Maria Corina Machado: Nu regret că i-am dăruit Premiul Nobel lui Trump
Principala lideră a opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, afirmă că „nu regretă” faptul că i-a dăruit președintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace. Declarația a fost făcută într-un interviu la CNN. Machado, laureată a prestigiosului premiu în 2025, i-a înmânat lui Trump medalia care însoțește premiul cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o cu acesta la Casa Albă în ianuarie, la două săptămâni după ce acesta a ordonat forțelor speciale americane să-l captureze pe președintele venezuelean Nicolas Maduro la Caracas. Operațiunea militară a lui Trump de a-l înlătura pe Maduro, care se află în prezent în arest în SUA, fiind acuzat de trafic de droguri, este „ceva ce noi, venezuelenii, nu vom uita niciodată”, a declarat ea, potrivit agenției de știri AFP, în cadrul unei conferințe desfășurate sâmbătă la Madrid. „Există un lider în lume, un șef de stat, care a riscat viețile cetățenilor țării sale pentru libertatea Venezuelei”, a spus ea, citată de Al Jazeera. Trump, care de mult timp își dorea în mod public Premiul Nobel pentru Pace, a numit în acel moment înmânarea medaliei lui Machado un „gest minunat de respect reciproc”. Comitetul Nobel norvegian, care a onorat-o pe Machado pentru campania sa neobosită de restabilire a drepturilor democratice în Venezuela și pentru lupta sa de a realiza o tranziție pașnică de la regimul autoritar, a precizat după înmânare că premiul este netransferabil și nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Machado, care trăia în clandestinitate înainte de a părăsi Venezuela în decembrie pentru a-și ridica premiul la Oslo, a declarat că își coordonează întoarcerea în țară împreună cu Washingtonul. „Sunt în dialog cu guvernul SUA și colaborăm în spirit de coordonare, cu respect și înțelegere reciprocă”, a declarat ea, adăugând că, în opinia sa, Washingtonul joacă un rol „cheie în promovarea unei tranziții democratice” în Venezuela. Opoziția din Venezuela a cerut organizarea de alegeri prezidențiale Trump a pus însă la îndoială în mod public credibilitatea lui Machado, calificând-o drept o „femeie foarte drăguță”, dar afirmând că aceasta nu se bucură de „respect” în Venezuela. În schimb, el a susținut-o pe fosta vicepreședintă a lui Maduro, Delcy Rodriguez, ca lider interimar al țării. Săptămâna trecută, opoziția din Venezuela a cerut organizarea de alegeri prezidențiale. Machado, căreia i s-a interzis să candideze la alegerile contestate din 2024, care l-au readus pe Maduro la putere, nu a precizat încă dacă va candida la un viitor scrutin. În timpul șederii sale în Spania, Machado a refuzat o întâlnire cu prim-ministrul Pedro Sanchez, invocând faptul că acesta găzduiește un summit al liderilor progresiști la Barcelona ca dovadă că întâlnirea „nu este recomandabilă”. Sanchez declarase că este dispus să se întâlnească cu ea în orice moment. Această respingere contrastează cu întâlnirile sale frecvente cu oponenții de dreapta ai lui Sanchez.
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Donald Trump a luat decizia momentului în SUA: Îl aducem înapoi!
Marți, președintele american Donald Trump a reinstaurat Premiul Prezidențial pentru Condiție Fizică, în cadrul demersurilor sale de a reintroduce o evaluare anuală a aptitudinilor fizice în instituțiile de învățământ din SUA. Distincția e asociată Testului Prezidențial de Condiție Fizică, program emblematic al școlilor publice timp de câteva decenii, care a fost desființat în mandatul lui Barack Obama în favoarea unei inițiative care a estompat caracterul competitiv și care a accentuat promovarea sănătății pe termen lung. Trump a promulgat un decret în vara anului precedent, în vederea reinstaurării testului apărut în peisaj în anii ’50. Donald Trump și subalternii lui depun „eforturi mari pentru a transmite valorile de excelență generației următoare” „Îl readucem”, a declarat Trump pe durata unei ceremonii desfășurate în Biroul Oval, în prezența unor copii și a unor sportivi de performanță, potrivit ABC7 Chicago. „Administrația mea depune eforturi mari pentru a apăra tradițiile Americii și pentru a transmite valorile noastre de excelență și competitivitate generației următoare”, a mai adăugat șeful de stat. Evaluarea anterioară supunea elevii unui ansamblu de exerciții fizice, incluzând, printre altele, o cursă de 1,6 kilometri. Cei care au obținut scoruri de peste 85% la fiecare componentă a testului au primit Premiul Prezidențial pentru Condiție Fizică. Înconjurat de figuri importante, precum Pete Hegseth, care e secretarul Apărării, sau Robert F. Kennedy Jr., secretarul Sănătății, Donald Trump a prezentat în mod oficial premiul. „Avem nevoie de americani tineri, puternici și sănătoși” / „Fac atât de mult sport… Cam un minut pe zi, dacă am noroc” Hegseth a precizat că testul devine obligatoriu pentru elevii din 161 de școli situate pe instalații militare. „Avem nevoie de americani tineri, puternici și sănătoși, fie că servesc în armată, fie că servesc în orice alt sector”, a transmis secretarul Apărării, adăugând: „Ideea că o competiție este rea reprezintă începutul declinului unui popor”. Trump, un împătimit al sportului, a subliniat importanța existenței unui echilibru între partea fizică și cea mentală și a pus în scenă și o glumă de efect: „Fac atât de mult sport… Cam un minut pe zi, dacă am noroc”. De asemenea, liderul SUA i-a lăudat pe sportivii prezenți la Casa Albă. Kennedy, apropiatul președintelui, a calificat drept „profund regretabilă” decizia lui Obama de a suspenda testul, invocând totodată chestiunea din ce în ce mai problematică a obezității. „Trebuie să-i învățăm pe oameni cum să câștige și cum să piardă, dar și cum să gestioneze victoriile și eșecurile”, a comunicat Robert F. Kennedy Jr.
SUA pregătește sancțiuni privind vizele, împotriva Chinei, din cauza problemei migranților
China își încetinește eforturile de repatriere a cetățenilor chinezi aflați ilegal în SUA, iar Washingtonul este pregătit să ridice restricțiile de călătorie în țară dacă Beijingul nu își schimbă cursul, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Trump va merge luna aceasta la Beijing Noua amenințare americană la adresa Chinei apare cu doar câteva zile înainte de vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14-15 mai, unde, printre altele, se așteaptă ca el să ridice problema deportării în timpul întâlnirilor cu omologul său Xi Jinping. De când s-a întors la Casa Albă la începutul anului trecut, Trump a amenințat cu tarife și sancțiuni asupra numeroaselor țări, pentru neacceptarea deportaților, un pilon central al campaniei sale pentru Casa Albă și al politicilor dure de imigrație. China a rezistat ani de zile cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni, care au depășit șederea sau au intrat ilegal în țară. Când Trump a preluat funcția, China sugerase că este dispusă să repatrieze „cetățeni chinezi confirmați” după verificare. Dar Beijingul a spus că acest lucru necesită timp, potrivit aceleiași surse. După ce a acceptat aproximativ 3.000 de deportați, la începutul anului 2025, China a redus cooperarea în ultimele șase luni, a declarat oficialul american de rang înalt, sub protecția anonimatului. „China refuză să coopereze cu SUA, pentru a-și relua cetățenii” China „refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii”, a spus, pentru Reuters, oficialul, numind acest lucru o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale ale Chinei față de poporul său, adăugând că dacă China nu va crește cooperarea în privința deportărilor, Statele Unite ar lua în considerare creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză, precum și refuzarea mai multor vize și blocarea mai multor intrări la frontieră. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Anterior, Beijingul a declarat că se opune migrației ilegale și o numește o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Există peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte în SUA, a spus oficialul. Peste 30.000 au ordine finale de expulzare, iar dintre aceștia, autoritățile au reținut peste 1.500 în așteptarea deportării. Majoritatea din această ultimă categorie au comis alte infracțiuni, potrivit oficialului. Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a declarat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficialii americani au declarat, pentru Reuters, că China încearcă uneori să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici, care au fugit în Statele Unite.
Vom reduce mult mai mult de 5000 de soldați din Germania, avertizează Trump
„Vom reduce efectivele mult mai mult și reducem mult mai mult de 5.000”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor din West Palm Beach, Florida, în timp ce se pregătea să urce în avion, potrivit LeFigaro. Reducerea efectivelor americane, anunțată vineri de Pentagon, este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Donald Trump a făcut acest anunț care vizează un stat aliat din NATO după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că „americanii (în mod clar) nu aveau nicio strategie” în Iran și că Teheranul a „umilit” cea mai mare putere a lumii. „Semnal greșit transmis lui Vladimir Putin” În termeni mai generali, președintele american își acuză aliații europeni tradiționali de lipsă de sprijin în ofensiva lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice, alături de Israel. De asemenea, el le-a cerut de mult timp să își întărească apărarea, acuzându-i de o dependență excesivă de protecția militară americană. În Statele Unite, cei doi președinți republicani ai comisiilor parlamentare pentru forțele armate din Camera Reprezentanților și Senat, aflați totuși în tabăra lui Donald Trump, s-au declarat „foarte îngrijorați” de decizie și de „semnalul prost transmis lui Vladimir Putin”. „Chiar dacă aliații se îndreaptă spre un nivel al cheltuielilor de apărare de 5% din PIB, realizarea acestor investiții va necesita timp. Reducerea în mod absurd a prezenței SUA în Europa înainte ca aceste mijloace să fie pe deplin operaționale riscă să slăbească descurajarea”, au declarat Mike Rogers și Roger Wicker într-un comunicat. „Faptul că trupele Statelor Unite se retrag din Europa și din Germania era de așteptat”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un comentariu pentru AFP. „Noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră”, a adăugat el.
Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Chirurgul general nominalizat de Donald Trump a lăudat și criticat deopotrivă administrația sa
Dr. Nicole Saphier este cea mai recentă nominalizare a președintelui Donald Trump pentru funcția vacantă de chirurg general al SUA, potrivit AP News. Radiolog și fost colaborator la Fox News Channel, ea a promovat mai multe aspecte ale agendei „Make America Healthy Again” a secretarului Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., inclusiv eliminarea aditivilor alimentari, renunțarea la alimentele ultraprocesate din diete și încurajarea exercițiilor fizice. Însă, ea a fost o susținătoare mai vocală a vaccinării decât Kennedy și, uneori, a criticat modul în care administrația Trump a gestionat problemele de sănătate, numindu-l „jenant”. Noua candidată a lui Trump pentru funcția de chirurg general este directoarea departamentului de imagistică mamară de la Memorial Sloan Kettering Monmouth, conform profilului ei de pe site-ul instituției. Ea are o diplomă în medicină de la Facultatea de Medicină a Universității Ross din Barbados, precum și burse de cercetare la Clinica Mayo, se arată în profil. „O susținătoare neobosită a sănătății femeilor” Ea a câștigat aprobarea unor instituții, inclusiv a Colegiului American de Radiologie, al cărui președinte, Dr. Dana Smetherman, a numit-o, joi, „o susținătoare neobosită a sănătății femeilor”. Kennedy a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că experiența sa cu pacientele cu cancer la sân și detectarea precoce vor ajuta administrația republicană să abordeze epidemia de boli cronice, potrivit aceleiași surse. Saphier a fost, de asemenea, o colaboratoare de lungă durată a Fox News Channel până în această săptămână, fiind una dintre personalitățile canalului pe care Trump le-a adus în administrația sa. Susține imunizarea, dar critică cerințele de vaccinare din timpul pandemiei Saphier a pus sub semnul întrebării unele aspecte ale calendarului de vaccinare a copiilor din SUA și s-a aliniat disprețului lui Kennedy față de cerințele de vaccinare împotriva COVID-19 în școli. Totuși, Saphier spune că susține imunizarea, argumentând în același timp că pacienții ar trebui să fie liberi să ia propriile decizii medicale.
Trump spune că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului pentru încetarea războiului
„Ei vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea, așa că vom vedea ce se întâmplă”, a spus Donald Trump, potrivit Associated Press. Potrivit oficialilor americani, Iran a transmis noua propunere joi seară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, în cadrul eforturilor de relansare a discuțiilor diplomatice. Negocierile dintre cele două state continuă prin canale telefonice, după ce Washingtonul a anulat recent o deplasare a emisarilor săi în Pakistan. Trump a descris conducerea de la Teheran ca fiind fragmentată și incoerentă. „Este o conducere foarte dezorganizată. Toți vor să facă o înțelegere, dar sunt confuzi”, a afirmat liderul american. Deși un armistițiu fragil pare să reziste de câteva săptămâni, cele două părți se acuză reciproc de încălcări. În paralel, tensiunile rămân ridicate în jurul Strâmtorii Ormuz, unde navele americane mențin restricții asupra transportului de petrol iranian, afectând economia Teheranului și piețele globale de energie. Administrația Trump a mai transmis că propunerea iraniană includea amânarea discuțiilor privind programul nuclear, un punct considerat sensibil de Washington, care a justificat intervenția militară inițială prin necesitatea de a împiedica dezvoltarea armelor nucleare de către Iran. „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord”, a mai spus Trump. Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a provocat mii de victime și a afectat semnificativ economia globală, în special prin perturbarea transportului energetic și creșterea prețurilor la petrol.
Noi tensiuni comerciale între SUA și UE. Trump anunță că impune taxe vamale de 25% pe mașinile europene de săptămâna viitoare. Care sunt excepțiile
Donald Trump reia războiul comercial cu Uniunea Europeană , după ce a anunțat că va impune tarife cu 25% mai mari pentru producătorii de mașini și camioane din Uniunea Europeană. Trump acuză UE că nu a respectat acordul comercial încheiat anul trecut cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. „Având în vedere faptul că Uniunea Europeană nu respectă Acordul Comercial pe care l-am convenit pe deplin, am plăcerea să anunță că de săptămâna viitoare voi crește tarifele percepute Uniunii Europene pentru autoturismele și camioanele care intră în Statele Unite.”, a scris președintele pe Truth Social. Excepțați de la tarife vor fi producătorii auto europeni care au fabrici amplasate în SUA, a spus liderul de la Casa Albă. „Tariful va fi majorat la 25%. Este pe deplin înțeles și convenit că, dacă se produc autoturisme și camioane în fabricile din SUA, NU va exista NICIUN TARIF.” , a scris președintele. „Multe fabrici de automobile și camioane sunt în prezent în construcție, cu investiții de peste 100 de miliarde de dolari, UN RECORD în istoria producției de autoturisme și camioane. Aceste fabrici, cu personal american, se vor deschide în curând – Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva în America astăzi!”, a încheiat președintele. Autorul recomandă:Ursula von der Leyen se află în Scoția pentru a se întâlni cu Donald Trump. Discuţii privind un ACORD comercial UE-SUA
FT: ExxonMobil și Chevron rezistă presiunii lui Trump de a crește producția de petrol
ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii. Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume . Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani. Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen. „Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.” Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru. Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate. Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut. Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat. Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru. Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare. Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian. Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%. Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.