Programul vizitei lui Trump în Israel. Trump și Netanyahu se vor întâlni luni în Knesset
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a publicat un document cu informații referitoare la vizita președintelui american Donald Trump în Israel mâine. Documentul publicat de biroul premierului israelian arată că președintele american se va întâlni cu Netanyahu în biroul acestuia de la Knesset, Parlamentul israelian, la ora locală 10.15. Puțin mai târziu, la ora locală 10.45, tot la Knesset, Trump urmează să se întâlnească cu familiile ostaticilor din Gaza, notează CNN. Trump urmează apoi să țină un discurs în fața Knessetului în timpul unei sesiuni plenare, la ora locală 11 a.m. Netanyahu, președintele Knessetului, și liderul opoziției israeliene sunt, de asemenea, așteptați să țină discursuri în timpul acestei sesiuni, se arată în documentul publicat de israelieni. Trump va pleca din Israel la ora locală 13:00, a anunțat biroul lui Netanyahu. Acest itinerar se aliniază în mare măsură cu programul oficial al vizitei lui Trump, care a fost publicat peste noapte. Trump va călători apoi în Egipt, unde urmează să co-prezideze un summit privind Gaza alături de președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi. Conform programului președintelui american, Trump urmează să aterizeze în Egipt la ora locală 13:45. În contextul în care Trump se îndreaptă spre regiune duminică pentru a marca ocazia, vicepreședintele SUA J.D. Vance a confirmat că Hamas a anunțat că deține 20 de ostatici israelieni în viață și că acești ostatici sunt așteptați să fie eliberați în următoarele 24 de ore. Momentul central al vizitei din Egipt Egiptul a găzduit negocierile dintre Israel și Hamas după ce Trump a dezvăluit planul său de pace pentru Gaza în 21 de puncte, care a inclus și dezarmarea grupării Hamas. Momentul central al vizitei va fi o ceremonie de pace în stațiunea egipteană Sharm El-Sheikh luni după-amiază. Peste 20 de lideri, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, vor participa la summitul de la Sharm El-Sheikh. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump
China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă
Wall Street, în cădere liberă după ce Trump a amenințat China cu o creștere masivă a tarifelor
Acțiunile au înregistrat o scădere decisivă vineri, după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru China, acuzând țara că „devine foarte ostilă” prin restricțiile impuse asupra metalelor rare, o resursă cheie pentru industriile tehnologice și de apărare. Vânzarea acțiunilor s-a accelerat spre finalul zilei, indicele Dow Jones Industrial Average înregistrând o scădere de 802 puncte, sau 1,7%, conform CNBC. Indicele S&P 500 a pierdut 2,4%, în timp ce indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 3,2%. Înainte de comentariile lui Trump, acțiunile erau în creștere semnificativă, indicele Nasdaq atingând un nou maxim istoric. „Urma să mă întâlnesc cu președintele Xi peste două săptămâni, la APEC, în Coreea de Sud, dar acum se pare că nu mai există niciun motiv să fac acest lucru”, a declarat Trump, într-o postare pe Truth Social. „Una dintre politicile pe care le luăm în calcul în acest moment este o creștere masivă a tarifelor pentru produsele chinezești care intră în Statele Unite ale Americii”. Trump a acuzat China că ține lumea „captivă” folosindu-se de resursele sale de metale rare. La începutul acestei săptămâni, China a înăsprit controlul asupra pieței, impunând entităților străine să obțină o licență de la Beijing pentru a exporta orice produs care conține metale rare în valoare de 0,1% sau mai mult din valoarea mărfurilor. „Așteptările privind un acord comercial cu China tocmai au fost spulberate”, a declarat Jeff Kilburg, fondatorul KKM Financial. „Cei care vor să obțină profituri sunt în plină forță”. Acțiunile companiilor tehnologice care au cel mai mult de pierdut din deteriorarea relațiilor comerciale cu China au condus vineri la o vânzare rapidă. Nvidia a pierdut peste 3%, în timp ce AMD a scăzut cu peste 6% și Tesla cu peste 4%. Între timp, petrolul brut american a scăzut, pe măsură ce investitorii au devenit din ce în ce mai îngrijorați că tarifele mai mari ar putea afecta în cele din urmă cererea. „Nu este surprinzător să vedem că acțiunile legate de tehnologie au înregistrat astăzi cele mai mari scăderi, deoarece acestea au o expunere semnificativă față de China, atât în ceea ce privește producția, cât și ca client important”, a declarat Art Hogan, strateg șef de piață la B. Riley Wealth, pentru CNBC. „În mod evident, relația noastră cu a doua cea mai mare economie din lume tocmai a devenit mai dificilă”, a spus el. Regresul în relația cu China a survenit în contextul în care blocajul guvernamental din SUA a ajuns vineri la a zecea zi, alimentând sentimentul pesimist de la sfârșitul săptămânii. Senatul a eșuat pentru a șaptea oară joi să adopte propunerile contradictorii de finanțare provizorie care ar fi pus capăt blocajului. În acest moment, nu există semne că republicanii și democrații au înregistrat progrese semnificative în negocieri. Odată cu continuarea închiderii, concedierile angajaților federali „au început”, a declarat vineri Russell Vought, șeful bugetului administrației Trump, într-o postare pe rețelele sociale. Scăderile de vineri au șters câștigurile S&P 500 din această săptămână. Indicele de referință era acum pe cale să piardă mai mult de 1% în această perioadă. Nasdaq și Dow se îndreptau, de asemenea, către o pierdere săptămânală de peste 1% și, respectiv, peste 2%. Cu toate acestea, UBS rămâne optimist privind piața bull, care se apropie de aniversarea a trei ani. „Acum trei ani, actuala piață bull a apărut din piața bear precedentă”, a declarat Burkhard Varnholt, consilier senior pe piețele financiare la UBS Switzerland AG.
Donald Trump critică Spania pentru cheltuielile militare: Poate ar trebui exclusă din NATO
Președintele american Donald Trump a declarat joi că Spania ar merita „să fie exclusă din NATO” din cauza cheltuielilor sale militare considerate insuficiente. Afirmația a fost făcută în Biroul Oval, în contextul discuțiilor despre contribuțiile statelor membre la bugetul de apărare al Alianței. „Avem un întârziat, este Spania”, a spus Trump, citat de AFP, referindu-se la acordul intern din cadrul NATO care prevede ca fiecare stat membru să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nu au nicio scuză pentru a nu o face, dar, sincer, poate că ar trebui să fie excluși din NATO”, a adăugat liderul american. Declarațiile vin în contextul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington asupra țărilor europene pentru a-și majora bugetele militare, pe fondul tensiunilor crescânde cu Rusia și al eforturilor de consolidare a capacităților defensive ale Alianței. Spania alocă în prezent sub pragul convenit la nivel aliat, ceea ce a atras de mai multe ori criticile Statelor Unite ale Americii.
Donald Trump anunță o vizită în Egipt pentru semnarea acordului privind Fâșia Gaza
Președintele Donald Trump a declarat joi că „va încerca” să meargă în Egipt, pentru a semna acordul de încetare a focului care cere și eliberarea ostaticilor ținuți de Hamas în Fâșia Gaza, informează AFP. „Vom încerca să ne ducem acolo și lucrăm la timing, la timingul exact. Ne vom duce în Egipt, unde (…) vom avea o semnare oficială”, a spus el în timpul unei ședințe a Guvernului la Casa Albă. Israelul și Hamas au semnat joi prima fază a unui acord pentru oprirea focului în Fâșia Gaza și eliberarea ostaticilor. Încetarea conflictului a venit după presiuni dure venite din partea lui Trump. O purtătoare de cuvânt a guvernului israelian a declarat că „versiunea finală a primei faze a fost semnată în această (miercuri) dimineață, în Egipt, de către toate părțile, în vederea eliberării tuturor ostaticilor” din Fâșia Gaza. Șeful diplomației israeliene, Gidéon Saar, a spus că eliberarea ostaticilor „trebuie să pună capăt războiului”. Acordul a venit după patru zile de negocieri indirecte între beligeranți, desfășurate în stațiunea Sharm el-Sheikh, cu participarea mai multor actori internaționali, inclusiv Statele Unite. Donald Trump, care a prezentat planul la sfârșitul lui septembrie, ar putea merge duminică la Ierusalim, conform informațiilor oficiale israeliene. Președintele a mai spus că „va încerca” să ajungă în Egipt, unde președintele Abdel Fattah el-Sisi l-a invitat la o ceremonie pentru celebrarea acordului. Data exactă a evenimentului nu a fost stabilită. Purtătoarea de cuvânt a guvernului israelian a anunțat că acordul urma să fie validat joi de Cabinetul de Securitate și că armistițiul va intra în vigoare la 24 de ore după aprobare.
Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari
Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari, datorită interesului crescut al investitorilor instituționali și dinamicii pieței. Totodată, creșterea prețului Bitcoin vine și după ce Rezerva Federală a redus, luna trecută, rata dobânzii de referință cu 0,25%, prima scădere din decembrie 2024. În august, Bitcoin înregistrase ultimul record, susținut de reglementările mai favorabile adoptate de administrația președintelui american Donald Trump și de cererea puternică din partea investitorilor instituționali. În contrast, dolarul american s-a depreciat vineri, marcând pierderi pe mai multe săptămâni în raport cu principalele valute, pe fondul incertitudinilor legate de blocajul guvernului SUA. Donald Trump, susținător al criptomonedelor Președintele Donald Trump a fost un susținător al criptomonedelor, fiind implicat în diverse proiecte crypto care au contribuit la creșterea averii sale. Astfel că, adoptarea activelor digitale de către Trump a inversat ani de scepticism al guvernului SUA față de industria crypto sub predecesorul său democrat, Joe Biden. RECOMANDAREA AUTORULUI: ALEGERI ÎN CEHIA | Rezultate finale. Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, al fostului premier Babis, a câștigat alegerile. Este a doua victorie a trumpismului în Europa, după Polonia. Andrej Babis, un apropiat al lui Viktor Orban, se opune ajutorării Ucrainei Israelul anunță că a DEPORTAT încă 137 de cetățeni străini reținuți după ce au încercat să ajungă pe mare în Gaza Alertă în Europa. Polonia a ridicat avioane de luptă. Incidente aeriene și în Lituania, unde aeroportul din Vilnius s-a închis temporar
Pregătirea întâlnirii Nicușor Dan-Donald Trump. Cristian Diaconescu: Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine
Sâmbătă, la Digi24, Cristian Diaconescu a afirmat că se lucrează la o întâlnire Nicușor Dan-Donald Trump la Washington, întâlnire care se dorește de către partea română a fi una de substanță și nu de imagine. „Se lucrează la o vizită oficială de substanță a Președintelui la Washington. Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine. Ce înseamnă asta? Înseamnă ca în dialogul bilateral să se stabilească o agendă clară, un roadmap și un pachet de înțelegeri, nu doar o întâlnire de imagine. Acest tip de abordare a funcționat recent și în discuția dintre Donald Trump și Regele Charles”, a precizat consilierul prezidențial. Ce subiecte se doresc a fi abordate În cadrul emisiunii de la Digi24 de sâmbătă, Cristian Diaconescu a menționat și subiectele care se doresc a fi discutate. Printre acestea se află și cele privind „prezența militară americană în România la sistemul de vize. Da, și în ceea ce privește componentele care țin inclusiv de garanțiile de securitate, pentru că, în opinia noastră, garanțiile de securitate legate de Ucraina, fiind un stat de frontieră, trebuie, într-o formă sau alta, să cuprindă și România”. În plus, Diaconescu a subliniat că va fi discutat și un pachet economic, „dar, evident, din acest punct de vedere, nu numai Administrația Prezidențială trebuie să aibă un răspuns. Este o chestiune care ține până la urmă și de Guvern, și de autoritățile din România”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, a spus președintele Nicușor Dan.
Proiectele de infrastructură, în impas. Administrația Trump oprește miliarde pentru orașele democrate
Directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, a declarat că administraţia Trump va reţine 2,1 miliarde de dolari pentru proiectele de infrastructură din Chicago, extinzând luptele pentru finanţare care au vizat zonele democrate în timpul închiderii guvernului, potrivit AP. Suspendarea afectează un plan mult aşteptat de extindere a trenului Red Line din oraş. Vought a scris vineri pe reţelele de socializare că banii au fost „pusi în aşteptare pentru a se asigura că finanţarea nu circulă prin contracte bazate pe rasă”. Vought a făcut un anunţ similar la începutul acestei săptămâni în ceea ce priveşte New York-ul, unde a spus că 18 miliarde de dolari pentru infrastructură vor fi suspendaţi, inclusiv finanţarea pentru un nou tunel feroviar sub râul Hudson. Criticii susţin că suspendarea fondurilor este o armă politică îndreptată împotriva democraţilor. Liderul senatorial Chuck Schumer a avertizat că blocajul va afecta milioane de navetişti şi va stopa crearea a zeci de mii de locuri de muncă. „Obstrucţionarea acestor proiecte este o prostie şi contraproductivă”, a transmis Schumer pe platforma X. În timp ce administraţia Trump îşi justifică deciziile prin argumente legate de legalitatea contractelor, închiderea guvernului paralizează şi verificările oficiale ale Departamentului Transporturilor, împingând astfel în impas proiecte considerate vitale pentru economia locală şi naţională.
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.
Războiul din Ucraina, ziua 1.316. Zelenski avertizează asupra unei situații critice la centrala nucleară Zaporojie / Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie, în urma unei pene de curent care a durat o săptămână. El a acuzat Moscova că obstrucționează lucrările de reparație prin continuarea bombardamentelor în zonă, declarând: „Aceasta este o amenințare pentru absolut toată lumea. Niciun terorist din lume nu a îndrăznit vreodată să facă unei centrale nucleare ceea ce face Rusia acum.” Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a intrat în contact atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă pentru a restabili cât mai rapid alimentarea cu energie a centralei nucleare de la Zaporojie, notează Reuters. Rusia prelungește interdicția la exporturile de benzină și restricționează livrările de motorină pe fondul perturbărilor de aprovizionare cu combustibil Rusia a prelungit interdicția privind exporturile de benzină și a introdus noi limite pentru livrările de motorină, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. Aceste lovituri au perturbat producția, au afectat aprovizionarea internă cu combustibil și au forțat Moscova să reducă livrările externe. Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a documentat aproape 50.000 de lansări de drone Shahed îndreptate împotriva Ucrainei din 2022. Rusia a folosit frecvent aceste drone împotriva obiectivelor nemilitare, provocând distrugeri sau avarii clădirilor rezidențiale și altor facilități civile protejate de dreptul umanitar internațional. Atac asupra Harkovului: Șase oameni au fost răniți și mai multe incendii s-au declanșat în zone rezidențiale Șase persoane au fost rănite și mai multe incendii au fost declanșate într-o piață și clădirile rezidențiale din proximitate, în urma unui atac rusesc asupra Harkovului, în noapte de marți spre miercuri. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, a declarat pe Telegram că cinci dintre răniți au fost spitalizați, toți fiind adulți, iar primarul din Harkov a anunțat că exploziile au declanșat mai multe incendii, notează Reuters. Trump cere din nou o întâlnire Zelenski–Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina: „Trebuie să încheiem asta” Președintele american Donald Trump a declarat că singura soluție pentru oprirea războiului este o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, criticându-l pe liderul rus pentru prelungirea conflictului. Donald Trump a reluat apelul către o întâlnire între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său rus, Vladimir Putin, susținând că doar astfel poate fi pus capăt războiului, scrie Kyiv Independent.