Grupul de la Vișegrad blochează politicile de mediu de la Bruxelles, care au dus la scumpirea energiei
Politica energetică este un nou capitol la care România face notă separată față de țările din blocul estic, în special Polonia, Ungaria, Cehia și Republica Cehă. Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Grupul de la Vișegrad (V4) care reunește aceste țări va căuta să blocheze prin orice mijloace legale politicile climatice decise de Uniunea Europeană care, în opinia acesor țări membre, scumpesc accelerat prețurile la energie, sărăcind cetățenii. La polul opus, România este în mod oficial țara membră UE cu cea mai scumpă energie și un exces de zel în implementarea programului Green Deal. care s-a soldat cu închiderea majorității centralelor pe cărbune și criza energetică de proporții din această vară. Grupul de la Visegrád (V4) reunește în mod tradițional 4 țări ale Europei Centrale și de Est care au făcut o politică disidentă încă din perioada Blocului sovietic. Este vorba de Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Loading … În ultimele luni, Polonia și alte câteva state membre au făcut demersuri pentru „îmblânzirea” acordului privind emisiile de carbon sau EU Emissions Trading System (ETS), o schemă lansată în 2005 care le solicită poluatorilor o taxă pentru emisiile de carbon din sectoare ca generarea de electricitate și industria grea. În luna iulie, ministrul Mediului din Polonia, Paulina Hennig-Kloska, a reușit o primă victorie în acest sens. Kloska a creat o coaliție de 10 țări care au cerut la Bruxelles reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere a emisiilor. Comisia Europeană a răspuns parțial pozitiv acestui demers. În cadrul unei conferințe de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin, premierul polonez Donald Tusk a anunțat linii concrete de acțiune ale celor 4 țări prezente în grupul de la Vișegrad. Tusk, avertisment tranșant către Bruxelles Premierii celor 4 țări prezente la eveniment au reușit o amânare a introducerii taxei pe emisiile de carbon, care urmează să taxeze emisiile generate de transportul rutier și clădiri. “Indiferent că vorbim de ETS1, ETS2 sau de alte propuneri, tot ce va aduce un risde energie mai scumpă va fi blocat de noi”, a declarat Tusk joia trecută, la o conferință de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin. Deși cunoscut ca un pro-european convins, Tusk a subliniat că aceste țări nu pot accepta politicile decise de la Bruxelles care slăbesc competitivitatea economică, în contextul în care țările membre se confruntă deja cu costuri foarte mari la electricitate și gaze, relatează publicația NotesfromPoland. “Polonia și (țările din) V4 nu vor permite nicio modificare sau propunere din partea instituțiilor europene sau a altor țări care ar putea înrăutăți situația energetică din țările noastre. Prețurile la energie în această regiune trebuie să scadă”, a completat acesta la reuniunea amintită. Tusk a argumentat că scumpirea energiei reprezintă o amenințare nu numai pentru economiile din Europa Centrală, ci și pentru starea economică a UE în ansamblu. “Putem uita de visele de a concura cu China sau Statele Unite dacă prețurile la energie rămân la nivelul de acuma”, a mai comentat Donald Tusk. Fico anunță lobby la instituțiile europene pentru ieftinirea energiei La rândul său, premierul slovac Robert Fico a punctat că țările din V4 sunt unite în abordarea lor comună privind sistemul de taxare a emisiilor poluante. Premierul slovac Robert Fico “Vom fi foarte activi și, de asemenea, ne vom angaja în discuții în afara întâlnirilor oficiale de la Consiliul Europen și Consiliul Europei pentru a discuta etapele prin care să ieftinim prețurile la energie”, a afirmat Fico la conferința de la Bratislava din 10 septembrie. Pe de altă parte, premierul Republicii Cehe, Andrej Babiš, a reamintit că Bruxelles-ul și-a încălcat angajamentul din cadrul politicilor climatice. “Toți din regiunea noastră industrială dăm foarte mulți bani pentru taxele pe emisii de carbon. Ce ne-a spus Comisia (Europeană) în 2020? Că prețul acestei taxe va fi în 2030 26.50 €. Ei bine, chiar acum este de 80€”, a punctat premieul ceh. România plătește cea mai scumpă energie din Europa, fiind urmată de Polonia Potrivit datelor Eurostat, gospodăriile poloneze au plătit 27.09 € per 100 kWh, inclusiv taxe și alte costuri pentru electricitate în a doua jumătate a lui 2025. Asta înseamnă al 11-lea cost din UE și sub media de 28.96 € din cadrul blocului umanitar. Totuși, raportat la puterea de cumpărare (PPS), care arată diferențele la nivelul costurilor vieții de zi cu zi, gospodăriile din Polonia se află pe locul 2 ca preț la energie, la 37.15 PPS per 100 kWh, fiind devansată de România (49.52 PPS) și Republica Cehă (39.16 PPS). Nawrocki a cerut referendum național pe energie Efectele taxei ETS asupra facturilor la electricitate s-au mutat chiar în centrul dezbaterii politice în acest an, după ce principalul partid de opoziție, național-conservatorii Lege și Justiție (PiS), a cerut ca Polonia să se retragă din sistemul european, reclamând că aceasta “transformă Polonia într-o mașină de cash pentru politica climatică absurdă a UE”. Karol Nawrocki, președintele Poloniei / Foto – Profimedia Images Inclusiv președintele conservator Karol Nawrocki a declarat că va convoca un referendum național pentru respingerea politicilor climatice ale UE, argumentând că acestea sunt prea scumpe pentru polonezi. În final, propunerea sa a fost respinsă de majoritatea guvernamentală din Parlament. Însă, deși guvernul de la Varșovia a respins ideea de retragere din acordul ETS – care ar fi venit cu amenzi mari contra Poloniei – Executivul a făcut demersuri pentru o serie de reforme în sistem. Bruxelles-ul a cedat parțial la solicitările Poloniei În iulie, Comisia Europeană a acceptat propunerile de ameliorare a taxei ETS, ca răspuns la presiunile venite din țări ca Polonia, permițând industriilor din aceste țări să continue emisiiile de CO2. De asemenea, Bruxelles-ul a promis mai mult sprijin financiar pentru investiții în tehnologii curate. Chiar înainte ca Bruxelles-ul să anunțe aprobarea propunerii poloneze, ministrul Mediului din această țară, Paulina Hennig-Kloska, a reușit să creeze o coaliție de 10 țări care au cerut reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
Polonia demarează acțiuni pentru stabilirea unei baze militare permanente a SUA pe teritoriul său
Decizia vine în contextul preocupărilor legate de garanțiile de securitate oferite de Washington și de necesitatea consolidării prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, titrează EFE. În declarațiile făcute înaintea unei ședințe de guvern la Varșovia, Tusk a subliniat că inițiativa vizează crearea cadrului financiar și de infrastructură necesar pentru găzduirea unui contingent militar american permanent. Potrivit acestuia, proiectul este unul strategic și presupune o planificare detaliată pe termen lung. Context strategic și militar În prezent, pe teritoriul Poloniei sunt dislocați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim rotativ. Autoritățile de la Varșovia își doresc însă transformarea acestei prezențe într-una permanentă, considerată mai stabilă din punct de vedere al securității regionale. Inițiativa vine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, ca parte a consolidării relațiilor bilaterale și a angajamentelor de securitate. Totuși, premierul Tusk a avertizat că nu se poate conta exclusiv pe respectarea acestor angajamente fără o infrastructură deja pregătită, motiv pentru care guvernul polonez a decis să acționeze preventiv. Propuneri și negocieri internaționale Ministrul polonez al apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a transmis anterior o propunere oficială către secretarul american al apărării Pete Hegseth, solicitând înființarea unei baze permanente. Polonia s-a declarat dispusă să contribuie financiar semnificativ și să ofere condiții logistice avantajoase pentru găzduirea trupelor americane. În prezent, Polonia contribuie anual cu aproximativ 140 de milioane de euro la menținerea contingentului militar american de pe teritoriul său, ceea ce reflectă importanța strategică acordată parteneriatului cu Statele Unite. Implicații de securitate regională Experții consideră că o bază militară permanentă ar consolida semnificativ flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. Pentru Polonia, acest demers reprezintă atât o garanție de securitate, cât și o consolidare a relației strategice cu Statele Unite. Guvernul polonez susține că proiectul este unul de durată și că pregătirile trebuie începute imediat, pentru a asigura implementarea sa în condiții optime.
Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane
Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams
Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până săptămâna viitoare
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat o serie de măsuri menite să reducă prețurile combustibililor, pe fondul creșterii costurilor cu energia, în urma conflictului din Iran, conform Reuters. În contrast, premierul Ilie Bolojan susține că nu poate să scadă TVA pentru că ar declanșa o procedură de infringement. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, a decis să scadă TVA-ul la combustibil de la 23% la 8% și va reduce accizele la nivelul minim permis conform reglementărilor Uniunii Europene. Astfel, prețurile ar urma să scadă cu aproximativ 1,2 zloți (0,28 euro) pe litru la toate tipurile de combustibil, a declarat Donald Tusk la o conferință de presă. Oficialul a adăugat că Guvernul va introduce prețuri maxime la combustibil pe litru, care va fi stabilit zilnic de Ministrul Energiei. Tusk: Vom monitoriza situația și vom lua măsuri De asemenea, Tusk a informat că Executivul polonez ar putea impune o taxă excepțională pe porfiturile companiilor petroliere. După anunțul premierului, acțiunile rafinăriei de stat Orlen au scăzut cu peste 6%, iar acesta a declarat că Polonia va acționa dacă va fi necesar pentru a opri șoferii străini să profite de pe urma reducerilor de prețuri și va analiza sistemul din Slovacia, în care mașinile înmatriculate în afara țării plătesc mai mult decât cele locale la benzinării. „Nu vom ezita să folosim astfel de instrumente dacă va fi necesar. Vom monitoriza situaţia în aceste zile şi dacă va fi necesar vom lua măsuri”, a afirmat Donald Tusk. De asemenea, ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, a anunţat că decizia Poloniei de a scădea TVA la combustibil ar urma să coste 900 milioane zloţi, 210 milioane eruo, pe lună, iar costurile reducerii accizelor sunt estimate la 700 milioane zloţi pe lună. Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare În paralel, premierul României a anunțat într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. Ilie Bolojan a spus că „foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Premierul Ilie Bolojan „Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta, atât din punct de vedere al duratei în care s-ar aplica această schemă – pentru că, din păcate, nu avem o predictibilitate vizavi de durata războiului din Iran”, a declarat Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare: „Este cea mai facilă soluție”
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
Polonia participă la Consiliul pentru Pace în calitate de observator, anunță un consilier al șefului statului
„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace. Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. „Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski. Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”. Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte. Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”. „Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski. „Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.
Zelenski va păstra 800.000 de soldați în Ucraina, în cazul unui armistițiu. Vor fi plătiți cu salarii mari
Anunțul a fost dat, joi, în cadrul conferinței de presă comune, susținută alături de premierul Poloniei, Donald Tusk, cu prilejul vizitei sale oficiale la Kiev, potrivit Ukrainska Pravda. În cazul încheierii războiului Armata Ucraineană își va păstra un efectiv de 800.000 de soldați, iar aceștia vor deveni, dintr-o armată mobilizată, într-o armată mobilizată prin contract, pentru soldații care doresc să rămână. „Vom păstra armata noastră – 800.000 de soldați – așa cum s-a discutat, transformând-o după sfârșitul războiului sau după încetarea focului dintr-o armată mobilizată într-una contractuală… pentru cei care doresc acest lucru”, a declarat Zelenski. Acesta a precizat că soldații vor trebui motivați prin acordarea unor salarii mari. „I-am dat o sarcină noului ministru al apărării (n.r. – Mihailo Fedorov) și i-am spus care ar trebui să fie nivelul salariilor pentru prima linie, unde oamenii își riscă viața. Chiar și în timpul unui armistițiu pe linia frontului, salariile trebuie să fie mult mai mari. Despre asta discutăm; vom calcula totul și vom vedea ce ne putem permite”, a declarat Zelenski. Președintele Ucrainei a adăugat că țara va avea nevoie de sprijin financiar din partea Europei în această chestiune, precizând că „armata ucraineană face parte din securitatea Europei”.
Proteste în Varșovia: extrema dreaptă se opune migrației ilegale și cere demisia lui Tusk
Mii de polonezi au mărșăluit sâmbătă pe străzile Varșoviei pentru în semn de protest împotriva migrației ilegale, dar și a coaliției de guvernare condusă de premierul polonez Donald Tusk, relatează Euronews. Protestul a fost organizat de partidul conservator „Lege și Justiție”, condus de Jaroslaw Kaczynski. Înainte de marș, oficialul polonez a ținut un discurs în fața mulțimii, îndemnându-i pe alegători să nu creadă declarațiile premierului Tusk, numindu-le „jocuri vechi”. Premierul Donald Tusk a afirmat sâmbătă că Polonia va fi scutită de pactul UE privind migrația. „Am spus că nu va avea loc relocarea migranților în Polonia și așa va fi! Este o hotărâre definitivă. Vom sigila bariera de la granița cu Belarus – și aceasta este cea mai bine păzită graniță din Europa în prezent. Vom înăspri legile privind vizele și azilul – iar Polonia a devenit un model pentru alte țări. Noi acționăm, nu vorbim!”, se arată în mesajul oficial publicat pe X de premierul Poloniei, înainte de protest. Declarația lui Jaroslaw Kaczynski a venit la câteva ore mai târziu. „Astăzi, Donald Tusk, care, nu cu mult timp în urmă, a declarat că Polonia va trebui să fie pedepsită pentru faptul că guvernul nostru (n.r. – partidul Lege și Justiție) a reușit să împiedice intrarea în vigoare a acestui acord la momentul respectiv. Astăzi, dintr-o dată, el anunță că anul viitor nu vom avea imigrație (n.r – în Polonia)”, a fost mesajul adresat mulțimii de politicianul de extremă dreaptă. „Nu fiți amăgiți de aceste jocuri vechi”, a adăugat el. Kaczynski a cerut demisia lui Tusk de la șefia Guvernului Poloniei „Trebuie să-l demitem pe Tusk, să-l alungăm pe Tusk. Trebuie să reconstruim tot ceea ce acest guvern a reușit să distrugă”, le-a spus demonstranților șeful partidului „Lege și Ordine”. La întâlnire au participat și alți membrii ai partidului de extremă dreaptă Lege și Justiție, printre care foștii premieri Beata Szydło și Mateusz Morawiecki, dar și fostul șef al Ministerului Apărării, Mariusz Blaszczak.
Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia