Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
Trump anunță ridicarea anumitor tarife la whisky-ul scoțian, după vizita regală
Președintele Donald Trump a anunțat, joi, că va elimina anumite tarife vamale la whisky-ul scoțian, după vizita la Casa Albă a regelui Charles și a reginei Camilla, potrivit AP News. „Regele și Regina m-au pus să fac ceva ce nimeni altcineva nu a fost în stare să facă, fără să mă întrebe măcar!”, a declarat președintele Statelor Unite. Trump a spus că oamenii și-au dorit această schimbare, în special în ceea ce privește butoaiele de lemn în care pot fi învechite băuturile spirtoase de scotch și bourbon, potrivit aceleiași surse. Vizită cu umor Vizita cuplului regal la Casa Albă a fost una plină de remarci umoristice. Regele Charles a glumit despre „ajustările” Casei Albe la proiectul costisitor al sălii de bal susținut de Trump. „Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814”, a glumit el. În acel an, soldații regatului au dat foc clădirii. De asemenea, Donald Trump, și-a atacat adversarii cu propriul său umor. „Vreau să-l felicit pe Charles pentru discursul fantastic susținut astăzi în Congres”, a spus el. „I-a ridicat pe democrați în picioare, lucru pe care eu nu l-am putut face niciodată”.
Trump analizează noi opțiuni militare în Iran, inclusiv atacuri rapide și controlul Strâmtorii Hormuz
Planurile analizate includ un val de atacuri „scurt și puternic” asupra Iranului, care ar putea viza inclusiv infrastructură militară și strategică, în speranța de a sparge blocajul negocierilor. Potrivit unor surse citate de Axios, Washingtonul speră ca o astfel de acțiune să determine Teheranul să revină la masa negocierilor cu o poziție mai flexibilă. SUA ar putea trimite forțe terestre Un alt scenariu luat în calcul vizează preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a permite reluarea transportului comercial. Operațiunea ar putea implica și trupe terestre. Pe lista opțiunilor discutate s-ar afla și o posibilă misiune a forțelor speciale pentru securizarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Blocada, principalul instrument de presiune Trump a declarat că vede blocada navală împotriva Iranului ca fiind „mai eficientă decât bombardamentele”, considerând-o în acest moment principalul instrument de presiune, dar fără a exclude o acțiune militară dacă Iranul nu face concesii. În paralel, planificatorii militari americani analizează riscul ca Iranul să riposteze împotriva forțelor SUA din regiune, în cazul unei escaladări a conflictului, în urma blocadei sau a unei eventuale acțiuni militare americane. La briefingul de joi este așteptat să participe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Precedentul din februarie Potrivit unor surse apropiate administrației americane, un briefing similar, susținut la finalul lunii februarie, a precedat declanșarea războiului dintre SUA, Israel și Iran.
Avantaj pentru republicanii lui Trump: Curtea Supremă a SUA desființează un district favorabil democraților
Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat. Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press. Cum decid alegerile districtele În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii. District creat pentru reprezentarea afro-americanilor Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți. Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții. Reguli care protejau votul minorităților Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție. Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres. Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri. „Un glonț în inima dreptului la vot” Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală. Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani. Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”. Trump vrea circumscripții favorabile republicanilor Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi. Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres. Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale. Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.
Departamentul de Justiție îl pune sub acuzare pentru a doua oară pe fostul director FBI, James Comey
Acuzațiile specifice nu au fost imediat clare, scrie CNN. Președintele Donald Trump a insistat mult timp ca adversarii săi politici să fie acuzați, inclusiv fostul director FBI, pe care îl considera un jucător cheie în presupusul efort de a „înarma” sistemul judiciar împotriva sa. În septembrie anul trecut, Departamentul de Justiție a adus pentru prima dată acuzații împotriva lui Comey, acuzându-l că a mințit Congresul în legătură cu scurgeri de informații către presă. Cazul a fost clasat la sfârșitul anului trecut de un judecător federal care a constatat că procurorul interimar al SUA pentru Districtul Estic al Virginiei a fost numit în mod necorespunzător, evitând aprobarea Senatului. Avocații lui Comey au refuzat să comenteze această situație. Efortul pare să fi fost revigorat de procurorul general interimar Todd Blanche, care a accelerat ritmul de a intenta cazuri pentru care președintele a luptat public de când a fost ales pentru acest rol. Fostul director a căzut în dizgrație în fața lui Trump înainte de a fi ales președinte pentru prima dată, deoarece agenția lui Comey a investigat campania lui Trump și legăturile sale cu Rusia. Comey a fost concediat în lunile de după inaugurare. De la demitere, Comey a devenit un critic înfocat al lui Trump și un inamic cheie al republicanilor de la Casa Albă și de la Capitoliu.
Premierul Keir Starmer a discutat cu președintele Donald Trump redeschiderea Strâmtorii Ormuz
„Liderii au discutat despre nevoia urgentă de a relua circulația transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz, având în vedere consecințele grave pentru economia globală și costul vieții pentru cetățenii Regatului Unit și din întreaga lume”, se arată în comunicatul de presă emis de biroul premierului britanic, citat de Reuters. „Prim-ministrul a împărtășit cele mai recente progrese înregistrate în cadrul inițiativei sale comune cu președintele Emmanuel Macron de restabilire a libertății de navigație”, continuă comunicatul. Anterior, Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit sunt pregătite să lanseze o misiune militară defensivă „de îndată ce condițiile vor permite”, cu scopul de a proteja rutele maritime din zonă. În decursul lunii aprilie, Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă în urma unui armistițiu între SUA și Iran, însă a fost închisă la loc din cauza blocadei navale americane din regiune. Relația celor doi lider este tensionată, întrucât Trump a lansat critici dure la adresa lui Starmeri, dar și asupra altor lideri europeni pe fondul lipsei de angajament a aliaților în sprijinirea Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
SUA lansează un portal de rambursare a taxelor vamale ale lui Trump după ce au fost anulate de Curtea Supremă
Acum circa un an, Donald Trump a proclamat 2 aprilie ca „Ziua Eliberării”. Președintele a lansat o serie de noi taxe vamale asupra mai multor țări din Asia și Europa. Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă a anulat o parte mare a taxelor vamale impuse de administrația Trump. Taxele vamale ale lui Trump au fost anulate din februarie Din 9 aprilie 2026, 56.500 de întreprinderi au făcut demersuri pentru rambursarea taxelor vamale plătite. Suma ar ajunge la 127 de miliarde de dolari. Pe 20 aprilie, Agenția americană a Vămii a anunțat că portalul de rambursarea taxelor vamale este deschis cererilor întreprinderilor. Ce trebuie să facă înteprinderile pentru a-și recupera banii taxați? Întreprinderile trebuie să precizeze produsele vizate de taxele vamale. În plus, administrația Trump trebuie să verifice documente cu privire la 53 de milioane de intrări de produse în SUA. Agenția estimează că 330.000 de întreprinderi au importat produse de la aplicarea taxelor vamale. Trump a solicitat aoplicarea unei noi taxe de 10%. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă:Trump se proclamă „regele tarifelor vamale” și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei
Nancy Sinatra îl critică pe Donald Trump după ce a folosit piesa My Way: Este un sacrilegiu
Fostul președinte american Donald Trump a publicat pe platforma sa socială un clip cu Frank Sinatra interpretând piesa „My Way”, fără a oferi vreun context. Postarea, apărută în timpul nopții, a generat numeroase reacții online, inclusiv speculații legate de semnificația alegerii melodiei, în contextul tensiunilor geopolitice actuale, arată Euronews. Reacția familiei Sinatra Nancy Sinatra, fiica legendarului artist, a reacționat public pe rețeaua X, criticând utilizarea piesei. „Este un sacrilegiu”, a scris aceasta, într-un mesaj devenit rapid viral. Ulterior, ea a precizat că nu există prea multe opțiuni pentru a opri utilizarea melodiei, menționând că doar deținătorii drepturilor de autor pot interveni în astfel de situații. This is a sacrilege. https://t.co/cPWoXiu0V6 — Nancy Sinatra (@NancySinatra) April 19, 2026 Nu este prima dată când Donald Trump este criticat pentru folosirea unor piese celebre fără acordul artiștilor. De-a lungul anilor, numeroși muzicieni, printre care Neil Young, Adele sau Rihanna, au cerut public ca melodiile lor să nu mai fie asociate cu evenimente sau campanii politice ale acestuia. În unele cazuri, artiștii au transmis notificări oficiale sau au luat măsuri legale pentru a opri utilizarea pieselor. Ce spune legea din SUA În Statele Unite, politicienii pot folosi anumite melodii în cadrul evenimentelor publice dacă dețin licențe generale obținute de la organizații de gestiune a drepturilor de autor. Acest cadru legal permite accesul la un catalog vast de piese, chiar și fără acordul direct al artiștilor, ceea ce a generat frecvent tensiuni între lumea politică și industria muzicală. Postarea lui Trump a atras atenția și prin alegerea piesei „My Way”, ale cărei versuri despre final și bilanț personal au fost interpretate de unii comentatori ca având o semnificație simbolică. În lipsa unei explicații oficiale, momentul rămâne deschis interpretărilor, dar reacția familiei Sinatra confirmă încă o dată sensibilitatea utilizării operelor artistice în context politic.
Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum