Președintele sârb, internat în spital la revenirea din Florida. Ce probleme de sănătate are Aleksandar Vucic și care este starea sa
Președintele sârb Aleksandar Vucic (55 de ani) a fost internat, sâmbătă, la Academia Medicală Militară din Belgrad, fiind preluat de medici direct de pe aeroport, după ce s-a întors din Florida, SUA, Statele Unite. La câteva ore după internarea sa, cardiologul Dragan Dincic a declarat presei că starea sa de sănătate este „stabilă și satisfăcătoare”, ceea ce i-a permis să părăsească instituția în cursul aceleiași zilei. Potrivit medicului, Vucic a simțit „o durere toracică intensă”, iar medicii americani au observat ulterior valori „înalte” ale tensiunii arteriale. „Medicii americani au efectuat toate examenele necesare, iar președintele, contrar recomandării lor, a decis să se întoarcă în țară”, a spus el. Președintele sârb Aleksandar Vucic a decis să-și întrerupă călătoria în Statele Unite, unde urma să se întâlnească cu omologul său american, Donald Trump, și să se întoarcă în Serbia „în urma unei stări de rău”, au informat mai multe instituții de presă care îl însoțeau pe șeful statului sârb În 2019, președintele Serbiei a fost internat, pentru scurt timp în urma unor „probleme cardiovasculare”, amintește Agerpres. Sursă foto: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Analiză | Cine sunt diplomații-proxy ai Rusiei. Cei selectați de Putin joacă rolul de polițist bun, dar creează așteptări periculos de nerealiste
Diplomația informală ajută Kremlinul să fie ceva mai agil, în plan extern, numai că – pe termen lung – o astfel de abordare riscă să submineze fiabilitatea Rusiei ca partener internațional. De la invadarea Ucrainei, utilizarea de către Rusia a diplomației informale a devenit o obișnuință, iar diplomații-proxy joacă un rol din ce în ce mai important în creionarea politicii externe. Deși Kremlinul pare mulțumit de această estompare a liniei dintre oficial și neoficial, există unele dezavantaje majore – nu în ultimul rând acela că este mult mai dificilă încheierea unor acorduri adecvate cu alte națiuni. Tendința a fost bine ilustrată de natura negocierilor dintre Rusia și Statele Unite privind un posibil armistițiu în Ucraina, notează jurnalistul Andrei Pertsev pentru Carnegie Endowment for International Peace. Principalele puncte de contact dintre cele două țări în aceste discuții nu au fost ministerele de externe, ci relațiile create de trimisul președintelui american Donald Trump – Steve Witkoff – și Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, despre care se știe că este un apropiat al lui Vladimir Putin. „Witkoff a avut mai multe întâlniri la Moscova, în timp ce – în luna aprilie – Dmitriev a devenit cel mai înalt oficial rus care a vizitat Washingtonul, din februarie 2022. De fiecare dată, ambele părți au susținut că discuțiile au fost un succes – deși nu este clar exact ce au realizat”, scrie Andrei Pertsev în analiza sa. „Nikolai Patrușev a părăsit țara mult mai rar și nu a purtat niciodată discuții cu șefi de stat” Un negociator experimentat de bussiness, Dmitriev pare să fi descoperit cum să-l manipuleze pe Donald Trump, evitând subiectele care îl irită pe președintele SUA – cum ar fi războiul din Ucraina – și propunând, în schimb, „înțelegeri” tentante care implică explorarea arctică, extracția resurselor și misiunile spațiale. Dmitriev a devenit, de asemenea, un utilizator obișnuit al rețelelor de socializare, unde postează declarații optimiste în care îi laudă pe Trump și asociații săi, precum miliardarul Elon Musk. „Drept urmare, Kirill Dmitriev pare să fi înlocuit diplomații oficiali ai Rusiei – nu doar pe cei din Ministerul de Externe, ci și pe cei din Kremlin însărcinați cu supravegherea politicii externe. Poate că, inevitabil, diplomații Rusiei nu sunt foarte mulțumiți de influența tot mai mare a lui Dmitriev. Au existat numeroase scurgeri de informații către mass-media despre modul în care ministrul de Externe, Serghei Lavrov, și consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, s-au opus prezenței lui Dmitriev la discuțiile SUA-Rusia din Arabia Saudită. Cu toate acestea, Dmitriev nu este singurul exemplu de birocrat rus de rang înalt care a dobândit o competență neoficială de politică externă în ultimele luni. Kirill Dmitriev | Foto – Profimedia Images Șeful adjunct de cabinet al lui Putin, Serghei Kiriyenko, care pe hârtie este responsabil de gestionarea politicii interne, supraveghează acum și regiunile georgiene separatiste Abhazia și Osetia de Sud, precum și statul separatist susținut de Moscova, Transnistria, și discută cu guvernele prietene din Africa. Inițial, Kiriyenko a fost însărcinat să supravegheze Abhazia, dar rolul său în criza politică de acolo de la sfârșitul anului 2024, care a inclus asigurarea triumfului unui candidat mai prietenos cu Moscova în alegerile prezidențiale, a însemnat că a putut să-și extindă influența. Implicarea în Osetia de Sud va include, probabil, legătura cu oficialii din Tbilisi, în timp ce responsabilitatea pentru Africa va ajuta guvernele africane nu numai să rezolve problemele cu Moscova, ci și să contacteze magnații și miniștrii ruși cu asistența lui Kiriyenko. Serghei Kiriyenko | Foto – Profiemedia Images Pe de altă parte, Serghei Șoigu – șeful Consiliului de Securitate – este implicat și el în diplomația informală a Rusiei și vizitează în mod regulat țări prietene precum Iranul și China pentru a se întâlni atât cu oficiali din domeniul securității, cât și cu șefi de stat. Printre exemple se numără întâlnirea lui Șoigu cu liderul chinez Xi Jinping din februarie și întâlnirea sa, față în față, cu Kim Jong Un din Coreea de Nord, în septembrie 2024. Predecesorul lui Șoigu în Consiliul de Securitate, Nikolai Patrușev, a părăsit țara mult mai rar și nu a purtat niciodată discuții cu șefi de stat”, notează Andrei Pertsev. Serghei Șoigu | Foto – Profimedia Images „Putin, adesea, nu își exprimă clar poziția” Cu alte cuvinte, continuă jurnalistul Andrei Pertsev, Dmitriev, Kiriyenko și Șoigu au devenit cu toții diplomați-proxy ai Kremlinului, care pot transmite dorințele lui Putin și pot recepționa semnale. „Pe de o parte, această practică a ajutat Rusia să scape de izolarea internațională în care se afla după invadarea Ucrainei. Trump, de exemplu, se simte în mod clar mai confortabil în relaționarea cu Dmitriev decât cu diplomații și oficialii din domeniul securității ruși. Există dezavantaje ale acestui tip de diplomație. Fiecare intermediar rus are idiosincrazii și înclinații, precum și propria înțelegere a ceea ce urmărește Putin. Este bine cunoscut faptul că Putin, adesea, nu își exprimă clar poziția nici Ministerului de Externe, nici reprezentanților neoficiali precum Dmitriev. Iar acest lucru poate duce la surprize neplăcute pentru interlocutori precum Trump. O altă problemă a acestei abordări a fost evidențiată în negocierile Rusia-SUA. De fiecare dată când Dmitriev iese din discuții, ambele părți radiau de optimism – dar acesta se disipă rapid în urma unui contact mai obișnuit între diplomați profesioniști și oficiali de securitate din cele două părți. Cu alte cuvinte, reprezentanții Kremlinului care au fost selectați pentru a juca rolul de «polițist bun» creează așteptări periculos de nerealiste. În cele din urmă, lipsa responsabilității formale înseamnă că acordurile cu Rusia riscă să devină puțin mai mult decât „acorduri personale”. Astfel de acorduri pot fi ușor abandonate dacă indivizi – precum Kiriyenko sau Dmitriev – cad în dizgrație”, avertizează Andrei Pertsev. „Vor folosi oportunitățile oferite de diplomația-proxy intermediari pentru a-și propulsa propriile cariere” Prin urmare, mai scrie Pertsev în analiza sa, politica externă a Rusiei devine din ce în ce mai labirintică. În timp ce emisarii neoficiali ar putea fi utili în a ajuta la inițierea dialogului, ajungerea la acorduri concludente devine din ce în
Trump spune că țările care cumpără petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor
Președintele SUA, Donald Trump, anunță, joi seara, că țările care cumpără petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor, a relatat SkyNews. Donald Trump a cerut, pe Truth Social, ca toate achizițiile de petrol iranian să înceteze „ACUM” – și spune că vor fi impuse sancțiuni secundare asupra acestor vânzări. „Țările care cumpără petrolul iranian cu SUA ”, adaugă el. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Microsoft scumpește Xbox la nivel global, pe fondul haosului provocat de tarifele impuse de Trump
Jucătorii din întreaga lume vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru consolele Xbox, după ce Microsoft a anunțat joi, 1 mai 2025, majorări semnificative de prețuri la nivel global. Decizia vine la doar câteva zile după ce Sony a crescut prețurile consolei PlayStation 5 în mai multe piețe, iar Nintendo a amânat lansarea precomenzilor pentru noua consolă Switch 2. Contextul comun: haosul generat în industria de gaming și electronice de noile tarife comerciale impuse de administrația Trump. Xbox mai scump cu până la 27% Potrivit anunțului oficial al Microsoft, consola Xbox Series S, versiunea entry-level, va costa începând de luna aceasta 379,99 dolari în Statele Unite, o creștere de 27% față de prețul actual de 299,99 dolari. Modelul premium Series X Galaxy Black va avea un preț de 729,99 dolari, în creștere cu 22% față de prețul anterior de 599,99 dolari. În Europa, prețul Series S va urca de la 299,99 euro la 349,99 euro – o majorare de 17%. Totodată, Microsoft va crește și prețul anumitor jocuri produse de studiourile sale, noile titluri urmând să coste 79,99 dolari, față de 69,99 dolari în prezent. „Înțelegem că aceste schimbări sunt dificile pentru utilizatori și au fost făcute cu atenție, ținând cont de condițiile de piață și de creșterea costurilor de dezvoltare”, a precizat compania într-un comunicat postat pe site-ul său. Tarifele impuse de Trump creează haos în industrie Deși Microsoft nu a menționat în mod explicit impactul tarifelor comerciale, majorările de prețuri vin într-un moment în care administrația Trump a introdus tarife vamale dure pentru produsele electronice fabricate în China — țară unde se asamblează în mare parte atât consolele Xbox, cât și cele PlayStation și Switch. Trump a impus tarife de până la 145% pentru numeroase produse din China, afectând lanțurile de aprovizionare globale și forțând giganții tech să-și reconsidere strategiile de producție. În cazul Xbox, experții din industrie estimează că aproximativ 30 de milioane de unități au fost vândute de la lansarea gamei Series S și X în 2020, iar majorările actuale ar putea încetini ritmul vânzărilor. Sony și Nintendo reacționează diferit Sony a anunțat în aprilie scumpiri la anumite modele de PlayStation 5 în mai multe piețe internaționale, inclusiv în Europa, dar a exclus Statele Unite, probabil pentru a evita o reacție negativă din partea consumatorilor americani. La rândul său, Nintendo a decis să amâne lansarea precomenzilor pentru consola Switch 2, care era programată să debuteze în aceeași perioadă cu introducerea noilor tarife americane. Într-un peisaj marcat de incertitudine și tensiuni comerciale, toate cele trei mari companii din industria consolelor — Microsoft, Sony și Nintendo — par să caute soluții pentru a atenua impactul financiar al politicilor economice impredictibile. Ce urmează pentru jucători Creșterea prețurilor la console și jocuri afectează direct consumatorii, mai ales pe fondul inflației globale și al încetinirii economiei digitale. Jucătorii din Europa și America de Nord, principalele piețe pentru console, ar putea amâna achizițiile sau opta pentru alternative mai accesibile, inclusiv servicii de cloud gaming sau jocuri second-hand. Deși Microsoft continuă să înregistreze performanțe solide în zona AI și a declarat recent că veniturile sale au depășit așteptările Wall Street, segmentul de gaming rămâne expus riscurilor comerciale și reglementărilor internaționale. În acest context, o simplă consolă de jocuri devine un pion pe tabla de șah a economiei globale. Rămâne de văzut dacă aceste scumpiri sunt temporare sau marchează un nou standard de preț pentru hardware-ul de gaming în era post-pandemie și post-globalizare.
Microsoft se opune planului lui Trump de a opri serviciile cloud în Europa din cauza conflictului comercial cu UE
Pe fondul tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, Microsoft a anunțat miercuri că va contesta în instanță orice ordin prezidențial al administrației Trump care ar obliga compania să suspende serviciile sale cloud în Europa. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde că infrastructura digitală europeană ar putea deveni o monedă de schimb în disputele transatlantice, în special în contextul noilor reglementări europene privind giganții tech. Declarația a fost făcută la Bruxelles de Brad Smith, președintele Microsoft, în cadrul unui eveniment dedicat viitorului tehnologic european. Smith a recunoscut că un asemenea scenariu este „extrem de improbabil”, dar a subliniat că îngrijorarea este reală în rândul guvernelor și instituțiilor din Europa. Clauză contractuală specială pentru protejarea clienților europeni Pentru a liniști partenerii europeni, Microsoft a anunțat că va introduce o clauză juridică obligatorie în contractele încheiate cu guvernele din UE și cu Comisia Europeană. Această clauză le oferă garanția că, în cazul în care autoritățile americane vor impune suspendarea serviciilor cloud către clienții europeni, compania va avea libertatea de a contesta ordinul în instanță. „Oamenii vor mai mult decât promisiuni — de aceea suntem pregătiți să susținem aceste angajamente prin clauze contractuale ferme”, a declarat Smith, într-o postare pe blogul oficial Microsoft, citat de Politico. El a subliniat că Microsoft recunoaște suveranitatea legislativă a UE și se angajează să respecte reglementările europene, inclusiv legislația în domeniul concurenței și noul Digital Markets Act. Investiții masive în infrastructura digitală europeană Microsoft nu s-a limitat doar la promisiuni legale. Compania a anunțat o extindere majoră a capacității sale de centre de date pe teritoriul Europei, cu o creștere estimată de 40% în următorii doi ani. Extinderea va acoperi 16 țări europene și este în concordanță cu planul Comisiei Europene de a tripla capacitatea de stocare de date la nivelul blocului comunitar în următorii cinci până la șapte ani — un obiectiv-cheie în cursa globală pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale. Aceste investiții sunt considerate de oficialii europeni drept o confirmare a angajamentului Microsoft față de piața din UE și un răspuns direct la apelurile tot mai vocale privind nevoia de „suveranitate digitală” în Europa. Risc de coliziune cu planurile SUA și apeluri pentru un cloud european Deși Microsoft adoptă o poziție conciliantă față de reglementările europene, poziționarea sa intră în contradicție cu retorica tot mai agresivă a administrației Trump și a altor giganți tech americani, care contestă intens legislația UE în materie de concurență și protecție a datelor. În același timp, se intensifică și apelurile din partea unor guverne europene pentru construirea unei infrastructuri digitale proprii — un „cloud suveran” european, care să reducă dependența de serviciile oferite de companii americane. Planurile Microsoft de extindere a centrelor de date pe continent pot fi interpretate ca o încercare de a menține un echilibru între cerințele reglementatorilor europeni și interesele comerciale proprii. „Înțelegem că legile europene se aplică practicilor noastre comerciale din Europa, la fel cum legile locale se aplică în Statele Unite”, a declarat Smith. Într-un climat geopolitic tot mai tensionat, Microsoft încearcă să se impună drept „o voce a rațiunii”, promițând stabilitate și continuitate în relațiile transatlantice — chiar și în contextul unei posibile escaladări comerciale. Prin aceste măsuri, Microsoft speră să-și consolideze statutul de partener de încredere pentru Europa, chiar în fața unui posibil ordin prezidențial american care ar putea pune în pericol însăși funcționarea infrastructurii cloud pe continent.
Popularitatea lui Elon Musk atinge cote nemaivăzute, dar cu minus: Declinul umbrei lui Donald Trump
Un nou sondaj susținut de Associated Press arată că popularitatea lui Elon Musk s-a prăbușit, doar o treime dintre americani mai având o opinie favorabilă despre el. Potrivit unui sondaj realizat de Associated Press în colaborare cu NORC Center for Public Affairs Research, doar 33% dintre adulții din Statele Unite îl mai consideră pe Elon Musk o figură favorabilă, o scădere semnificativă față de anii anteriori, când era perceput drept un inovator respectat, scrie Futurism. Cum s-a întâmplat „minunea” Declinul este evident inclusiv în rândul republicanilor, baza electorală căreia Musk i s-a adresat frecvent în ultimii ani. Ponderea celor care au o opinie nefavorabilă despre el a crescut în acest segment de la 21% în decembrie la 25% în aprilie, semn că stilul său de comunicare și pozițiile publice provoacă nemulțumire chiar și printre simpatizanții conservatori. Printre cauzele acestei erodări rapide se numără declarațiile și acțiunile controversate din ultima perioadă. Musk este acuzat că a susținut politici bugetare agresive care ar putea periclita programe esențiale precum asigurările sociale sau cercetarea medicală. Mai mult decât atât, tot mai mulți americani sunt de părere că Elon Musk exercită o influență excesivă asupra guvernului federal. Atitudinea lui Elon Musk, principala problemă – sau cum „și-a făcut-o cu mâna lui” Atitudinile sale radicale au fost criticate intens: glumele despre Holocaust, presupusele saluturi fasciste și participările la evenimente ale extremei drepte din Europa au stârnit reacții puternice. Acest tip de comportament a dus la o mobilizare semnificativă a protestatarilor anti-Musk, inclusiv prin acțiuni pașnice la numeroase reprezentanțe Tesla din SUA și din străinătate. Imaginea antreprenorului s-a deteriorat accelerat, mai ales dacă este comparată cu percepția pozitivă de care se bucura în 2016, când avea un scor favorabil net de +29, conform datelor agregate de statisticianul Nate Silver. Acum, Musk este perceput ca fiind un simbol al avariției și al rupturii de realitatea socială. „Crede că poți conduce un guvern cum conduci o corporație”, a declarat un pensionar de 75 de ani din Pennsylvania, citat de Associated Press. „Dar nu e așa. Unul e pentru binele oamenilor, celălalt pentru binele acționarilor.” Popularitatea în scădere a lui Elon Musk arată tot mai clar distanțarea publicului de figura pe care o considera altădată un vizionar al tehnologiei. Acum, imaginea sa publică este marcată de controverse, radicalizare și pierderea sprijinului din toate taberele politice.
China contraatacă noul plan tarifar al lui Donad Trump. Sprijin financiar pentru firmele cu pierderi mari / Tensiunile comerciale dintre Washington şi Beijing escaladează
China vrea să ajute companiile aflate în dificultate prin măsuri ţintite, ca răspuns la „şocurile externe tot mai mari”, potrivit unui comunicat emis după o şedinţă prezidată vineri de preşedintele Xi Jinping. Întâlnirea Biroului Politic, al doilea cel mai puternic organism politic din China, are loc în contextul escaladării tensiunilor comerciale dintre Washington şi Beijing, generate luna aceasta de noile tarife reciproce de peste 100%. Marile bănci de pe Wall Street şi-au redus prognozele privind creşterea PIB-ului Chinei pentru acest an, în timp ce autorităţile de la Beijing încearcă în continuare să atingă ambiţiosul obiectiv de creştere economică de „aproximativ 5%” stabilit în martie, relatează CNBC, preluat de News.ro. Sprijin financiar pentru firmele cu pierderi mari „Oficialii chinezi au cerut implementarea a mai multor măsuri de sprijin pentru companiile în dificultate”, inclusiv sprijin financiar, conform comunicatului în limba chineză, tradus de CNBC. De asemenea, Biroul Politic a solicitat „o reducere oportună” a ratelor dobânzilor şi a ratei rezervelor minime obligatorii – suma de bani pe care băncile trebuie să o păstreze în conturi. În ceea ce priveşte atenuarea impactului tarifelor americane, se aşteaptă ca autorităţile să intensifice analiza asupra companiilor afectate şi să elaboreze strategii de sprijin adaptate acestora. China acuză SUA că „încalcă dreptul internațional” China condamnă planul SUA de exploatare a metalelor rare din adâncuri. Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv controversat care permite extinderea mineritului în apele adânci, inclusiv în zone internaționale, reatează BBC. Decizia vizează accesul SUA la minerale rare esențiale pentru industriile de apărare, tehnologie verde și sănătate, dar a atras critici dure din partea Chinei, care acuză Washingtonul că „încalcă dreptul internațional.” Reamintim faptul că producția globală de pământuri rare și metale critice, precum cobaltul și litiul, este dominată de China. Analiștii spun că Donald Trump a fost nemulțumit de această poziție relativ slabă a SUA în domeniu. „Vrem ca SUA să devină lider în fața Chinei în această cursă pentru resursele de pe fundul oceanului”, a declarat joi un oficial american. Christine Lagarde, despre consecințele tarifelor lui Donald Trump Tarifele pe care le-a introdus președintele SUA, Donald Trump, vor avea consecințe negative pentru întreaga lume, iar pagubele vor depinde de cât de departe vor merge, cât timp vor fi în vigoare și dacă vor duce la negocieri încheiate cu succes, a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, citată de Reuters. „Vor fi negative pentru întreaga lume, iar densitatea și durata impactului vor varia în funcție de amploare, produsele vizate, cât de mult vor dura și dacă vor fi sau nu negocieri. Pentru că să nu uităm că deseori aceste escaladări ale tarifelor se dovedesc dăunătoare, inclusiv pentru cei care le impun, se finalizează prin negocieri la care oamenii stau și discută și, în cele din urmă, recurg la eliminarea unora dintre aceste bariere”, a spus Lagarde, într-un interviu pentru postul irlandez de radio Newstalk. Donald Trump, consecvent în amenințările cu tarife la adresa bunurilor importate în SUA Președintele american Donald Trump a declarat, în repetate rânduri, că este pregătit să impună bariere comerciale radicale, în cadrul unei autoproclamate „Zile a eliberării.” Este un moment pe care Europa a încercat să îl amâne cât a putut de mult, tocmai pentru a evita o furtună economică. Un punct important pe listă a fost cumpărarea mai multor gaze naturale lichefiate (GNL) americane, fiind primul lucru pe care Ursula von der Leyen, care conduce brațul executiv al UE, l-a sugerat după alegerea lui Trump. China, Coreea de Sud și Japonia au anunțat că vor coopera pentru a riposta față de tarifele americane. Potrivit presei de la Beijing, Tokio și Seulul intenționează să importe din China materie brută pentru fabricarea semiconductorilor. De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a majorat deja taxele vamale pentru produsele din China, o parte din cele din ţările vecine Mexic şi Canada, precum şi pentru oţel şi aluminiu, indiferent de originea lor. UE anunță că are un plan de ripostă La rândul său, UE a pregătit un plan de retorsiune. După taxele pe oțel și aluminiu impuse de SUA în martie, Comisia Europeană a comunicat că va taxa bunuri americane în valoare de până la 26 de miliarde de euro. Recent, blocul comunitar a inițiat consultări pentru o a doua tranșă de tarife asupra bunurilor din SUA, cu un impact estimat de 18 miliarde de euro. Uniunea Europeană are un „plan solid” pentru a riposta la tarifele impuse de Donald Trump, dar ar prefera să negocieze, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit The Guardian. „Europa nu a început această confruntare. Nu dorim neapărat să luăm măsuri de ripostă, dar dacă va fi necesar, avem un plan puternic de ripostă și îl vom folosi”, a spus Ursula von der Leyen, marți, în Parlamentul European. Blocul comunitar intenționa să implementeze aceste măsuri în două etape, pe 2 și 13 aprilie, dar ulterior a anunțat că va amâna implementarea până la jumătatea lunii aprilie, fără a preciza o dată exactă. Sursă foto: Shutterstock CITIȚI ȘI: UE este deschisă negocierilor cu SUA, dar îl amenință pe Trump cu o RIPOSTĂ fermă la taxele vamale /„Vor crea un monstru birocratic” UE pregătește o ripostă fermă la taxele comerciale aplicate de TRUMP /„Vor exista reacții în următoarele zile și săptămâni” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.159. Trump îl atacă pe Putin: Probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 27 aprilie 2025, în a 1.159-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Vladimir Putin „probabil nu vrea să oprească războiul și mă duce cu vorba”, a scris Donald Trump pe rețeaua de socializare Truth Social, într-un mesaj în care a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Reacția sa a venit la scurt timp după întrevederea cu Volodimir Zelenski, de la Roma. Trump: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu” Mesajul lui Trump este critic mai întâi la adresa predecesorilor săi de la Casa Albă, respectiv Joe Biden și Barack Obama, și la adresa jurnaliștilor americani care îi critică un plan de pace pe care l-a propus pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. „Orice înțelegere aș face în legătură cu Ucraina/Rusia, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eșuatul New York Times va vorbi rău despre el. Peter Baker, redactorul foarte părtinitor și lipsit de talent al The Times, a urmat cerințele editorului său și a scris că Ucraina ar trebui să recupereze teritoriul, inclusiv, presupun, Crimeea, și alte cereri ridicole, pentru a opri cea mai rea vărsare de sânge de la Al Doilea Război Mondial încoace. Oare de ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă”, a scris Trump la începutul mesajului său. Mai departe, el l-a atacat pe Joe Biden: „Acesta este războiul lui Joe «Somnorosul» Biden, nu al meu. A fost un fraier din prima zi și războiul nu ar fi trebuit să se întâmple și nici nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte în acel moment. Eu doar încerc să curăț mizeria lăsată de Obama și Biden, și ce mizerie este!”. „Acestea fiind spuse, nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceasta mă face să mă gândesc că, probabil, nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, și trebuie tratat diferit cu el – prin «sancțiuni secundare» sau «Bancare»?”, a încheiat Trump mesajul, postat în ziua când a avut la Roma o scurtă întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja funeraliilor Papei Francisc. Cu doar câteva ore mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmisese că Vladimir Putin i-a spus emisarului american Steve Witkoff, în timpul întâlnirii lor care a avut loc, vineri, la Kremlin, că este pregătit să negocieze încheierea conflictului din Ucraina „fără nicio condiție prealabilă”. Ce propunere de pace au SUA O propunere de pace avansată de Trump prevede încetarea permanentă a focului, recunoașterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte din Federația Rusă și recunoașterea de facto a controlului Moscovei asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepția unei mici părți din Harkov. De asemenea, planul înaintat de SUA mai menționează excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu și pe cea a aderării la UE), ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie și garanții de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene. Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații săi europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până la încheierea unui armistițiu – fără a recunoaște controlul rusesc asupra vreunei regiuni -, amânarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate și despăgubirea Ucrainei de către Rusia pentru daunele provocate de război. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Donald Trump, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron și Keir Starmer au avut „o întâlnire pozitivă” la Roma, anunță Palatul Elysée
Președintele Emmanuel Macron, liderul Volodimir Zelenski, Donald Trump și Keir Starmer, premierul Regatului Unit, au avut „o întâlnire pozitivă”, desfășurată la Vatican, în contextul funeraliilor Papei Francisc, care au avut loc sâmbătă, 26 aprilie, a anunțat un consilier de la Palatul Elysée. Președintele Franței, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, liderul Ucrainei, președintele SUA, Donald Trump, și premierul Marii Britanii, Keir Starmer au avut o scurtă întâlnire, la funeraliile Papei Francisc. Un reprezentant al președinției Franței a descris momentul dintre cei patru lideri, ca fiind „o întâlnire pozitivă”. Cu puțin timp înaintea de începerea ceremoniei de înmormântare a Suveranului Pontif, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat vreme de 15 minute în Bazilica Sfântul Petru. Aceasta a fost primul dialog față-n față dintre cei doi, după întâlnirea dintre liderul ucrainean, Donald Trump și J.D. Vance în Biroul Oval. Casa Albă a precizat că dialogul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski a fost unul „foarte productiv” și a promis să furnizeze mai multe informații ulterior. Inițial, a fost anunțat că întâlnirea dintre Zelenski și Trump va continua mai târziu, în decursul zilei de sâmbătă, după funeraliile Papei Francisc, însă acest lucra nu s-a întâmplat, întrucât liderul SUA a plecat din Roma. „A doua întâlnire nu a mai avut loc. Președinții au un program foarte încărcat”, a justificat purtătorul de cuvânt al președinției ucrainene. Donald Trump: „Crimeea va rămâne în cadrul Rusiei” Înainte de ceremonia religioasă, Donald Trump sosit vineri seara la Roma și a declarat că Kievul și Moscova ar fi „foarte aproape de un acord” privind conflictul izbucnit acum mai bine de trei ani, în urma invaziei ruse în Ucraina. Într-un interviu difuzat vineri seara, Trump a afirmat că Rusia va păstra controlul asupra Crimeei, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014, sugerând implicit o viitoare recunoaștere oficială a acestei realități teritoriale. ”Crimeea va rămâne în cadrul Rusiei”, a afirmat Donald Trump într-un interviu acordat revistei Time. În cadrul întâlnirii de la Roma dintre Volodimir Zelenski Emmanuel Macron, tema principală a discuțiilor a fost „continuarea eforturilor de pace”, a anunțat Ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Andrii Sibiga, pe reţeaua X. „Chiar în acest moment, dl Zelenski şi dl Macron poartă discuţii tete-a-tete (N.r. – unu la unu) privind continuarea eforturilor de pace”, a scris oficialul, în dreptul unei fotografii ce-i înfățișează pe cei doi lideri de stat în timpul întâlnirii. FOTO: Profimedia Macron denunță bombardamentele rusești din UCRAINA/ „Singurul lucru este ca președintele Putin să înceteze să mai mintă” RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.158. Trump dă asigurări că „Rusia și Ucraina sunt foarte aproape de un acord”. Replica lui Zelenski Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Zelenski și Donald Trump s-au ÎNTÂLNIT la funeraliile Papei Francisc. Primul dialog dintre cei doi lideri după discuția tensionată de la Casa Albă
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit sâmbătă cu fostul președinte american Donald Trump, în Vatican, cu ocazia funeraliilor Papei Francisc, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al liderului ucrainean pentru postul Suspilne, citate de Kyiv Independent. Întâlnirea a fost una scurtă, având loc înainte ca ambii să participe, alături de alți lideri mondiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, la ceremonia de adio a Suveranului Pontif. Conform sursei citate, discuția dintre Trump și Zelenski a avut loc în Bazilica Sfântul Petru și a durat aproximativ 15 minute, însă cei doi au convenit să continue dialogul după înmormântare. Informația a fost confirmată și de Sky News, care citează surse de la Vatican. Întâlnirea dintre cei doi lideri de stat a avut loc chiar înainte de funeralii și nu fusese anunțată în prealabil. Casa Albă a precizat că dialogul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski a fost „foarte productiv” și a promis să furnizeze mai multe informații ulterior. Cu ocazia funeraliilor Papei Francisc, Donald Trump avut o scurtă conversație și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care nu mai vorbise deloc de la revenirea sa în funcție, în contextul disputelor comerciale și de apărare cu Uniunea Europeană. Conforma protocolului, Trump a fost poziționat lângă liderii Estoniei și Finlandei, cu care a avut interacțiuni scurte. Președintele SUA a dat mâna și cu președintele francez, Emmanuel Macron, în timpul semnului păcii. Trump susține că Kievul și Moscova sunt „aproape de un acord” Înainte de ceremonia religioasă, Donald Trump sosit vineri seara la Roma și a declarat că Kievul și Moscova ar fi „foarte aproape de un acord” privind conflictul izbucnit acum mai bine de trei ani, în urma invaziei ruse în Ucraina. Într-un interviu difuzat vineri seara, Trump a afirmat că Rusia va păstra controlul asupra Crimeei, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014, sugerând implicit o viitoare recunoaștere oficială a acestei realități teritoriale. În ciuda presiunilor exercitate, Volodimir Zelenski a reafirmat ferm, tot vineri, că „Crimeea aparține Kievului” și că Ucraina nu va accepta cedarea niciunei părți din teritoriul său suveran. Prezența lui Zelenski la Roma, marcată de incertitudine și tensiuni Zelenski a ajuns la Roma sâmbătă dimineața, însoțit de Prima Doamnă, Olena Zelenska, și de o delegație oficială, după cum a anunțat purtătorul său de cuvânt, Serghii Nîkîforov. Participarea liderului ucrainean la funeralii a fost incertă până în ultimul moment. Vineri seară, într-un interviu, Zelenski mărturisea că nu era sigur dacă va putea pleca din Kiev, după ce orașul a fost ținta unui atac cu rachete în urma căruia 12 civili au fost uciși și zeci răniți. Prima întâlnire față în față după tensiunile de la Casa Albă Întâlnirea de la Vatican este prima întrevedere dintre Trump și Zelenski de la vizita tensionată din februarie, când, în Biroul Oval, Trump și vicepreședintele său, JD Vance, l-au criticat deschis pe liderul ucrainean pentru ceea ce au perceput ca fiind o lipsă de recunoștință față de sprijinul american. Surse apropiate negocierilor dezvăluie că Trump face presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o formulă de pace ce ar include recunoașterea de facto a ocupației ruse asupra Crimeei și a altor teritorii ocupate din estul și sudul țării. În contrapondere, Kievul și aliații săi europeni insistă pe necesitatea unor garanții solide de securitate și susțin că problemele teritoriale pot fi discutate doar după o încetare completă a focului, pornind de la liniile de control existente înaintea invaziei din 2022. FOTO: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele