Apple, între ciocanul UE și nicovala lui Trump: fitilul războiului digital transatlantic a fost reaprins, scrie Politico
Comisia Europeană a dat din nou cu bâta-n baltă – cel puțin așa ar spune Apple. Gigantul american a fost sancționat cu o amendă de 500 de milioane de euro pentru modul în care operează App Store-ul în Europa, o decizie care tensionează și mai mult firava relație transatlantică dintre UE și SUA. În spatele sancțiunii nu se află doar un conflict tehnic sau comercial, ci și o filosofie profund diferită despre cine controlează lumea digitală – și cum. UE strânge șurubul, Apple răspunde acuzând Amenda de miercuri, impusă în baza Regulamentului privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA), este doar ultimul episod dintr-un conflict care durează de ani de zile. Anul trecut, Comisia Europeană a mai aplicat Apple o sancțiune de 1,8 miliarde de euro pentru aceeași conduită, iar într-un alt caz notoriu, i-a cerut să returneze Irlandei 13 miliarde de euro în taxe neplătite. Apple, de partea sa, acuză Comisia că își schimbă constant regulile jocului. „În ciuda nenumăratelor întâlniri, Comisia continuă să mute porțile la fiecare pas”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei, Emma Wilson. Aceasta a subliniat că Apple se simte vizată în mod nedrept, în contextul în care aproape toate marile companii vizate de DMA sunt americane. Zach Meyers, cercetător la Centre on Regulation in Europe (CERRE), spune pentru Politico că la mijloc este o diferență de viziune: „Apple și Comisia Europeană se află într-un dezacord profund, care face aproape imposibilă o soluție de compromis.” Compania vede ecosistemul său digital ca pe un sistem închis, cu beneficii în ceea ce privește securitatea și experiența utilizatorului. UE, în schimb, acuză practici anticoncurențiale care limitează libertatea dezvoltatorilor și afectează consumatorii. Tensiuni dincolo de tech: Trump, tarifele și miza geopolitică Contextul general complică și mai mult lucrurile. Amenda vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump a suspendat pentru 90 de zile impunerea unor tarife „reciprocitare” împotriva Uniunii Europene. Mulți văd decizia Comisiei Europene ca fiind cel puțin influențată de aceste fricțiuni comerciale. Într-un climat geopolitic în care „suveranitatea digitală” a devenit o temă majoră în Europa, acțiunile împotriva Apple sunt privite nu doar ca măsuri de reglementare, ci ca gesturi de autonomie strategică. Potrivit lui Dirk Auer, de la International Center for Law & Economics, DMA este exact genul de inițiativă pe care Trump o vede ca o barieră netarifară împotriva intereselor americane. Apple nu este singura vizată. În aceeași zi, Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – a fost amendată cu 200 de milioane de euro. În plus, Comisia Europeană a emis noi concluzii preliminare privind condițiile contractuale impuse de Apple pentru distribuirea alternativă de aplicații – un potențial nou front de conflict. Ce urmează: presiuni, apeluri și amenințări cu sancțiuni zilnice Apple are termen până pe 22 iunie să se conformeze deciziei. După această dată, Comisia poate începe să aplice amenzi zilnice. Totuși, compania a anunțat că va contesta decizia, la fel ca în cazurile anterioare. Pe fond, disputa rămâne una emblematică: un colos american de aproape 4 trilioane de dolari, care controlează un ecosistem digital global, confruntat cu o Europă care încearcă să-și recâștige controlul asupra spațiului digital propriu. Pentru Apple, App Store-ul este una dintre „bijuteriile coroanei”, aducând anul trecut venituri de aproape 100 de miliarde de dolari, în mare parte din taxe percepute dezvoltatorilor. Pentru UE, însă, aceste taxe sunt expresia unei dominații inacceptabile și a unei piețe sufocate de lipsa alternativelor. Alba Ribera Martínez, profesor de drept la Universitatea Villanueva din Madrid, rezumă miza: „Comisia vrea ca Apple să reducă drastic comisioanele. Dar Apple nu pare dispusă să cedeze.” Așadar, departe de a fi un caz izolat, lupta dintre Apple și UE este reflexul unei confruntări mai ample: cine stabilește regulile în economia digitală globală – și în ce condiții? Iar răspunsul, deocamdată, nu pare să vină prea curând.
Tăierea fondurilor de ajutor de către Elon Musk lasă copii fără hrană în zone de criză. ONU avertizează: Pentru milioane, poate fi o sentință la moarte
O decizie cu efecte devastatoare a fost luată recent de administrația americană, sub influența directă a miliardarului Elon Musk. Reducerile masive ale fondurilor destinate ajutorului umanitar internațional au dus la închiderea a sute de cantine sociale în Sudan, iar efectele nu au întârziat să apară: copii mor de foame în capitala Khartoum, deja afectată grav de război. Sute de cantine închise, milioane în pericol Potrivit unui material publicat de The New York Times, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost practic dezmembrată, personalul fiind redus de la aproximativ 10.000 de angajați la doar 15. Elon Musk, implicat în acest proces prin structura DOGE, a catalogat agenția drept o „organizație criminală”, acuzând-o că ar urmări interese obscure, fără a aduce dovezi clare. În februarie, Musk a declarat că a „alimentat USAID în tocător”, iar consecințele au fost resimțite direct în regiunile cele mai vulnerabile ale lumii. În Sudan, una dintre cele mai afectate zone de criză umanitară la nivel mondial, sute de familii nu mai au acces la hrană de bază, iar echipele de salvare de pe teren se confruntă cu lipsuri critice. ONU trage un semnal de alarmă global Deși oficiali ai administrației Trump au declarat că ajutoarele „vitale” nu ar fi fost afectate de aceste tăieri, realitatea din teren arată cu totul altceva. Potrivit ONU, lipsa sprijinului financiar american a creat un gol de miliarde de dolari în bugetul umanitar global, pe care alte state dezvoltate nu au reușit să-l acopere. „Este o sentință la moarte pentru milioane de oameni aflați înfometați”, a transmis recent Programul Alimentar Mondial. Într-un raport alarmant, instituția avertizează că reducerea ajutoarelor pentru 14 ȑări ar putea duce la colapsuri umanitare ireversibile. Conform surselor citate de Futurism și The Lever, decizia ar putea avea și ramificații personale pentru Elon Musk, având în vedere că inspectorul general al USAID investiga în trecut modul în care SpaceX a livrat mii de terminale Starlink în Ucraina. Coincidența temporară ridică semne de întrebare privind potențiale conflicte de interese. Ajutoare blocate și copii înfometați Încercările recente ale administrației americane de a relua unele dintre programele de ajutor alimentar se lovesc de birocrație și lipsa infrastructurii. Un e-mail intern al USAID, obținut de Reuters, menționează doar șase programe ce ar putea fi reactivate – insuficient pentru a face față unei crize globale. În timp ce deciziile de la Washington se iau în cercuri restrânse, pe teren realitatea este tragică: copii slăbiți, malnutriți, familii care mănâncă o singură masă pe zi și centre de distribuție a alimentelor care închid obloanele unul câte unul. Elon Musk, recunoscut pentru politicile sale de austeritate radicale în companiile pe care le conduce, pare să-și fi extins viziunea asupra unui domeniu vital: supraviețuirea celor mai vulnerabili oameni de pe planetă.
Cum eviți detenția, interogatoriul excesiv sau refuzul accesului în SUA dacă trebuie să mergi neapărat în țara lui Trump: Metode să-ți ții telefonul în siguranță
Traversarea frontierei americane a devenit, în contextul noii administrații Trump, o experiență tot mai incertă pentru călători. Începând cu ianuarie, au fost semnalate multiple cazuri de vizitatori străini sau posesori de vize SUA care au fost reținuți, interogați sau chiar întorși din drum din cauza conținutului găsit pe telefoane. În acest context, autoritățile canadiene au actualizat avertismentele de călătorie, iar tot mai mulți călători iau în calcul riscurile asociate cu transportul dispozitivelor digitale personale peste graniță. Ce au voie să facă vameșii americani Agenții de la US Customs and Border Protection (CBP) au competențe extinse în ceea ce privește verificarea electronicelor la intrarea în țară. Pot cere deblocarea telefoanelor prin cod PIN sau metode biometrice, iar cetățenii americani și rezidenții permanenți legali (green card holders) pot refuza, dar riscă întrebări suplimentare sau confiscarea temporară a dispozitivelor. Pentru vizitatorii străini și deținătorii de viză, refuzul poate însemna detenție sau deportare. În general, zona de frontieră este tratată legal diferit față de restul teritoriului SUA, ceea ce reduce protecția oferită de cel de-al Patrulea Amendament privind perchezițiile. Contextul obligă călătorii să ia măsuri înainte de plecare, adaptate nivelului lor de risc determinat de statutul legal, ocupație, activitatea pe rețelele de socializare sau opiniile exprimate online, scrie WIRED. Cum îți protejezi datele la frontiera americană Există, concret, două abordări de bază pentru a limita expunerea digitală în fața autorităților de frontieră. Prima este utilizarea unui telefon dedicat călătoriilor, fie unul nou, fie unul vechi reconfigurat. Pe acest dispozitiv ar trebui să fie instalate doar aplicațiile esențiale, eventual cu conturi noi de e-mail și social media create special pentru călătorie. Astfel, în cazul unui control, se limitează accesul la istoricul digital personal și se reduce posibilitatea expunerii informațiilor sensibile. Totuși, specialiștii avertizează că un telefon „prea curat” poate ridica suspiciuni. Se recomandă folosirea temporară a noului dispozitiv înainte de călătorie, pentru a părea unul utilizat în mod natural. A doua variantă este adaptarea telefonului personal: se șterg datele vechi, aplicațiile inutile și se transferă informațiile sensibile într-un spațiu de stocare sigur, offline sau criptat. Este important să se dezactiveze autentificarea biometrică și să se utilizeze doar parole complexe. Dacă rămâi conectat la conturile Google sau Apple, chiar dacă datele nu sunt pe dispozitiv, autoritățile vă pot cere accesul la ele prin cloud. Recomandări minime dacă nu vrei să-ți schimbi telefonul Chiar și în lipsa pregătirilor complexe, câteva măsuri simple pot face diferența. Printarea biletelor de avion și a altor documente poate evita utilizarea telefonului în fața agenților CBP. De asemenea, actualizarea sistemului de operare și eliminarea aplicațiilor sau datelor neesențiale contribuie la igiena digitală de bază. Experții în securitate digitală avertizează că activitatea online poate deveni o sursă de risc la frontieră. Mesajele publicate pe rețele de socializare sau aplicațiile utilizate frecvent pot fi interpretate într-un mod defavorabil, mai ales în climatul politic actual.
Umbra lui Musk. La NASA
Influența lui Elon Musk asupra industriei spațiale americane este mai mare ca oricând. De altfel, titlul acestui articol face trimitere – în mod simbolic – la celebra expresie „Umbra lui Mircea. La Cozia” de Grigore Alexandrescu, pentru a sugera prezența dominantă, dar informală, pe care Musk o are în cosmosul politicii spațiale americane. Cu o linie directă către președintele Donald Trump și o poziție informală care se extinde în aproape toate colțurile administrației americane, Musk are acum mijloacele necesare pentru a modela politica spațială a SUA după propriile convingeri — și exact acest lucru pare că începe să se întâmple, scriu cei de la Politico. Musk, omul care controlează cerul Chiar și înainte de a deveni consilier de încredere al președintelui, influența lui Musk era deja colosală. În 2024, compania sa SpaceX a realizat 95% din toate lansările de rachete efectuate de Statele Unite, iar cei peste 7.000 de sateliți Starlink deținuți de firmă alcătuiesc cea mai mare constelație activă de sateliți din lume. Acum, cu acces direct la Casa Albă și o rețea de influență care se extinde în multiple direcții guvernamentale, miliardarul are la dispoziție toate pârghiile pentru a-și impune viziunea asupra modului în care ar trebui să arate viitorul Americii în spațiu. Controverse, contradicții și… Marte Oficial, Musk nu are nicio funcție în ceea ce privește NASA și susține că se va abține de la orice decizie legată de bugetul agenției. Dar, în realitate, comentariile sale publice — adesea făcute pe rețeaua X, pe care el însuși o deține — au stârnit controverse majore. După realegerea lui Trump, Musk a declarat că misiunea NASA către Lună este „o distragere inutilă” și a sugerat că administrația Biden ar fi „abandonat” doi astronauți pe Stația Spațială Internațională. Tot el a cerut ca ISS să fie scoasă mai devreme din orbită — o operațiune care, întâmplător sau nu, ar urma să fie realizată chiar de SpaceX. Tensiuni și temeri în industrie Declarațiile sale și poziția sa apropiată de putere provoacă o combinație de îngrijorare și entuziasm în rândul liderilor din industria spațială americană. La Space Symposium, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu, reacțiile au fost împărțite. „Nu mă las influențat de fiecare postare a lui Elon Musk. Întrebarea e: ce politică concretă se naște de acolo?”, a spus Tim Crain, directorul tehnologic al Intuitive Machines, companie care construiește landere lunare pentru NASA. Alții, mai ales cei care concurează direct cu SpaceX pentru contracte guvernamentale, privesc cu atenție orice semn că Musk ar putea influența alocările. Peter Beck, CEO Rocket Lab, a declarat că „vor fi multe priviri asupra lui” și că va trebui „să respecte regulile”. Musk, între salvator și monopolist În ciuda controversei, un lucru este clar: Musk iubește spațiul. Ambiția de a duce omenirea pe Marte este una dintre constantele din discursul său public, iar mulți lideri din industrie recunosc că o astfel de viziune ar putea aduce beneficii majore. „Dacă vrei să trimiți sute de oameni pe Marte, ei trebuie să petreacă mai întâi timp în spațiu”, a declarat Max Haot, CEO al companiei Vast, care construiește stații spațiale private. O misiune umană spre Marte ar deschide oportunități uriașe pentru companii precum a sa. Însă poate cea mai interesantă întrebare rămâne: chiar are nevoie Musk de NASA? Cu o avere colosală și o flotă proprie de rachete, miliardarul ar putea deveni — în sens practic — propria agenție spațială a Americii. „Există un scenariu în care pleacă fără ajutor guvernamental”, a spus Haot. Iar dacă se va întâmpla așa, întreaga industrie spațială s-ar putea regăsi, în curând, pe orbită… în umbra lui Musk.
Miliardarii Big Tech au pariat pe Trump. Acum pierd miliarde și își blestemă zilele din cauza haosului economic provocat de tarife
Liderii din Silicon Valley s-au numărat printre cei mai generoși susținători financiari ai președintelui Donald Trump, contribuind cu milioane de dolari la campania și fondul inaugural al acestuia. Mulți dintre ei l-au vizitat la Mar-a-Lago și au stat în primul rând la ceremonia de învestire. Dar primele trei luni ale noului mandat Trump s-au dovedit a fi un coșmar financiar pentru industria tech, screie CNN. Companiile conduse sau fondate de giganți precum Mark Zuckerberg (Meta), Tim Cook (Apple), Sundar Pichai (Google), Elon Musk (Tesla) și Jeff Bezos (Amazon) au pierdut cumulativ aproape 1,8 trilioane de dolari din valoarea de piață doar în 2025. Chiar și după o redresare parțială a piețelor, prăbușirea este considerabilă, iar averile personale ale acestor magnați s-au redus dramatic. Tarifele vamale, catalizatorul dezastrului Politica agresivă de tarife adoptată de Trump a afectat grav lanțurile de aprovizionare ale industriei tech, dependente de componente produse în Asia. Chiar dacă Trump a pus pauză unor tarife planificate pentru parteneri comerciali occidentali, tarifele impuse Chinei au fost majorate de la 104% la 125%. Această instabilitate economică a generat temeri în rândul investitorilor, ducând la scăderi abrupte ale acțiunilor. Potrivit UBS, câștigurile din domeniul tech ar putea scădea cu până la 25% dacă incertitudinea persistă. Dan Ives, analist la Wedbush Securities, a descris politica de tarife drept un „Armageddon” pentru industria tech, afirmând că peisajul investițional actual este cel mai dificil din ultimii 25 de ani. Musk, pierderi record în ciuda sprijinului financiar masiv Cel mai afectat este Elon Musk, care a donat cel puțin 290 de milioane de dolari pentru realegerea lui Trump. Averea lui a scăzut cu 143 de miliarde de dolari de la începutul anului, mai ales din cauza prăbușirii acțiunilor Tesla cu 28% și a unui declin de 376,6 miliarde dolari în capitalizarea de piață. Zuckerberg, care a contribuit cu 1 milion de dolari la fondul inaugural al lui Trump, a pierdut 26,5 miliarde de dolari, iar Meta a scăzut cu 2,25% în 2025. Amazon, cu Jeff Bezos învârf, a pierdut 316,8 miliarde de dolari, iar averea lui Bezos s-a redus cu 47,2 miliarde. Cazul Apple și Google Apple a fost printre companiile care au făcut concesii simbolice: Tim Cook a donat 1 milion de dolari și a promis investiții de 500 miliarde în SUA. Totuși, Apple este printre cele mai vulnerabile la tarife, producând dispozitive în China, Vietnam și India. Acțiunile au scăzut cu 18,5%, iar valoarea bursieră a companiei s-a diminuat cu 684 miliarde dolari. Google, care a donat 1 milion și a transmis live inaugurarea pe YouTube, a pierdut 16,2% din valoare și 386,7 miliarde dolari din capitalizare. Modificările valorii de piață a companiilor sunt calculate în funcție de închiderea bursieră din 9 aprilie 2025. (Sursă Bloomberg/FactSet/Getty Images.Grafică: Alex Leeds Matthews/ CNN) Concluzie amară pentru cei din Big Tech În timp ce acești lideri din tehnologie sperau la reglementări mai blânde și susținere pentru AI, politica tarifară haotică a lui Trump le-a subminat planurile. Investițiile lor politice s-au întrors împotriva lor, într-un moment în care niciun subsector tech nu pare a fi ferit de consecințele acestei strategii comerciale.
Donald Trump a asistat la o gală UFC unde s-a luptat cu titlul pe masă. Cum a reacționat mulțimea când controversatul președinte și-a făcut apariția
Donald Trump și-a făcut timp și a participat la o gală UFC desfășurată la Miami, unde Alexander Volkanovski și Diego Lopes s-au luptat cu titlul pe masă la categoria pană. Președintele american a avut parte de o intrare triumfală în arena din Florida, mulțimea aclamându-l la scenă deschisă pe șeful statului. Cum a reacționat muțimea când Donald Trump și-a făcut apariția la o gală UFC de la Miami Donald Trump și-a găsit timp să ia parte la gala UFC de la Miami, unde s-a luptat cu titlul pe masă la categoria pană în main event-ul de la Kaseya Center. Președintele Statelor Unite și-a făcut o intrare triumfătoare în arena din Florida, mulțimea prezentă aplaudându-l la scenă deschisă pe șeful statului american, scris news.ro. Lângă Donald Trump a stat lângă Elon Musk, deși a declarast recent că nu are nevoie de acesta în administrația sa. CEO-ul Tesla și SpaceX a cheltuit aproape 280.000.000 de dolari pentru susținerea lui Trump și a altor candidați republicani în alegerile din 2024. Australianul Alexander Volkanovski l-a învins pe Diego Lopes într-un meci de cinci runde în main event-ul UFC 314. Luptătorul de la Antipozi Volkanovski a bifat a șaptea victorie pentru titlul la categoria pană, ceea ce îl plasează pe locul doi în această divizie, după cele opt victorii ale lui Jose Aldo. Volkanovski devine primul sportiv de peste 35 de ani care câştigă o centură la categoriile uşoare. Lupta a durat cinci runde, iar judecătorii i-au acordat victoria acestuia prin decizie unanimă (48-47, 49-47×2). Entuziasm fără margini al învingătorului. „Oamenii vor scrie cărţi despre această poveste” Alexander Volkanovski a rămas impresionat de atmosfera de la Miami și le mulțumește fanilor săi pentru susținerea necondiționată. Totodată, „cangurul” dezvăluie că înaintea luptei le-a promis fetelor sale că le va aduce centura înapoi, după ultimele două eșecuri suferite. Titlul la categoria pană rămăsese vacant după ce Ilia Topuria a luat decizia să părăsească divizia pană şi să concureze constant la categoria uşoară. Volkanovski pierduse titlul în faţa lui Topuria la UFC 298 prin KO în repriza a doua, în luna februarie a anului trecut. „Este bine să mă întorc! Nu am simţit niciodată atâta dragoste, am spus toată săptămâna că le-am promis fiicelor mele că voi aduce centura înapoi. După două înfrângeri, am revenit şi l-am învins pe Lopes. Adversitatea este un privilegiu, iar acest moment este incredibil. Aş vrea să vă mulţumesc. Aceasta este o oportunitate, trebuie să reconstruim şi să ne facem mai puternici, oamenii vor scrie cărţi despre această poveste, Miami, te iubesc!”, a reacționat campionul după izbândă. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult
Samsung riscă să piardă miliarde, iar Vietnamul își poate pierde statutul de fabrica globală în noul război tarifar al lui Trump
După ani de investiții masive și relocări strategice, relația simbiotică dintre Samsung și Vietnam este pusă la grea încercare de noile măsuri tarifare anunțate de administrația Trump. Conglomeratul sud-coreean, care produce peste jumătate din smartphone-urile sale în Vietnam, riscă pierderi uriașe dacă tarifele punitive asupra bunurilor importate în SUA devin realitate. În același timp, Vietnamul ar putea pierde rapid din atractivitatea care l-a consacrat ca o alternativă viabilă la China în lanțul global de producție, scrie News.ro. Un parteneriat vulnerabil în fața politicilor comerciale americane Când președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee, s-a întâlnit în iulie cu premierul vietnamez Pham Minh Chinh, mesajul transmis a fost unul ferm: „Succesul Vietnamului este succesul Samsung.” Grupul sud-coreean a investit miliarde de dolari în Vietnam din 1989 încoace, transformând țara într-un pilon esențial al producției sale globale. Dar războiul tarifar relansat de Donald Trump amenință această rețea construită în decenii. Noile măsuri vizează direct exporturile de electronice către SUA, iar un tarif de până la 46% ar putea intra în vigoare în iulie. Deocamdată, tariful a fost temporar plafonat la 10% pentru 90 de zile, însă incertitudinea persistă. Vietnamul speră să negocieze o reducere a tarifului între 22% și 28%, însă excedentul comercial de aproximativ 120 de miliarde de dolari cu SUA îl menține pe radarul administrației Trump, care vizează dezechilibrele comerciale sistemice. De la „fabrica lumii” la teren instabil pentru multinaționale Aproximativ 60% din cele 220 de milioane de telefoane Samsung vândute anual sunt produse în Vietnam, multe dintre ele fiind destinate pieței americane. O eventuală creștere a tarifelor ar afecta direct livrările și ar putea forța compania să-și reconfigureze lanțul de producție global. În paralel, provocările interne din Vietnam se adună: creșterea impozitării conform standardelor OCDE, lipsa forței de muncă specializate, creșterea salariilor și problemele de infrastructură, inclusiv alimentarea cu energie, slăbesc competitivitatea țării. Pe acest fond, economiștii avertizează că „pierderea Vietnamului ar putea fi câștigul Indiei”, care deja negociază un acord comercial accelerat cu SUA. În ciuda unor concesii făcute de Hanoi, precum majorarea importurilor americane, companiile străine adoptă o atitudine de „așteptare și observare”. În culise, planuri de reducere a personalului sau de relocare a producției sunt deja luate în calcul. Reacția Samsung și riscurile pentru viitor Oficial, Samsung nu a anunțat încă o decizie privind mutarea producției, însă surse apropiate companiei spun că una dintre opțiuni este transferul unei părți din producția destinată SUA către fabrica din Gumi, Coreea de Sud. O altă variantă luată în calcul este extinderea capacităților din India – o mutare costisitoare, întrucât în prezent această țară poate susține doar 20% din volumul de smartphone-uri Samsung. Compania produce în Vietnam nu doar telefoane, ci și televizoare, electrocasnice și ecrane, iar în 2023 a generat exporturi de aproximativ 54 de miliarde de dolari, reprezentând 15% din totalul exporturilor vietnameze. Impactul unei eventuale restrângeri ar fi profund, nu doar asupra Samsung, ci și asupra economiei Vietnamului în ansamblu. Între timp, incertitudinea se resimte deja în fabrici. „Mi-e teamă că vor tăia totul,” mărturisește Nguyen Thi Hao, o muncitoare de la o fabrică Samsung din Thai Nguyen. De la angajații de pe linia de producție până la ministerele vietnameze, toată lumea așteaptă să vadă cât de departe va merge administrația Trump – și dacă această alianță strategică mai poate rezista presiunii.
Telefoanele mobile și laptopurile scapă de noua furie tarifară a lui Trump. Ce urmează pentru tehnologie și consumatori
Într-un context tensionat de război economic, o veste neașteptată a adus un moment de respiro pentru giganții tehnologici și milioane de consumatori: smartphone-urile, laptopurile și alte electronice de larg consum au fost exceptate de la cele mai recente tarife impuse de administrația Trump. Notificarea oficială, publicată vineri seară de Vămile și Protecția Frontierelor din SUA, confirmă faptul că produsele importate începând cu 5 aprilie sunt scutite de noile taxe vamale. O ușurare pentru Apple, Microsoft și industria tech După anunțul din această săptămână privind impunerea unui tarif minim de 145% pentru bunurile chinezești, temerile din sectorul tehnologic au atins cote alarmante. Apple, Nvidia și Microsoft, companii care depind masiv de lanțuri de producție localizate în China și Asia, păreau a fi printre cele mai afectate. În cazul Apple, peste 90% din producția de iPhone-uri este concentrată în China, potrivit estimărilor Wedbush Securities. O eventuală aplicare a tarifelor ar fi dus la creșteri semnificative de preț pe piața americană, în condițiile în care stocurile disponibile acoperă doar câteva săptămâni. Scutirea a fost numită de analiștii Wedbush „cea mai bună veste posibilă pentru investitorii în tehnologie”. „Industria tech poate răsufla ușurată, cel puțin până luni,” a transmis firma într-un comunicat, avertizând totodată că negocierile comerciale cu China sunt departe de a se fi încheiat. Trump nu renunță la presiune. Ce urmează? Chiar dacă a făcut un pas înapoi în privința anumitor produse, Donald Trump și-a reafirmat poziția fermă: producția trebuie adusă înapoi în America. „Nu putem depinde de China pentru tehnologii critice precum semiconductori, telefoanele mobile sau laptopuri,” a declarat președintele american, promițând investiții interne masive și avertizând că alte bunuri vor fi în continuare vizate de tarife dure. Excepțiile nu sunt însă garantate pe termen lung. Trump a menționat că pot exista „câteva” scutiri pentru motive evidente, dar a subliniat că un tarif de 10% este considerat minimul acceptabil. În același timp, administrația sa pregătește un nou studiu privind impactul importurilor de semiconductori asupra securității naționale, semnalând posibile măsuri suplimentare în viitor. Impactul asupra consumatorilor și lanțurilor globale Tarifele impuse anterior au avut deja un efect vizibil: scăderea sentimentului consumatorilor, creșterea bruscă a prețurilor în anumite sectoare și amânarea unor lansări importante. Nintendo, de exemplu, a anunțat că va amâna lansarea precomenzilor pentru noua consolă Switch 2 în SUA, evaluând posibilele costuri suplimentare generate de tarife. Prețul estimat inițial era de 450 dolari, dar ar putea ajunge la 600 dolari, potrivit experților. Deși telefoanele și laptopurile au fost scutite, alte categorii de produse – de la autovehicule la echipamente industriale și farmaceutice – rămân vizate. Casa Albă susține că noile tarife vor aduce locuri de muncă înapoi în SUA, însă criticii avertizează că unele bunuri nu pot fi produse local fără creșteri majore de prețuri, în special în lipsa unei infrastructuri industriale comparabile cu cea din Asia. Cine profită și cine pierde? Printre beneficiarii direcți ai excluderilor se numără și marii producători asiatici de cipuri, precum TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company), Samsung și SK Hynix, care furnizează componente esențiale pentru majoritatea dispozitivelor electronice. Scutirea temporară le permite să mențină un flux constant de exporturi spre SUA, fără teama unor taxe punitive. Pe de altă parte, consumatorii americani rămân în continuare vulnerabili la instabilitatea politică și economică generată de politicile comerciale ale Casei Albe. Dacă negocierile dintre SUA și China eșuează, este posibil ca lista scutirilor să se restrângă, iar valul de scumpiri să revină în forță. Pentru moment, industria tech respiră ușurată. Dar liniștea s-ar putea dovedi temporară într-un conflict economic cu mize globale.
Bărbatul care i-a amenințat cu moartea pe Donald Trump și Elon Musk pe contul de YouTube a fost ARESTAT. Cum plănuia să-l asasineze pe liderul SUA
Bărbatul din Pennsylvania, acuzat într-o plângere penală federală pentru amenințări cu moartea la adresa președintelui Donald Trump, precum și a altor oficiali americani și agenți din cadrul Serviciului pentru Imigrație și Vamă al SUA (ICE), a fost arestat, potrivit unui comunicat al Departamentului de Justiție din SUA. Shawn Monper, în vârstă de 32 de ani, din Butler, Pennsylvania, a fost arestat de autoritățile americane după ce a postat pe canalul său de YouTube, cu numele de utilizator Mr. Satan, clipuri în care povestea cum ar vrea să-l asasineze pe președintele Donald Trump. Printre țintele lui Monper se afla și Elon Musk, transmite CBS. Potrivit agenților federași, bărbatul a făcut o serie de comentarii amenințătoare în perioada 15 ianuarie – 5 aprilie. Ancheta federală ulterioară a confirmat că utilizatorul cu numele de „Mr Satan” corespundea cu identitatea și reședința lui Shawn Monper. De-a lungul investigației, anchetatorii au stabilit că Monper a căutat și obținut un permis de portarmă la scurt timp după învestirea președintelui Trump. În februarie 2025, Monper a comentat pe contul său de YouTube „Mr Satan”: „Mi-am cumpărat mai multe arme și am început să fac stocuri de muniție de când a ajuns Trump la putere”. În martie 2025, Shawn Monper a continuat cu afirmațiile amenințătoare: „La un moment dat o să fac un atac armat în masă”. O săptămână mai târziu, acesta a mai precizat: „Cumpăr o armă pe lună de la alegeri încoace, armură corporală și muniție”. Potrivit plângerii penale federale, pe 8 aprilie, Secțiunea Națională pentru Amenințări a FBI (NTOS) a primit o notificare de urgență referitoare la amenințări postate pe YouTube de utilizatorul „Mr Satan”. În plângerea penală sunt menționate o serie de declarații amenințătoare la adresa președintelui Donald Trump și a altor oficiali ai Statelor Unite și agenții ICE: 17 februarie 2025: „Nu, trebuie pur și simplu să începem să ucidem oameni – Trump, Elon, toți șefii agențiilor numiți de Trump și pe oricine ne stă în cale. Să ne amintim că noi suntem majoritatea, MAGA este o minoritate în țară, și până vine momentul să acționăm, ei vor fi slăbiți, mulți vor fi distruși de aceste politici și ei vor dori răzbunare. Revoluția Americană 2.0”. -4 martie 2025: „O să-l asasinez eu însumi.” Această amenințare a fost făcută într-un videoclip YouTube intitulat „Live: Adresarea lui Trump în fața Congresului”. -18 martie 2025: „ICE sunt oameni teroriști, trebuie să începem să-i ucidem”. -1 aprilie 2025: „Dacă văd un agent ICE înarmat, îl voi considera un terorist intern și un trăgător activ și voi deschide focul asupra lui”. Shawn Monper a fost arestat în baza plângerii penale federale la data de 9 aprilie. Acesta urmează a fi audiat. FBI și Poliția din Butler Township investighează cazul. Procurorul asistent Brendan J. McKenna este cel care instrumentează dosarul. Doresc să aplaud munca excepțională și curajoasă a FBI-ului și a Departamentului de Poliție din Butler Township, care, din fericire, au identificat și au reținut acest individ înainte ca el să poată duce la îndeplinire amenințările la adresa vieții președintelui Trump și a altor americani nevinovați”, a declarat procurorul general, Pamela Bondi, într-un comunicat oficial. FOTO: Shutterstock Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Donald Trump a înlocuit portretul lui Obama din holul Casei Albe. Ce înfățișează noul tablou ales de președintele SUA
Donald Trump, președintele Statelor Unite, a înlocuit portretul fostului președinte Barack Obama din holul principal al Casei Albe. În locul portretului se află, acum, un tablou care îl înfățișează chiar pe Trump, în timpul tentativei de asasinat din Pennsylvania. Tabloul nou instalat surprinde momentul devenit celebru când Trump, cu fața însângerată și înconjurat de agenți de securitate, ridică pumnul după ce a fost ținta unor focuri de armă la un miting electoral din iulie anul trecut, notează MEDIAFAX. În fundal se poate observa, totodată, și drapelul american. „O nouă operă de artă la Casa Albă” „O nouă operă de artă la Casa Albă”, a anunțat contul oficial al președinției americane, într-un video publicat vineri. Acest anunț oficial a fost completat și cu imaginea tabloului montat în locul unde, anterior, era expus portretul lui Obama în costum. Steven Cheung, directorul de Comunicare al Casei Albe, a precizat pe platforma de socializare X că „portretul lui Obama a fost mutat la doar câțiva metri distanță”. De regulă, președinții americani mută frecvent portretele predecesorilor lor. Totuși, în cele mai multe dintre cazuri, le păstrează pe cele ale ultimilor deținători ai funcției în holul principal de intrare. Portretul lui Obama fusese instalat în anul 2022, în timpul mandatului lui Joe Biden. Foto – Profimedia Images Citește și: Vot în UNANIMITATE în Parlamentul finlandez, rușii nu mai pot cumpăra proprietăți. Ministrul Apărării: „Nu vom permite ca Finlanda să fie subminată” SUA vs. Iran | WSJ: „Diplomația a devenit fie o diversiune, fie un preludiu al războiului” / „Khamenei pare gata de luptă, este și Trump pregătit?” Frankfurter Allgemeine Zeitung: Statele Unite devin puțin nervoase de creșterea influenței CHINEI /Apare riscul unui conflict monetar S-a bătut palma în Bundestag. Friedrich Merz va fi instalat CANCELAR al Germaniei în mai Washingtonul insistă că negocierile cu Teheranul vor fi „directe” /Trump își rezervă „toate OPȚIUNILE” pentru oprirea programului nuclear iranian S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele