Etichetă: donații Iași

Adrian Oprea, un tânăr cu Lupus, se luptă să ducă o viață normală după ce rinichiul i-a cedat la doar două zile după transplant. Mi-am pierdut speranța

Tatăl lui Adrian i-a donat un rinichi, dar transplantul nu a reușit. Tânărul are o datorie de aproximativ 20.000 de euro Adrian Oprea, un tânăr în vârstă de 30 de ani, se luptă să ducă o viață normală după un șir lung de suferințe. Tânărul a suferit un transplant de rinichi, donator fiind chiar tatăl acestuia, însă organul a cedat la doar două zile după intervenție. Adrian supraviețuiește datorită dializei, dar, în urma anilor de tratament și investigații, acesta a rămas cu o datorie imposibil de acoperit de către familia sa. Rinichiul lui Adrian Oprea a cedat la doar două zile după transplant Pe când avea doar 17 ani, când majoritatea adolescenților își fac planuri pentru viitor, Adrian Sorin Oprea a primit un diagnostic care avea să îi schimbe complet viața. Tânărul din Botoșani a aflat că suferă de Lupus Eritematos Sistemic, o boală autoimună severă care, în timp, i-a afectat grav organismul și i-a distrus rinichii. Astăzi, după ani întregi de suferință, tratamente și complicații medicale, Adrian trăiește datorită ședințelor de dializă și încearcă să facă față unor datorii medicale uriașe. Totul a început cu simptome aparent banale. Hemoglobina îi scădea constant, iar medicii nu reușeau să descopere cauza reală a problemelor sale. „Problemele mele au început când aveam 17 ani. Îmi tot scădea hemoglobina și medicii nu știau care e problema. Prima oară am fost internat la Botoșani, dar m-au trimis la Iași și, acolo, mi-au pus primul diagnostic de hemofilie. Am stat vreo 3 luni la Spitalul «Sfânta Maria» din Iași, dar mi-au recomandat să merg la București. Am ajuns la Fundeni, unde am stat aproape un an pentru analize și investigații, până când s-a ajuns la diagnosticul de Lupus Eritematos Sistemic”, a declarat Adrian Sorin Oprea pentru reporterii BZI. Boala autoimună a devenit tot mai agresivă și i-a afectat grav funcția renală. După ani de tratamente și spitalizări, viața lui Adrian s-a schimbat radical. Din 2018, tânărul depinde de dializă pentru a putea supraviețui. „Ca să fiu mai aproape de casă, am ajuns internat la Spitalul Clinic «Dr. C.I. Parhon» din Iași. Acolo am făcut și transplantul de rinichi. Tatăl meu a fost donator, dar, din păcate, după două zile, rinichiul a cedat. După asta au urmat foarte multe complicații. Am făcut și un AVC. În prezent, starea mea e stabilă, fac dializă de trei ori pe săptămână. Mi-am pierdut speranța, nu mai am încredere că aș putea face un alt transplant”, a mai spus tânărul. Tânărul nu poate acoperi singur datoria uriașă În anul 2022, familia lui Adrian a trăit poate cea mai mare speranță din ultimii ani. Tatăl său a decis să îi doneze un rinichi într-un gest impresionant de sacrificiu și iubire părintească. Din păcate, însă, organismul lui Adrian a respins transplantul aproape imediat. Ce trebuia să fie începutul unei vieți normale s-a transformat într-un nou coșmar medical. Au urmat complicații severe, printre care septicemie, episoade critice de instabilitate și un accident vascular cerebral care i-a pus viața în pericol. Tânărul spune că, după toate aceste încercări, lupta nu mai este doar una fizică, ci și psihică. Pe lângă problemele medicale, Adrian se confruntă acum și cu o povară financiară uriașă. Ani întregi de tratamente, drumuri între spitale, investigații și recuperare au însemnat cheltuieli pe care familia nu a mai reușit să le suporte. Astăzi, Adrian are datorii medicale de aproximativ 20.000 de euro, bani împrumutați pentru a putea continua tratamentele și pentru a supraviețui. Cu toate acestea, tânărul nu cere milă. Spune că încearcă doar să meargă mai departe și să găsească puterea de a continua lupta cu boala care i-a furat adolescența și tinerețea. Cei care doresc să îl ajute pe Adrian o pot face prin donații, în conturile: RON RO67ROIN40213FGMZZZ5PE7M și EURO RO21ROIN40210EM6IJ7YXQDP, deschise pe numele tânărului. Povestea lui Adrian, tânărul diagnosticat cu Lupus, al cărui rinichi a cedat după doar două zile de la transplant, este una despre suferință și neputință, dar și despre curajul de a continua chiar și atunci când speranța pare să dispară.

Maria Popovici, o mamă singură din Iași, cere disperată ajutor pentru a-și opera fiica imobilizată la pat. Ea este minune de la Dumnezeu, toți doctorii se miră că a supraviețuit

Alessia Popovici are nevoie de o operație la ambele picioare. Copila este imobilizată la pat din cauza mai multor probleme de sănătate O mamă singură din Iași cere disperată ajutor pentru a reuși să strângă 12.000 de euro cu care să își poată opera fiica de doar 10 ani. Alessia a suferit un AVC hemoragic la vârsta de 7 luni, iar doctorii nu îi mai dădeau șanse de supraviețuire. Fetița a rămas cu grave sechele, printre care epilepsie, tetrapareză spastică și trombofilie. Maria Popovici, mamă singură din Iași, are nevoie de sprijin financiar pentru operația fiicei de 10 ani Maria Popovici, o mamă din Valea Lupului, duce, zi de zi, o luptă tăcută, dureroasă, dar plină de iubire pentru a-și ajuta fetița de doar 10 ani. Aceasta își dedică întreaga viață copilului ei, iar fiecare zi înseamnă grijă, teamă, speranță și puterea de a merge mai departe chiar și atunci când totul pare imposibil. Maria Popovici este mama Alessiei, o fetiță de 10 ani care a trecut prin suferințe greu de imaginat pentru un copil. Acum, familia se află din nou în fața unui obstacol uriaș, deoarece copila are nevoie urgentă de o nouă intervenție chirurgicală la ambele picioare, iar costul operației este de 12.000 de euro. Până în prezent, mama a reușit să strângă doar 1.500 de euro. Mai lipsesc 10.500 de euro, iar timpul nu este de partea lor. „Fetița mea, Alessia, are 10 ani și acum două luni a fost operată de scolioză severă. Din păcate, avem nevoie cât mai urgent de o nouă operație la ambele picioare. Chiar ieri am primit mesaj dacă am strâns bănuții, dar noi nu am reușit încă”, povestește mama, cu vocea apăsată de griji. Alessia s-a născut fără probleme. Era un copil sănătos, iubit și așteptat cu emoție. Însă, la doar 7 luni, viața familiei s-a schimbat dramatic. Fetița a suferit un accident vascular cerebral hemoragic, provocat ulterior de o trombofilie nedepistată la timp. A intrat în comă, iar medicii nu i-au dat mari șanse. „Alessia s-a născut un copil perfect normal, dar la vârsta de 7 luni a făcut un AVC hemoragic. Am descoperit după că fusese din cauza trombofiliei. A intrat în comă. Ea este minune de la Dumnezeu. Toți doctorii se miră că a supraviețuit, având în vedere ce are la căpșor. Ea a rămas cu sechele destul de mari, are epilepsie, retard neuromotor, tetrapareză spastică, trombofilie și scolioză severă care este operată de două luni”, a povestit mama fetiței reporterilor BZI. Femeia își crește singură copilul, după ce tatăl micuței le-a abandonat Acum, operația la picioare reprezintă mai mult decât o intervenție medicală. Pentru această mamă, este speranța că fiica ei ar putea deveni într-o zi mai independentă. Intervenția ar urma să aibă loc la București, la Spitalul Monza, realizată de medicul Alexandru Thiery, specialist pe care familia l-a așteptat șase luni pentru a primi acceptul. „Dacă reușim să strângem banii, operația va avea loc la București, la Spitalul Monza, la domnul doctor Alexandru Thiery. Chiar dimineață am primit mesaj de la doamna care se ocupă de plată să ne întrebe dacă am strâns banii și nu am știut ce să îi răspund. Am început să strângem banii de o săptămână, a fost foarte greu până acum. Noi, dacă am avea banii, și acum ne-ar chema, zilele următoare, la operație, pentru că este foarte urgent. Noi am așteptat 6 luni un răspuns să fim preluați de domnul doctor, pentru că el este foarte ocupat. Este cel mai bun”, a precizat Maria Popovici. Femeia își crește fetița singură. Tatăl copilului le-a abandonat, iar întreaga responsabilitate a rămas pe umerii ei. Nu poate avea un loc de muncă stabil, deoarece Alessia depinde complet de ea. Fetița nu se poate deplasa singură, nu merge la școală în mod obișnuit și are nevoie permanentă de supraveghere. „Mă ocup singură de ea, tatăl ei ne-a abandonat. Este foarte dificil, eu mă ocup de toate și fac față cu greu, dar fetița îmi dă putere. Îmi doresc să reușesc să o fac pe ea independentă, pentru că mă gândesc: mai târziu, poate eu nu voi mai fi. De asta mă lupt, să rezolvăm măcar problema aceasta cu picioarele. Nu vorbește ca un copil de 10 ani, vorbește doar foarte puțin. Înțelege aproape tot și atât. Noi facem școlarizare acasă. De două ori pe săptămână vin doamnele acasă, pentru că ea nu este deplasabilă. Nu știe să scrie, nu știe să vorbească, face o propoziție de 2-3 cuvinte, dar mai mult nu. Este foarte mult în urmă. E greu, face și crize de epilepsie. Am făcut 3 credite până acum ca să achităm tratamentele. Eu din bănuții de asistent personal plătesc creditele astea. Nu aș avea cum să am un job. Am mai făcut unghii de acasă, dar am rămas și fără cliente acum, pentru că am fost plecată cu fetița la București pentru operația de scolioză și le-am pierdut. Nu am cum să am alt job, pentru că sunt permanent lângă fetiță. Este dependentă de mine în totalitate”, a povestit Maria Popovici, mama disperată să strângă suma necesară operației. Alessia are nevoie de ajutor pentru operația la picioare, iar oricine poate contribui printr-o donație, oricât de mică, în contul bancar al Mariei Popovici, o mamă singură din Iași, disperată să își ajute fiica, o poate face în contul RON: RO95 BRDE 240S V940 6866 2400. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Paula Minea, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Pedagogic din Iași, are nevoie de ajutor în lupta cu cancerul. Cred că am plâns vreo două zile când am aflat de amputare

Paula Teodora Minea, o tânără de doar 18 ani, elevă la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, are nevoie de ajutor după ce a fost diagnosticată cu o formă extrem de rară și agresivă de cancer. La finalul anului 2025, Paula a ajuns la spital din cauza unei probleme la genunchi, iar ulterior medicii i-au pus diagnosticul de sarcom sinovial monofazic. Singura soluție care i-ar salva viața o reprezintă amputarea piciorului afectat, dar tânăra are nevoie de sprijin pentru a acoperi cheltuielile ce vor apărea după intervenție, inclusiv o proteză care să o ajute să își trăiască viața cât mai normal. Paula Minea, elevă la Colegiul Pedagogic din Iași, a fost diagnosticată cu o formă agresivă de cancer Paula Teodora Minea, elevă în clasa a XII-a C la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, trece prin una dintre cele mai dificile încercări pe care le poate trăi un tânăr. La doar 18 ani, viața ei s-a schimbat radical după ce a fost diagnosticată cu sarcom sinovial monofazic, o formă rară și agresivă de cancer. Totul a început în toamna anului 2025, când Paula a observat o schimbare aparent minoră, dar care avea să devină începutul unui drum dureros. „Am început să simt o gâlmă în spatele genunchiului, la piciorul drept și apoi am fost la medic pentru că începea să mi se înțepenească genunchiul și să merg mai greu”, a povestit tânăra pentru reporterii BZI. După primele investigații realizate la Iași, medicii au trimis-o la București, unde a urmat o serie de analize complexe. A fost internată timp de o săptămână, iar biopsia a confirmat diagnosticul care avea să îi schimbe viața. „Am fost la doctor, am făcut un RMN aici, la Iași, dar am fost trimisă la București și restul analizelor le-am făcut acolo. Am stat o săptămână internată și mi-au făcut toate investigațiile, apoi a avut loc biopsia și, în două săptămâni, am aflat și diagnosticul. E destul de greu, a fost un șoc total diagnosticul, inclusiv când eram sub tratament nu mi se părea real. Nu credeam că e posibil să mi se întâmple asta”, și-a amintit Paula. Decizia medicilor a fost una extrem de dificilă, deoarece, pentru a-i salva viața, aceștia au ajuns la concluzia că este necesară amputarea piciorului afectat. Operația este programată pentru 30 martie 2026, la București. După intervenție, Paula va avea nevoie de o proteză care să îi ofere șansa la o viață cât mai apropiată de normalitate. „Când am aflat că este posibil să îmi amputeze piciorul, a fost un șoc. Cred că am plâns vreo două zile atunci când am aflat de amputare. Mă gândeam ce o să fac, cum o să mă obișnuiesc?”, a spus Paula. Tânăra încearcă să își ocupe timpul cu activități și momente alături de cei dragi În ciuda durerii și a incertitudinii, Paula încearcă să rămână puternică. Își ocupă timpul cu diverse activități pentru a nu se lăsa copleșită de gânduri și așteaptă, în paralel, un răspuns de la medicii din Barcelona, în speranța unei alternative. „Acum sunt acasă, sunt relativ bine. Încerc să îmi ocup timpul cu alte activități, să nu mă mai gândesc la situația asta. Încerc să nu mă agăț de speranța că medicii din Barcelona vor găsi o altă soluție, pentru că dacă nu va fi așa, îmi voi face rău tot mie. Îmi sunt alături părinții, iubitul meu, prietenii, care mă vizitează foarte des. Sper să fie totul bine, într-un final”, a povestit Paula Teodora Minea. Povestea Paulei este o adevărată dovadă de curaj, dar și un strigăt pentru solidaritate. După operație, costurile pentru proteză și recuperare vor fi semnificative, iar sprijinul comunității face diferența. Cei care doresc să o ajute pe Paula Teodora Minea, eleva de la Colegiul Național Pedagogic Iași, diagnosticată cu o formă rară și agresivă de cancer, o pot face printr-o donație în contul: RON RO57 RNCB 0684 1797 9136 0001, deschis pe numele tinerei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Eva Beldiman, o copilă de doar 10 ani, are nevoie de 25.000 de euro pentru o operație de îndepărtare a unei vertebre malformate

Eva Beldiman, o fetiță de 10 ani, și mama sa cer ajutor pentru o operație de îndepărtare a unei vertebre malformate, de care copila are nevoie pentru a evita complicații mult mai grave în viitor. Eva are nevoie de 25.000 de euro pentru a acoperi cheltuielile necesare intervenției, investigațiilor și perioadei de recuperare, iar pentru mama sa, această sumă este una imposibil de strâns fără sprijinul celor din jur. Eva Beldiman are nevoie de o operație prin care să îi fie îndepărtată vertebra malformată Eva Maria Raluca Beldiman are 10 ani, visează să alerge, să deseneze și să crească fără dureri. Pentru ea, copilăria ar trebui să fie despre joacă și școală, nu despre corsete medicale, investigații complexe și operații costisitoare. Dar viața ei s-a schimbat în urma unui incident banal. Totul a început când Eva avea doar cinci ani și a înghițit un bănuț. Radiografiile făcute atunci pentru a localiza obiectul străin au scos la iveală o altă problemă, mult mai gravă, și anume coloana vertebrală a fetiței nu era dreaptă. La început, medicii au recomandat monitorizare, fără motive majore de îngrijorare, însă timpul a trecut, iar vara trecută (vara anului 2025 – n.r.), investigațiile au arătat că deformarea coloanei a progresat. Atunci, copila a primit un diagnostic greu de dus pentru oricine, scolioză toraco-lombară, cu un unghi Cobb (standardul medical pentru măsurarea severității curburilor coloanei vertebrale pe radiografii – n.r.) de 38°. Copila recunoaște că nu înțelegea gravitatea din spatele diagnosticului pus de medici, dar știa că are nevoie de ajutor pentru a scăpa de suferință. „Nu înțelegeam ce înseamnă, dar am înțeles un lucru, acela este că spatele meu se curbează și trebuie ajutat. Am început să port un corset Cheneau, care poate pentru unii este doar un obiect medical. Pentru mine înseamnă ore întregi în care simt cum îmi strânge corpul, cum mă apasă când stau pe scaun la școală, cum trebuie să mă joc mai atent decât ceilalți copii”, a povestit Eva. Intervenția chirurgicală și perioada de recuperare sunt extrem de costisitoare pentru familie Ulterior, după mai multe investigații, medicii au descoperit că nu este vorba despre o scolioză obișnuită, ci despre o malformație congenitală, numită hemivertebră lombo-sacrată L5 stânga, complet segmentată. Din spusele familiei, o parte a unei vertebre s-a format greșit încă din viața intrauterină și împinge coloana să se deformeze progresiv, pe măsură ce fetița crește și se dezvoltă. Fără intervenție chirurgicală, scolioza se va accentua, iar riscul de complicații severe la maturitate este ridicat, deoarece pot apărea dureri cronice, probleme respiratorii, limitări funcționale și deformări ireversibile. În ciuda greutăților cauzate de problemele de sănătate, Eva merge la școală și își păstrează visurile, sperând că într-o zi se va vindeca și va putea duce o viață liniștită și lipsită de dureri. După investigații CT și RMN și consulturi la clinici de specialitate, medicii au recomandat hemivertebrectomia Ruf-Harms, o intervenție chirurgicală complexă, care presupune îndepărtarea vertebrei malformate și stabilizarea coloanei cu implanturi speciale. Operația care va avea loc la Spitalul Monza din București este singura șansă pentru ca Eva să crească normal și să evite complicațiile grave la vârsta adultă. Din păcate, costurile totale pentru operație, implanturi, investigații și recuperare se ridică la 25.000 de euro, bani pe care mama fetei nu îi poate strânge fără ajutor. Pentru Eva Maria Beldiman orice ajutor contează, iar cei care doresc să contribuie pentru operația de îndepărtare a vertebrei malformate o pot face printr-o donație în contul RON RO94RNCB0041182104010001 sau în contul EURO RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea EVA BELDIMAN. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Miruna Radu, o fetiță de nici doi ani, este singurul copil diagnosticat în România cu o boală extrem de rară. Copila are nevoie de 30.000 de euro anual pentru o șansă la o viață normală

O fetiță de aproape doi ani, Miruna Radu, suferă de o mutație extrem de rară și severă, fiind singurul copil diagnosticat în România cu o mutație a genei CACNA1E. O astfel de mutație afectează funcționarea canalelor de calciu din creier, cruciale pentru transmiterea sinaptică rapidă în sistemul nervos central. Mutațiile la nivelul genei CACNA1E provoacă o encefalopatie epileptică și de dezvoltare rară, caracterizată prin convulsii refractare, întârzieri în dezvoltare, macrocefalie, dischinezie și contracturi articulare. Pentru terapiile necesare, familia fetiței are nevoie de 30.000 de euro anual, bani care reprezintă o șansă ca Miruna să aibă o viață cât se poate de normală. Miruna Radu este singurul copil diagnosticat în România cu această mutație rară Miruna Radu are doar un an și nouă luni, dar luptă zilnic cu o boală genetică extrem de rară și severă. Diagnosticată cu o mutație a genei CACNA1E, care afectează funcționarea canalelor de calciu din creier, fetița are nevoie de tratamente, terapii și investigații continue, costurile ridicându-se la aproximativ 30.000 de euro pe an. Povestea Mirunei a început ca a oricărui copil, cu visuri simple ale părinților, cu planuri despre primii pași, primele cuvinte, joaca în parc și grădiniță. Totul s-a schimbat însă la vârsta de cinci luni, când au apărut primele crize și internările repetate. „Până atunci, eram doi părinți obișnuiți. Apoi a început o perioadă de teamă, investigații și nopți în care nu știam ce urmează”, au povestit părinții copilei. După luni de teste și analize genetice, diagnosticul a fost confirmat: mutație CACNA1E, o boală genetică rară, fără tratament curativ în prezent, asociată cu epilepsie greu de controlat, tulburări neurologice și complicații severe. Miruna este singurul copil diagnosticat oficial cu această mutație în România, iar la nivel global, boala este foarte rară, dar patru copii diagnosticați cu această mutație au murit în ultimele luni, toți sub vârsta de patru ani. „Viața noastră a devenit o organizare continuă în jurul stării ei. Pe lângă afectarea neurologică, Miruna are intoleranță IgG (reacție imunologică întârziată – n.r.) severă la lactate, reacții digestive puternice, disfagie ușoară și episoade de balonare dureroase. Orice aliment nou este testat cu prudență. O greșeală poate însemna regres sau suferință”, au adăugat părinții fetei. Familia are nevoie anual de 30.000 de euro pentru tratamente și terapie Miruna urmează terapii pentru dezvoltare, iar fiecare masă este atent planificată din cauza intoleranței IgG severe la lactate, problemelor digestive și disfagiei ușoare. În paralel, familia urmărește cercetările internaționale despre terapii direcționate și studii pe celule stem, care ar putea reprezenta, în viitor, o speranță. Accesul la aceste investigații și la centre medicale specializate implică însă costuri semnificative. Pentru a-i asigura Mirunei tratamentele, terapiile și monitorizările necesare, familia estimează costuri de aproximativ 30.000 de euro anual. „Miruna este un copil care zâmbește, care reacționează la vocea noastră, care luptă în felul ei în fiecare zi. Noi, ca părinți, nu putem renunța. Dar nu putem duce singuri această povară financiară pe termen lung. Fiecare contribuție înseamnă stabilitate, timp câștigat și șansa la un viitor mai sigur pentru Miruna. Vă rog să ne fiți alături. Pentru că pentru noi nu este doar un diagnostic rar. Este viața copilului nostru”, au cerut ajutor cu disperare părinții fetiței de nici doi ani. Cei care își doresc să o ajute pe Miruna Radu, singurul copil diagnosticat în România cu mutația rară CACNA1E, o pot face printr-o donație în CONT RON RO94RNCB0041182104010001 sau în CONT EURO RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea MIRUNA RADU. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Raluca Nicoleta Radu, mamă a doi copii, luptă cu paralizia și are nevoie urgentă de ajutor. Femeia are nevoie de 55.000 de euro pentru un tratament care poate ține boala sub control

Raluca Nicoleta Radu este mamă a doi copii și are nevoie de ajutor pentru a ține sub control o boală ce riscă să o lase paralizată. Femeia a primit, inițial, un diagnostic greșit, iar tratamentul pe care îl urmase nu dădea niciun rezultat. Ba mai mult, simptomele se agravau. Disperată, Raluca a ajuns să ceară ajutor în Turcia, unde i s-a spus că suferă de neuropatie motorie multifocală. Raluca Nicoleta Radu, o mamă de 40 de ani, se luptă cu paralizia Raluca Nicoleta Radu, o femeie de 40 de ani și mamă a doi băieți, trăiește una dintre cele mai grele perioade din viața ei. În urmă cu doar șapte luni, o problemă aparent minoră, un deget care nu mai răspundea la comenzi, a fost începutul unui coșmar medical care amenință să îi răpească mobilitatea și independența. „Am crezut că e oboseală, stres, ceva trecător. Însă, zilele au trecut, iar slăbiciunea s-a transformat treptat în paralizie. Astăzi, mâna mea este paralizată”, a povestit Raluca. După luni de investigații în România, medicii i-au pus un diagnostic devastator: scleroză laterală amiotrofică (ALS), o boală neurodegenerativă, considerată incurabilă. Raluca a început tratamentul, însă starea ei nu s-a îmbunătățit. Din contră, simptomele au continuat să se agraveze, iar paralizia a avansat. „Simțeam cum mă pierd, puțin câte puțin. Era ca o sentință, ca și cum cineva îmi lua viața bucată cu bucată”, a spus femeia. Disperată și agățată de ultima fărâmă de speranță, Raluca a decis să caute o a doua opinie medicală în afara țării. La LIV Hospital din Turcia, verdictul medicilor a schimbat totul, deoarece aceștia i-au spus că nu suferă de ALS, ci de neuropatie motorie multifocală, o boală neurologică gravă, dar care poate fi ținută sub control, prin tratament cu imunoglobuline intravenoase (IVIG). Femeia are nevoie de 55.000 de euro pentru un tratament care ține boala sub control Pentru prima dată după luni de incertitudine, Raluca a simțit că mai există o șansă. Însă, speranța a venit cu un avertisment dur. Fiecare lună fără tratament înseamnă deteriorare ireversibilă, iar amânarea poate duce la paralizie totală. „Medicii au fost extrem de clari. Mi-au spus că fiecare lună pierdută înseamnă paralizie ireversibilă. Fiecare zi de amânare poate însemna pierderea definitivă a mobilității. Fără tratament, riscul este paralizia totală”, își amintește Raluca. Tratamentul IVIG a fost început de urgență, însă costurile sunt uriașe. Pentru a putea continua terapia și a opri evoluția bolii, Raluca are nevoie de 55.000 de euro, o sumă mult prea mare pentru familia sa. Pentru Raluca, fiecare lună de tratament înseamnă timp câștigat în lupta cu boala, timp în care își poate păstra mobilitatea și independența. Fără tratament, riscul paraliziei totale este real și iminent. Asociația „Salvează o inimă” a lansat un apel public pentru sprijinirea Ralucăi Radu, iar orice donație poate contribui la salvarea mobilității și a vieții sale. Cei care doresc să o ajute pe Raluca Nicoleta Radu, mamă a doi copii, care riscă să rămână paralizată, o pot face printr-o donație în CONT RON  RO94RNCB0041182104010001 sau CONT EURO RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea RALUCA NICOLETA RADU. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Andreea Staicu, o adolescentă de 14 ani, are nevoie de o operație costisitoare pentru a preveni agravarea scoliozei severe de care suferă. Intervenția chirurgicală depășește suma de 45.000 de euro

Andreea Staicu are doar 14 ani, dar duce deja o luptă obositoare cu un diagnostic care îi răpește copilăria, și anume scolioza severă. Toți medicii care au consultat-o au ajuns la concluzia că singura șansă ca Andreea să ducă o viață normală și organele ei să nu fie afectate ar fi o intervenție chirurgicală la Spitalul Monza din București. Operația este însă extrem de costisitoare, iar familia nu are posibilitatea de a face față sumei de 45.360 de euro. Andreea Staicu a fost diagnosticată cu scolioză severă La doar 14 ani, Andreea Staicu trăiește o realitate pe care niciun copil nu ar trebui să o cunoască. În timp ce alți adolescenți își fac planuri pentru școală, prieteni și vacanțe, ea își măsoară zilele în durere, restricții și teama că, fără ajutor urgent, boala de care suferă îi poate marca definitiv viitorul. Andreea a fost diagnosticată încă de la o vârstă fragedă cu scolioză, o afecțiune care presupune deformarea coloanei vertebrale. De-a lungul anilor, familia a încercat toate metodele recomandate de medici: kinetoterapie, fizioterapie, masaj, purtarea corsetului ortopedic și restricții severe privind efortul fizic. Cu toate acestea, boala a continuat să avanseze. Astăzi, medicii vorbesc despre o formă severă de scolioză, cu o curbură de 31 de grade lombar și 61 de grade toracic, ceea ce reprezintă valori extrem de periculoase pentru un copil aflat încă în plină creștere. Specialiștii avertizează că, fără o intervenție chirurgicală urgentă, deformarea coloanei vertebrale poate comprima organele vitale, în special plămânii și inima, punând în pericol funcțiile respiratorii și cardiace ale adolescentei. Pentru Andreea, scolioza nu înseamnă doar un diagnostic medical, ci o copilărie trăită cu limitări. Fiecare mișcare este atent controlată, fiecare respirație vine cu efort, iar durerea a devenit o prezență constantă. Activități normale pentru un copil de vârsta ei, cum ar fi joaca, sportul sau chiar mersul la școală fără disconfort, sunt înlocuite de ședințe de terapie și controale medicale. „Este greu să accepți, la 14 ani, că viitorul tău, respirația ta și șansa de a trăi fără durere se învârt în jurul unei sume foarte mari”, a declarat Andreea, cu o maturitate care impresionează și doare în același timp. Costurile intervenției chirurgicale depășesc posibilitățile financiare ale familiei Medicii sunt unanimi și spun că intervenția chirurgicală este singura soluție care poate opri evoluția bolii și îi poate reda adolescentei șansa la o viață normală. Costul estimat al operației este însă de 45.360 de euro, o sumă imposibil de acoperit pentru familia fetei. „În fiecare caz pe care îl preluăm, încercăm să privim dincolo de diagnostic și de cifre. În cazul Andreei, vorbim despre un copil aflat într-un moment critic al dezvoltării sale, pentru care accesul rapid la o intervenție chirurgicală specializată nu mai este o opțiune, ci o necesitate medicală strictă. Scolioza severă de care suferă are un impact direct nu doar asupra coloanei vertebrale, ci și asupra funcționării organelor vitale, iar amânarea intervenției îi poate compromite șansele la o viață normală”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”. Acesta subliniază că misiunea organizației este de a aduce împreună comunitatea, mediul de afaceri și oamenii de bună-credință pentru a transforma solidaritatea într-un sprijin concret și salvator. Într-un mesaj emoționant, Andreea vorbește despre lupta ei și despre povara pe care o simte asupra familiei: „În fiecare zi mă trezesc cu gândul că sănătatea mea depinde de o sumă de bani pe care familia mea nu o poate strânge singură. Îmi văd părinții obosiți și îngrijorați, știu că fac tot ce pot, dar nu este suficient. Operația de care am nevoie este singura mea șansă, însă costul ei este mult peste puterile noastre. Nu cer nimănui imposibilul, cer doar o șansă la o viață normală, o șansă pe care, fără ajutor, risc să o pierd”, a spus copila de 14 ani. Cei care doresc să o ajute pe Andreea Staicu, tânăra de 14 ani diagnosticată cu scolioză severă, o pot face printr-o donație în CONT RON: RO94RNCB0041182104010001 sau CONT EURO: RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea ANDREEA STAICU. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

O tânără de 20 de ani din Iași cere ajutor după ce a fost diagnosticată cu o boală necruțătoare. Maria are nevoie de un tratament la București pentru o șansă la viață

Maria Agape este o tânără de 20 de ani din comuna Roșcani, județul Iași, care, în urmă cu două luni, a fost diagnosticată cu o boală cumplită – cancer de col uterin. Chiar înaintea sărbătorilor, femeia a avut o hemoragie puternică, fapt care a făcut-o să meargă la spital. În cele din urmă, doctorii au descoperit faptul că ea avea cancer în stadiul 3. Vestea a venit ca un șoc pentru Maria, dar și pentru familia ei. Tânăra este căsătorită cu Mihai Agape, iar împreună au două fetițe. Femeia are nevoie acum de un tratament la București, care i-ar putea salva viața, însă familia ei nu are resursele necesare. Tânăra din Iași se luptă cu boala Chiar înainte de sărbătorile de iarnă, femeia a aflat vestea total neașteptată. Ea a simțit anterior mai multe dureri, chiar a făcut și controale la medici, însă nu a descoperit cauza acestora. „Pe data de 18 ianuarie, soția mea a avut o hemoragie incontrolabilă și am ajuns la spital, unde am aflat de la doctori că ea suferă de cancer de col uterin, fiind în stadiul 3. Ea tot s-a plâns, înainte, de dureri de spate și de burtă; în mai multe rânduri, am fost la medic. A făcut controale, radiografii, însă nu a fost depistat nimic, iar acum am aflat care era, de fapt, cauza. Bineînțeles că am fost foarte afectați, toată familia de altfel. Ne-am interesat imediat să facem tratamentul. Ea a început chimioterapia. Avem două fetițe împreună, care întreabă de mama lor. Este foarte dificil”, povestește Mihai Agape, soțul Mariei. Soțul femeii cere disperat ajutor Soțul Mariei, Mihai Agape, face tot posibilul să își întrețină familia, să crească copiii și să se ocupe de tratamentul Mariei. Acesta lucrează pe șantier, în Iași, de unde câștigă 250 de lei pe zi, însă este insuficient. Maria are nevoie de un tratament pentru cancerul de col uterin la un spital din București, însă are nevoie de bani pentru a ajunge acolo. „Noi suntem din satul Roșcani. Însă, eu lucrez pe șantier, câștig cam 250 de lei la zi, că așa se plătește. Nu este mult, însă cu banii aceștia am reușit să ne descurcăm. Copiii îi las în grija părinților și eu merg la muncă, însă niciodată nu sunt suficienți bani. Trebuie să aduc soția la tratament, să am grijă și de ea, și de familie. Am discutat cu doctorii și ne-au precizat că trebuie să facă tratament cu brahiterapie pentru cancerul de col uterin. Doar că, la Iași, nu există acest tratament. Trebuie să mergem la un spital din București. Nu poate merge singură, trebuie să mergem împreună. Avem nevoie de bani pentru deplasare, cazare, consumabile. Eu, dacă nu muncesc pe șantier, nu mă plătește nimeni. Am ajuns într-o situație imposibilă, de asta apelez la ajutor. Poate cineva se gândește la noi și ne oferă o mână de ajutor. Sunt capabil să merg până la capăt ca să îmi fac soția bine”, a încheiat Mihai Agape. Cei care vor să doneze pentru cauza tinerei o pot face în contul RO64 REVO 0000 1630 7350 0435, beneficiar Georgiana Maria Agape. Tânăra din Iași este determinată să învingă boala de care suferă, însă are nevoie de ajutor pentru a face acest lucru. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Baia Publică din Iași solicită donații de haine groase pentru persoane fără adăpost. Centrul sprijină, zilnic, oameni care trăiesc în stradă

Baia Publică din Iași, spațiul care funcționează drept adăpost pentru persoanele care nu au un acoperiș deasupra capului, solicită donații de haine groase și încălțăminte potrivită pentru iarnă. Personalul care se ocupă de administrarea centrului au transmis că lipsa acestor resurse este, în momentul de față, una dintre principalele probleme cu care se confruntă. La Baia Publică, zeci de persoane fără adăpost găsesc un refugiu temporar în nopțile friguroase de iarnă, însă acestea trebuie să îndeplinească unele condiții necesare. La Baia Publică este nevoie de donații de haine groase și încălțăminte de iarnă Baia Publică, de pe strada Sfântul Petru Movilă, funcționează, în această perioadă, ca adăpost temporar pentru persoanele fără adăpost, prin implicarea directă a Fundației „Emmaus”, care asigură coordonarea și buna funcționare a centrului. În contextul temperaturilor scăzute, reprezentanții fundației atrag atenția asupra unei nevoi urgente, și anume lipsa hainelor potrivite, în special a celor groase, de iarnă, destinate bărbaților. Centrul, găzduit în incinta băii publice, oferă adăpost pe timpul nopții pentru un număr limitat de beneficiari, în condiții adaptate spațiului existent. Potrivit lui Gelu Nichițel, directorul Fundației „Emmaus”, activitatea este una dificilă și presupune reguli clare, tocmai pentru a putea menține un climat sigur și funcțional pentru toți cei cazați. „Nu putem controla un număr foarte mare de persoane, pentru că ei stau toți la comun. În situația asta, când unul înjură sau se trezește și nu e bine, îi stârnește și pe toți ceilalți”, explică acesta. Din acest motiv, accesul în centru este condiționat de respectarea unor criterii stricte. Beneficiarii nu trebuie să se afle sub influența alcoolului sau a altor substanțe și nu pot fi persoane cu probleme medicale grave, care necesită intervenția ambulanței sau îngrijiri speciale. Cea mai mare problemă rămâne însă lipsa hainelor adecvate sezonului rece. Deși fundația primește donații, nu toate articolele sunt potrivite pentru nevoile reale ale beneficiarilor. „Avem nevoie de haine bărbătești, haine închise la culoare și, mai ales, haine groase, ghete. Ei petrec mult timp afară și au nevoie de căldură”, explică directorul Fundației „Emmaus”. Acesta atrage atenția că donațiile ar trebui făcute responsabil, cu gândul la condițiile dure în care trăiesc oamenii străzii. Beneficiarii au un comportament liniștit în cadrul centrului Adăpostul este destinat exclusiv bărbaților, iar locurile sunt rezervate pentru întreaga perioadă de funcționare. Dacă un beneficiar nu se prezintă într-o seară, își pierde locul, care este oferit imediat altei persoane aflate pe lista de așteptare. Chiar dacă printre cei găzduiți se află persoane cu dependențe, vicii sau afecțiuni psihice, comportamentul acestora în centru este, de cele mai multe ori, unul liniștit. „Este o discrepanță foarte mare între cum sunt ei afară, uneori mai violenți, și cum sunt aici. Cred că depinde mult de cum acționăm noi ca societate în raport cu ei”, subliniază Gelu Nichițel. Un rol important în menținerea acestui climat îl au și foștii beneficiari ai fundației, oameni care au reușit să se reintegreze și care, revenind ca voluntari, devin exemple pentru cei aflați încă în dificultate. În prezent, aproximativ 24 de persoane sunt implicate direct în activitatea centrului, un efort constant, solicitant, dar asumat. Fundația „Emmaus” face apel la empatie Membrii Fundației „Emmaus” fac un apel la empatie, amintind că niciunul dintre oamenii care beneficiază de adăpost la Baia Publică nu își dorește să se afle într-o astfel de situație. „Nu îi putem judeca pe cei aflați în situația asta, pentru că nimeni nu își dorește să fie pus într-o asemenea postură. Eu sunt de 25 de ani printre oamenii aceștia, ei mă recunosc pe stradă și vin la mine, uneori să îmi pupe mâna, și le spun că nu este nevoie”, mărturisește Gelu Nichițel. Munca este grea și încărcată emoțional, iar detașarea completă este aproape imposibilă, însă, spune el, implicarea „cu sufletul” rămâne esențială. Prin activitatea de la Baia Publică din Iași, Fundația „Emmaus” continuă să ofere nu doar un adăpost temporar, ci și un semn de solidaritate pentru cei aflați la marginea societății, făcând apel la comunitate să sprijine concret, în special prin donații de haine groase și încălțăminte de iarnă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Mobilizare masivă pentru Ștefan Chelaru, bărbatul cu un picior amputat, care trăiește într-o baracă improvizată. S-au strâns bani, alimente și lemne pentru foc

Povestea tristă a lui Ștefan Chelaru, publicată în cotidianul BZI în ediția din 21 ianuarie 2026, a mobilizat mai mulți oameni, care au decis să nu rămână indiferenți în fața suferinței bărbatului. Câteva persoane care au rămas impresionate de greutățile cu care se confruntă acesta, dar mai ales de modestia și bunătatea de care dă dovadă, au donat bani, mâncare și au reușit să cumpere și lemne pentru foc. Oamenii s-au mobilizat după ce au aflat povestea lui Ștefan Chelaru Cazul lui Ștefan Chelaru, bărbatul care trăiește singur într-o baracă improvizată, după ce și-a pierdut un picior în urma unei boli cronice, a stârnit un val de empatie și solidaritate în rândul oamenilor. După mediatizarea situației în care acesta își duce traiul, oamenii s-au mobilizat, iar ajutorul a început să vină din mai multe direcții. Trăind fără curent electric și fără apă, încălzindu-se cu dificultate într-un adăpost improvizat, alături de câinii săi, Ștefan Chelaru și-a păstrat, în ciuda tuturor încercărilor, demnitatea și recunoștința. Spune adesea că oamenii care l-au ajutat sunt „îngeri trimiși de Dumnezeu” și că fiecare gest primit îi dă puterea să meargă mai departe. Cosmin Vlăduț Cracana este unul dintre bărbații care au decis să se implice activ în sprijinirea lui Ștefan Chelaru. Cosmin povestește că a aflat despre situația acestuia și a simțit imediat că nu poate rămâne indiferent. „Am văzut postarea într-o seară, legat de nevoia acestuia, că este o persoană imobilizată, care trăiește, din nefericire, în niște condiții insalubre și care este abandonat de către autorități și, din păcate, de către oamenii din jur. Atunci am considerat că este necesar să iau atitudine, alături de colegii mei din echipa Destine Broker, și să ajutăm, în funcție de nevoile primare ale acestuia, pe moment, pentru achiziționarea de lemne”, a povestit Cosmin Cracana reporterilor BZI. De asemenea, Cosmin a precizat că fondurile care s-au strâns vor fi folosite, în continuare, pentru a acoperi necesitățile bărbatului. „Bineînțeles, s-au strâns fonduri și peste ceea ce ne-am propus. Le avem adunate într-un cont și le vom folosi, în continuare, pentru nevoile acestuia”, a declarat bărbatul. Cât despre motivele care l-au determinat să intervină, Cosmin a vorbit despre empatie și despre cât de important este să ne gândim și la cei din jurul nostru. „Motivele care m-au determinat să iau atitudine sunt faptul că trebuie să fim solidari, să fim umani, să îi ajutăm pe cei din jurul nostru, să nu uităm că depindem unii de alții în societate. Trebuie să nu uităm că binele pe care îl facem altora este, în primul rând, binele pe care ni-l facem nouă înșine. Atâta timp cât oamenii din jurul nostru trăiesc în condiții minime de igienă și au parte de strictul necesar, atunci pentru noi este o mare realizare”, a declarat Cosmin pentru reporterii BZI. Oamenii continuă să ofere ajutor Implicarea comunității nu s-a limitat doar la strângerea de fonduri. Irina, o femeie care se ocupă constant de situația lui Ștefan Chelaru, spune că, în ultimele zile, sprijinul a venit din ce în ce mai mult, sub forme diverse și extrem de necesare. „Lumea s-a mobilizat. A primit lemne, ba chiar au fost și tăiate deja. O doamnă i-a trimis mâncare, lenjerii, o pilotă pentru pat. Aseară m-a sunat un alt domn, care vrea să îl mai ajute și el cu ce poate. De asemenea, mai este un domn, care va merge weekendul acesta la el să vadă cum îl poate ajuta să repare peretele care îi luase foc, ca să nu mai fie incidente de felul ăsta”, a povestit femeia, plină de recunoștință. Aceste gesturi simple, dar pline de empatie, au făcut o diferență uriașă pentru bărbatul care, până nu demult, se lupta singur cu frigul, boala și izolarea. Ștefan Chelaru rămâne un om modest și profund recunoscător pentru fiecare ajutor primit. Deși viața l-a pus la încercări dure, el continuă să creadă în bunătatea oamenilor. Oamenii care s-au mobilizat în cazul lui Ștefan Chelaru demonstrează, încă o dată, că acolo unde instituțiile lipsesc, umanitatea și empatia pot face lumină chiar și în cele mai întunecate încăperi. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate