Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul
Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News. Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”. „Suntem într-o poziție foarte puternică, iar reconstrucția acelei țări va dura 20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară. Și dacă nu fac nimic până marți seara, nu vor mai avea centrale electrice și nu vor mai avea poduri în picioare”, a mai spus Trump, potrivit The Wall Street Journal. Trump a lansat duminică un ultimatum cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul a blocat în mare măsură această cale de navigație, în urma începerii războiului. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
Crin Antonescu: Europenii nu au ieșit cu miile în stradă după atacul asupra Israelului sau după moartea protestatarilor din Iran
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu a discutat despre situația actuală din Iran și care ar fi sursa evenimentelor tragice din Orientul Mijlociu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Crin Antonescu consideră că ceea ce se întâmplă astăzi în Iran s-ar datora acțiunilor groznice ale Hamasului din 7 octombrie. De asemenea, fostul lider PNL spune că criticile aduse de către Donald Trump la adresa ONU ar fi justificate. Acestea fiind, spune el, organizații ineficiente care se bazează pe contribuția principală a Statelor Unite. „Totuși, noi uităm că nebunia asta de acum, sigur, ea e milenară, dar vorbim de asta de acum, din Orient. A început printr-o acțiune odioasă, monstruoasă, criminală, coordonată de Iran, pentru că Hamasul este un proxy direct coordonat de Iran la 7 octombrie. Și că, deci, tot, inclusiv lucrurile greu de acceptat sau inacceptabile din Gaza, moartea atâtor oameni nevinovați, nenorocirea asta este, totuși, rezultatul unei acțiuni pe care a pornit-o Iranul; în orice caz, a consumat-o și a asumat-o Hamasul. Apropo de Trump, da, e o problemă cu Organizația Națiunilor Unite. E o problemă cu tot felul de organizații, unde are și el dreptate: «Stați pe banii mei principali». Și, totuși, eu n-am auzit niște condamnări atât de ferme la ce s-a întâmplat la 7 octombrie.” De asemenea, politicianul aduce o critică dură la adresa unor lideri europeni. Acesta susține că, deși au militat pentru Gaza în lunile trecute, acum pare că au trecut cu vederea acțiunile Hamasului și ale Iranului. „Eu nu l-am văzut pe domnul Sanchez și pe partizanii lui de stânga din Spania în stradă în momentul când oamenii, cu miile, au fost măcelăriți în Iran, iranieni, de către propriii conducători. Deci, hai să mai terminăm o dată cu chestia asta stângistă, care nu știe decât «Free Palestine» și la care, până și la o nenorocire, o crimă abominabilă, un lanț de crime ca cel din 7 octombrie, oamenii dau din umeri și spun că asta e din cauza Israelului, că au plecat de acolo să supere Hamasul.”
Donald Trump a semnat un ordin executiv de urgență națională pentru SUA
Potrivit informațiilor apărute în ultima zi în presa internațională, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de „urgență națională” în scopul salvării sportului din mediul universitar. Jurnaliștii americani notează că intervenția pusă în scenă vizează transferurile jucătorilor, eligibilitatea și veniturile din imagine (NIL – „name, image, likeness”), dar și adoptarea unor cerințe de finanțare pentru Jocurile Olimpice și sporturile feminine. Ce prevede ordinul semnat de către Donald Trump: „Apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni” Potrivit cbssports.com, ordinul prevede următorul aspect: ar trebui ca universitățile „să ofere posibilitatea de transfer în perioada de eligibilitate de cinci ani și din nou dacă studentul-sportiv obține o diplomă de patru ani”. De asemenea, ordinul cuprinde o prevedere de revizuire a granturilor și a contractelor guvernamentale federale pentru școli și de reducere a finanțării, dacă acestea nu respectă normele NCAA – National Collegiate Athletic Association. Iată ce a declarat președintele NCAA, Charlie Baker, în cursul serii de vineri, 3 aprilie 2026, pe marginea acestui subiect, conform sursei citate: „NCAA a modernizat sporturile universitare pentru a oferi mai multe beneficii sportivilor-studenți, iar ordinul consolidează multe dintre protecțiile noastre obligatorii – inclusiv acoperirea garantată a asistenței medicale, serviciile de sănătate mintală și protecția burselor. Această acțiune reprezintă un pas semnificativ înainte și apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni. Stabilizarea sportului universitar necesită în continuare o soluție legislativă federală permanentă, așa că așteptăm cu nerăbdare să continuăm colaborarea alături de administrația prezidențială și de Congres pentru a adopta o legislație specifică, cu sprijinul liderilor studenților-sportivi”. Ordinul, unul „cuprinzător și direct” Americanii scot în evidență faptul că ordinul semnat de către Donald Trump este privit drept „cuprinzător și direct” în comparație cu ultima sa încercare. Justiția a anulat mai multe ordine venite de la șeful statului cu privire la sporturile universitare, considerându-le de neaplicat. „Dacă nu acționăm, vom ajunge foarte repede într-o lume cu 30 până la 50 de echipe de fotbal (n.r. – american) universitar, practic un mini-NFL, iar restul universităților vor fi lăsate în urmă”, a declarat senatorul republican Ted Cruz, luna trecută. Demersul a venit după ce regulile s-au relaxat mult în ultimii ani, iar sportivii au început să se transfere des și să câștige bani din imagine, ceea ce a schimbat complet sistemul. Aceste schimbări sunt controversate. Unii spun că sunt necesare pentru ordine, alții cred că acestea limitează drepturile sportivilor.
Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă
Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax. Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai
WSJ: Trump le spune consilierilor că este dispus să pună capăt războiului din Iran fără a redeschide Ormuz
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal. Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației. Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea. Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă. Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”. Desfășurarea de trupe SUA În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre. Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului. Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii. Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze. Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale. Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran. Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși. Israel: Nu există un calendar pentru război PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia. „Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax. El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”. Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el. „Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el. Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea. „Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
Una dintre publicațiile de marca ale țării se închide. Mâine e ultima zi de activitate
După aproape un deceniu de activitate pe piața media din România, Europa Liberă România își oprește definitiv publicațiile. Cauza fiind o criză mai largi de finanțare care afectează rețeaua internațională din care face parte. Ultimele materiale vor fi publicate pe 31 martie 2026, conform Mediafax. Final de drum pentru una dintre publicațiile de marca ale țării Europa Liberă România își încheie activitatea după opt ani, iar decizia vizează simultan și redacția din Bulgaria. Închiderea nu este pusă pe seama performanței jurnalistice, ci are la bază factori externi, în special dificultățile financiare care au afectat instituțiile media internaționale din aceeași structură. Donald Trump – Foto: Mediafax foto Problemele au început să se acutizeze în 2025, când finanțarea pentru Vocea Americii și Radio Europa Liberă a fost suspendată în urma unei decizii a administrației Donald Trump. Consecințele au fost imediate: reduceri de personal, închiderea unor birouri și restructurări ample. Ulterior, Uniunea Europeană a acordat un sprijin de urgență de 5,5 milioane de euro, însă acesta a fost suficient doar pentru menținerea temporară a activității. Chiar dacă o parte din finanțare a fost reluată, incertitudinea a rămas. Presa independentă, sub presiune tot mai mare Într-un material publicat chiar de Europa Liberă, jurnaliștii au atras atenția asupra degradării climatului pentru presa independentă din Europa. „Anul 2025 trebuia să fie un an al renașterii pentru presa europeană, cu Bruxellesul adoptând noi reglementări privind libertatea presei. În realitate, însă, ultimele luni au fost departe de a fi așa, jurnaliștii din periferia Europei confruntându-se cu o criză în toată regula”. Contextul este cu atât mai complicat în regiuni precum Balcanii, unde influența politică și presiunile asupra mass-media și societății civile continuă să crească. Aceste evoluții ridică semne de întrebare serioase privind viitorul jurnalismului tradițional în astfel de piețe. Foto: Europa Liberă România Europa Liberă, impact major în peisajul media din România Chiar și în condiții dificile, Europa Liberă România a rămas un actor relevant. Datele mediaTRUST arată că publicația a fost citată de 6.060 de ori între ianuarie 2024 și martie 2026. În 2024, a ocupat locul patru în topul celor mai preluate surse online, cu 2.763 de citări. În 2025 a urcat pe poziția a treia, cu 2.990 de mențiuni. Unul dintre cele mai vizibile momente a fost în februarie 2024. Interviul cu șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după declarațiile privind riscurile extinderii conflictului din Ucraina. Publicația s-a remarcat prin anchete jurnalistice cu impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, dar și analize privind vulnerabilitățile economice ale României. De asemenea, interviurile cu oficiali de rang înalt au rămas în atenția publicului. Printre acestea s-au numărat și declarațiile premierului Ilie Bolojan despre posibila închidere a unor companii de stat neperformante. Nu audiența este problema Chiar și în debutul anului 2026, Europa Liberă a continuat să fie citată frecvent, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului trecut. „Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, este concluzia raportului mediaTRUST.
Trump devine primul președinte american în exercițiu cu propria semnătură pe bancnote, a anunțat Trezoreria SUA
Trump bate încă un record în istoria Statelor Unite. Departamentul Trezoreriei a anunțat joi că noile bancnote de 100 de dolari care vor fi tipărite în iunie 2026 vor purta semnătura lui Donald Trump. Este pentru prima oară când bancnotele SUA vor purta semnătura unui președinte american în exercițiu. Semnătura va fi extinsă și în alte denominațiuni. Biroul de Gravură și Imprimare al SUA este răspunzător pentru producția de bancnote. Monetăria SUA se ocupă de baterea monedei. Trump: de la monedă de aur la bancnotele cu semnătura sa Decizia a venit după ce la începutul lunii martie, o comisie federală pentru arte a aprobat crearea unei monede comemorative din aur de 24 de carate. Purtând imaginea lui Trump, va celebra cea de-a 250-a aniversare a SUA. În mod tradițional, bancnotele americane poartă doar semnăturile secretarului Trezoreriei SUA și al trezorierului. Ce spune șeful Trezoreriei al SUA Potrivit Associated Press, și semnătura șefului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va apărea pe noile bancnote. Bessent a declarat recent: „Nu există o cale mai puternică de a recunoaște realizările istorice în măreața noastră țară decât dolarii SUA purtând numele lui Trump”. Michael Bordo, directorul Centrului Monetar și de Istorie Financiară de la Rutgers, a declarat: „Nu știu dacă cumva el a încălcat vreo linie roșie legal din monent ce secretarul Trezoreriei are autoritatea de a decide semnătura cui apare pe bancnote”. În 1862, Congresul a autorizat ca secretarul Trezoreriei să proiecteze și să tipărească bancnotele, cunoscute ca „dolarii verzi” în acei ani. Trump redenunește instituții și nave de luptă Trump a redenumit recent Institutul pentru Pace din SUA, clădirea de arte performative a Centrului Kennedy și nouă clasă de nave de luptă după numele său. Opozanții democrați și activiștii continuă să-l critice pe președinte, în timp ce americanii de rând se confruntă cu scumpiri în magazinele alimentare și stațiile de benzinărie. Războiul cu Iran, declanșat din 28 februarie 2026, a cauzat scumpiri masive la petrol și gaz. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Donald Trump: „Totul merge extrem de bine în Iran. Armele rușilor și ale chinezilor au fost inutile împotriva noastră”
„Efectul” Groenlanda: premierul Danemarcei, care s-a luptat cu Trump, este pe cale să câștige alegerile
Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico. Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times. Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje. Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri. Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe. Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni. „Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi. Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%. Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen. Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022. Factorul decisiv în coaliție Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.
„Ieșiți și votați pentru Viktor Orban!” Donald Trump, mesaj puternic de susținere pentru premierul Ungariei, înaintea alegerilor cruciale
„Foarte respectatul Prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, este un lider cu adevărat puternic și influent, cu o experiență dovedită în obținerea unor rezultate fenomenale. El luptă neobosit pentru și își iubește Marea Țară și Poporul, așa cum fac și eu pentru Statele Unite ale Americii. Viktor muncește din greu pentru a proteja Ungaria, a dezvolta economia, a crea locuri de muncă, a promova comerțul, a opri imigrația ilegală și a asigura ORDINEA LEGII! Relațiile dintre Ungaria și Statele Unite au atins noi culmi de cooperare și realizări spectaculoase sub administrația mea, în mare parte datorită Prim-ministrului Orbán. Aștept cu nerăbdare să continui să colaborez îndeaproape cu el, astfel încât ambele țări ale noastre să poată avansa în continuare pe această cale extraordinară către SUCCES și cooperare. Am fost mândru să-l SUSȚIN pe Viktor pentru realegere în 2022 și sunt onorat să o fac din nou. Ziua alegerilor este 12 aprilie 2026. Ungaria: IEȘIȚI ȘI VOTAȚI PENTRU VIKTOR ORBÁN. Este un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR și are susținerea mea completă și totală pentru realegerea ca prim-ministru al Ungariei — VIKTOR ORBÁN NU VA DEZAMĂGI NICIODATĂ MARELE POPOR AL UNGARIEI. SUNT ALĂTURI DE EL PÂNĂ LA CAPĂT! PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP”, este mesajul transmis de Donald Trump. O cercetare a companiei 21 Research Centre (21 Kutatokozpont), realizată între 2 și 6 martie, a arătat că Tisza conduce cu 14 puncte procentuale față de Fidesz în rândul alegătorilor hotărâți, în scădere de la un avans de 16 puncte în ultimul sondaj din ianuarie. Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de fostul membru al guvernului Peter Magyar, a avut sprijinul a 53% dintre alegătorii hotărâți, neschimbat față de ianuarie, potrivit Centrului de Cercetare 21, în timp ce 39% au susținut Fidesz, în creștere față de 37% în sondajul anterior.
Axios: SUA așteaptă răspunsul Iranului pentru un summit de pace. Netanyahu este îngrijorat. Vance ar putea conduce discuțiile
Planul în 15 puncte Președintele Trump este interesat să încetinească războiul, dar dominația Iranului asupra Golfului Ormuz complică orice potențială strategie de ieșire din criză. SUA au transmis Israelului planul său în 15 puncte de a pune capăt războiului și au susținut că Iranul a fost de acord cu multe dintre punctele cheie. Două surse israeliene spun pentru Axios că premierul israelian Benjamin Netanyahu este îngrijorat că Trump ar putea încheia un acord care nu atinge obiectivele Israelului. Planul include concesii semnificative și limitează capacitatea Israelului de a efectua atacuri împotriva Iranului, cred israelienii. O a treia sursă a declarat că liderii israelieni sunt sceptici că Iranul a oferit de fapt concesiile susținute de SUA. În prezent, oficialii iranieni neagă afirmațiile lui Trump despre negocieri în culise, deși au confirmat că SUA a trimis mesaje și propuneri. Pakistanul vrea să găzduiască discuțiile pentru Pace. Discută cu Trump Pakistanul, care a transmis mesaje între Teheran și Washington, împreună cu Egiptul și Turcia, a declarat că „este pregătit și onorat” să găzduiască discuții de pace dacă ambele țări sunt de acord. Trump a distribuit mesajul pakistanez pe Truth Social, semn al interesului său pentru organizarea unui astfel de summit. Dacă planurile pentru un summit se consolidează, este probabil ca vicepreședintele Vance să fie implicat. „Dar nu este clar dacă există ceva în care să fie implicat. Toată lumea încearcă să-și dea seama dacă este real”, a declarat o sursă informată. Vicepreședintele american J.D. Vance ar putea fi negociatorul principal cu reprezentanții iranieni la o posibilă întâlnire din Pakistan, a relatat și The Guardian , citând surse. Haos în comunicarea Iranului Oficialii americani spun că în guvernul iranian este în haos și are probleme de comunicare în cadrul său. Starea incertă a noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, sporește confuzia cu privire la cine este împuternicit să ia decizii. Între timp, unii oficiali iranieni susțin că Trump încearcă doar să calmeze piețele și să câștige timp pentru planurile sale militare, cu afirmații false despre progrese diplomatice. SUA pregătește, de asemenea, opțiuni pentru o posibilă escaladare. Un oficial american a declarat pentru Axios că elementul de comandă al Diviziei 82 Aeropurtate a Armatei a primit ordin să se desfășoare în Orientul Mijlociu cu o brigadă de infanterie formată din câteva mii de soldați, conform anunțului Fox News. Asta ar oferi SUA mai mult spațiu pentru potențiale operațiuni terestre. SUA au prezentat Iranului o propunere în 15 puncte pentru un posibil acord de încheiere a războiului. Aceasta include multe dintre aceleași cerințe pe care SUA le-au formulat în timpul ultimei runde de discuții nucleare de la Geneva, au declarat surse americane și israeliene. Emisarul american Steve Witkoff i-a spus lui Trump că iranienii au convenit asupra mai multor puncte cheie, inclusiv renunțarea la stocul lor de uraniu puternic îmbogățit, a declarat o sursă americană pentru Axios. Aceasta ar fi o concesie majoră, dar nu este clar dacă cineva cu autoritate la Teheran a oferit-o de fapt. „Steve și Jared au încercat să stabilească un canal credibil pentru negocierile cu Iranul, dar este prea devreme să spunem ce se va întâmpla și dacă vor avea un canal real, viabil”, a declarat sursa. Israelul este îngrijorat SUA au transmis, de asemenea, Israelului planul său în 15 puncte. Deși documentul se aliniază cu pozițiile Israelului, Israelul este foarte sceptic că Iranul va fi de acord cu toate cerințele lui Trump, a declarat un oficial israelian. „Există îngrijorări că Trump va decide să încheie un acord și să oprească războiul chiar dacă sunt îndeplinite doar unele dintre cererile sale și le va amâna pe celelalte pentru mai târziu, fără o soluție clară”, a declarat o a doua sursă israeliană. SUA le-au comunicat israelienilor că Iranul a fost de acord să renunțe la stocul său de 450 kg de uraniu îmbogățit cu 60%, să accepte inspecții și monitorizări sporite ale ONU asupra amplasamentelor sale nucleare, să limiteze raza de acțiune a rachetelor sale balistice și să reducă sprijinul pentru rachetele intermediare, a declarat sursa. Documentul solicită zero îmbogățiri de uraniu în Iran, a declarat o sursă israeliană. Partea americană a declarat că Iranul a fost de acord să suspende îmbogățirea, dar nu este clar pentru cât timp. De asemenea, nu este clar cine ar fi luat aceste angajamente în numele Iranului. Regimul a respins anterior multe dintre aceste cereri americane, iar serviciile de informații israeliene consideră că există încă o mare diferență între pozițiile americane și iraniene. Chiar și la nivelurile superioare ale administrației Trump, foarte puțini oameni știu ce se întâmplă de fapt în ceea ce privește discuțiile cu Iranul. O sursă a declarat că doar Witkoff și Kushner vorbesc direct cu Trump, puțini alții fiind la curent. Israelienii au adunat în ultimele zile informații care sugerau că „se coc ceva” între SUA și Iran, dar nimic mai specific decât atât, au declarat cei doi oficiali israelieni. Vance l-a informat pe Netanyahu mai detaliat luni, cam în aceeași perioadă în care Trump a început să vorbească public despre contactele cu Iranul. În așteptarea deciziei lui Mojtaba Khamenei O sursă israeliană și o a doua sursă familiarizată cu diplomația au declarat că SUA așteaptă o decizie din partea iranienilor – posibil chiar a lui Mojtaba Khamenei – cu privire la organizarea sau nu a discuțiilor în această săptămână. Nu este clar dacă părțile vor fi reprezentate de Vance și Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, considerat de Casa Albă drept cel mai înalt potențial intermediar, sau de oficiali de nivel inferior. Una dintre țările mediatoare a propus un armistițiu temporar pentru a permite negocieri detaliate, însă administrația Trump preferă să negocieze sub critici deocamdată pentru a-și menține influența, potrivit a doi oficiali israelieni. Oficialii americani și israelieni plănuiesc încă două până la trei săptămâni de război, indiferent dacă discuțiile vor avea loc sau nu. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat: „În timp ce președintele Trump și negociatorii săi explorează această nouă posibilitate diplomatică, Operațiunea Epic Fury continuă fără încetare pentru a atinge obiectivele militare stabilite de Comandantul Suprem și de Pentagon”.