interese și haos în agenții DOGE a susținut că a economisit 170 de miliarde de dolari, dar majoritatea sumelor au fost revizuite în jos, iar instanțele au blocat multe dintre concedieri. Angajații concediați au fost în unele cazuri reangajați. La FAA, interferența lui Musk a generat haos printre controlorii de trafic deja copleșiți. Cel mai controversat moment a fost afirmația lui Musk că Social Security este „cel mai mare joc Ponzi din toate timpurile”, într-un podcast cu Joe Rogan. Declarația a stârnit un scandal public și a pus administrația Trump în poziție defensivă, mai ales că președintele promisese să nu atingă sistemul. Din umbră, spre ieșire: o influență care dispare Musk și-a anunțat recent retragerea treptată din activitatea guvernamentală. Inițial spunea că va petrece „una-două zile pe săptămână” în Washington, apoi a corectat: „O dată la două săptămâni”. Într-un interviu video la Forumul Economic din Qatar, a declarat chiar că „nu mai vede rostul de a cheltui bani pe politică”. DOGE va continua, afirmă Casa Albă, dar fără Musk ca motor. Unele persoane din echipa sa au fost preluate oficial în diferite departamente, însă retorica tăioasă și metodele de forță au lăsat un gust amar în rândul birocrației. După luni de haos, promisiuni de miliarde economisite și confruntări interne, Elon Musk a devenit, în esență, o piesă de decor în administrația pe care voia să o transforme. A venit cu idei din Silicon Valley și s-a lovit de realitatea dură a Washingtonului. Unul dintre consilierii lui Trump a rezumat sec: „N-a înțeles că nu mai e în compania lui, unde poate face ce vrea.”

Elon Musk susține că i s-a urât cu politica după ce Tesla s-a dus în cap: Cred că am făcut destul

Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, a declarat că intenționează să se retragă din politică, după ce a contribuit activ la remodelarea administrației Trump și la reducerea drastică a cheltuielilor federale. „Cred că am făcut destul”, a afirmat Elon Musk în cadrul unui interviu susținut marți la Forumul Economic din Qatar, citat de Washington Post. Magnatul tehnologiei nu a exclus complet implicarea sa viitoare, dar a indicat că, pentru moment, nu mai vede niciun motiv să continue finanțarea politică. „Dacă voi vedea un motiv în viitor, o voi face. Dar în prezent nu văd unul”, a spus Musk, evitând să comenteze direct dacă decizia sa a fost influențată de reacțiile negative pe care le-au înregistrat companiile sale, scrie Futurism. Motivele din spatele deciziei În spatele deciziei sale aparent raționale se află o realitate economică tot mai instabilă. În timpul alegerilor din 2024, Musk a cheltuit peste 290 de milioane de dolari pentru a sprijini Partidul Republican și pe Donald Trump, potrivit celor mai recente declarații financiare. Presa americană sugerează că suma reală ar putea fi și mai mare. În plus, New York Times a relatat că Musk a promis în privat să doneze încă 100 de milioane de dolari grupurilor susținute de Trump până la alegerile din 2026, deși rămâne de văzut dacă își va onora acest angajament. Impactul negativ asupra afacerilor, Tesla în derivă Retragerea vine într-un moment critic pentru Musk. După ce și-a atins o parte din obiective, în special prin tăieri masive în cheltuielile guvernamentale, miliardarul pare acum preocupat de efectele negative asupra propriilor companii. Tesla, în special, a suferit cel mai mult din cauza asocierii cu politica trumpistă: vânzările și profiturile au scăzut drastic, acțiunile s-au depreciat, iar imaginea publică a brandului a fost serios afectată. În primul trimestru din 2025, profitul Tesla a scăzut cu nu mai puțin de 71%, într-un context marcat de competiția tot mai agresivă a producătorilor auto chinezi și de vânzările dezamăgitoare ale modelului Cybertruck. Campaniile de boicot, actele de vandalism și demonstrațiile au contribuit la o criză de imagine fără precedent. O parte esențială a controverselor o constituie implicarea lui Elon Musk în așa-numitul Departament pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), o structură informală sprijinită de administrația Trump și responsabilă de desființarea sau reducerea a numeroase agenții federale. Luna trecută, Musk a anunțat că se va retrage din această inițiativă, recunoscând că poziția sa politică afectează direct performanța Tesla. Totuși, nu se va retrage complet din prim-plan. La același forum economic din Qatar, Musk a declarat că va rămâne CEO al Tesla pentru cel puțin încă cinci ani, subliniind că vrea să păstreze un control suficient asupra companiei, astfel încât să nu poată fi înlăturat de investitorii activiști. „Nu e vorba despre bani. Este vorba despre un control rezonabil asupra viitorului companiei”, a explicat Musk, potrivit CNBC.

Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?

Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca ​​sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,