În negocierile pe Ucraina, în culise, se caută un compromis, dezvăluie The New York Times. Ce înțelegere pun la cale negociatorii
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei. Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii. Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu. Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armată În negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii. Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie. În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare. Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas. Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate. Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze. O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. „Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.” Formarea unei zone de liber schimb Pentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile. Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament. Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontului O altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală. În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei. Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucrainene Modul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei. Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord. Secvențierea etapelor O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina. Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas. „Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.” Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
Regiunea Donețk, atacată de 28 de ori în 24 de ore: cinci morți, inclusiv un copil
Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct. „Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine. Trei frați uciși În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție. Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă. Atacuri nocturne devastatoare Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată. Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact. Evacuări din calea frontului Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore. Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.
18 soldați ruși, abandonați în Ucraina de Armata Rusă. Momentul capturării lor de militarii Brigăzii Azov
Brigada 12 Azov a desfășurat o „operațiune de eliminare” în satul Zolotyi Kolodiaz din regiunea Donețk. Potrivit membrilor batalionului, cei 18 soldați au fost capturați în ultima zi a operațiunii de eliberare a localității ucrainene Zolotyi Kolodiaz. Aceștia urmau să elibereze una dintre străzi, când au identificat soldați ruși prezenți în număr mare. Soldații ruși care au fost capturați, au fost „lăsați de armata rusă să se descurce singuri, rămânând luni de zile în subsoluri și adăposturi de pe frontul din satul ucrainean Dobropillia, potrivit anunțului publicat pe Facebook de reprezentanții Brigăzii Azov. „Am fost aici de câteva luni, fără niciun fel de contact, fără țigări, fără nimic. Ei au uitat de noi. Am fost prinși în încercuire (n.r. – pe teritoriul Ucrainei). Și am fost măcelăriți, ca iepurii. Eu le-am spus (n.r. – celorlați soldați): «Depinde de voi, eu plec»”, a declarat unul dintre cei 18 soldați ruși, într-un mini-documentar publicat pe canalul oficial al Brigadei Azov. Același soldat povestește momentul capturării: „Ei m-au pus în genunchi, eram legat la mâini, credeam că mă vor împușca. Am fost foarte speriat, chiar plângeam”, a declarat soldatul rus. Un altul a povestit că le-a cerut o țigară soldaților ucraineni, și a rămas stupefiat atunci când chiar i s-a oferit una. „I-am întrebat: «Aveți cumva o țigară?» și ei mi-au răspuns: «Da, o secundă, bineînțeles, chiar acum». Am fost sincer șocat că ei ne-au tratat în acest mod”, a declarat un alt soldat rus. Soldații ruși capturați au fost luați prizonieri pentru 24 de ore. Aceștia au fost supuși interogatoriilor. Alături de ei se afla și un comandant.
Rubio afirmă că disputa privind Donețkul este principalul obstacol în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia
„Singurul punct rămas este revendicarea teritorială asupra Donețkului. Se lucrează activ pentru a vedea dacă pozițiile ambelor părți pe această temă pot fi reconciliate”, a declarat Rubio în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, potrivit Politico. „Este încă un obstacol pe care nu l-am depășit. Este încă o diferență, dar cel puțin am reușit să reducem problema la una centrală, care probabil va fi foarte dificilă”, a adăugat Rubio. Donbasul, care include regiunile Donețk și Lugansk, bogate în cărbune, în estul Ucrainei, este din 2014 scena unui conflict armat între armata ucraineană și separatiști susținuți de Rusia. Forțele ruse controlează acum aproximativ 90% din Donbas, conform Reuters. Anexarea Donbasului se numără printre obiectivele de război ale președintelui rus Vladimir Putin, care, în decembrie, a spus că Rusia îl va cuceri „într-un fel sau altul” dacă Ucraina nu îl cedează voluntar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu va renunța la Donbas ca parte a vreunui acord de încetare a focului, deoarece acest lucru i-ar oferi lui Putin o rampă de lansare pentru o invazie viitoare.
Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Analiză | Centura de fortărețe urbane a Ucrainei, greu de spart. Putin plusează, realitatea din regiunea Donețk îl contrazice
Rusia nu va putea cuceri rapid, prin forță, restul regiunii Donețk, așa cum nu a reușit să facă asta de peste un deceniu. Armata rusă ar putea cuceri întreaga regiune Donețk doar dacă Ucraina cedează cererii lui Vladimir Putin și se retrage din restul regiunii. Axios a relatat, pe 16 august 2025, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că Rusia ar putea cuceri întreaga regiune Donețk dacă va dori acest lucru. Afirmația lui Putin potrivit căreia forțele rusești vor cuceri, inevitabil, întreaga regiune Donețk dacă războiul continuă este falsă, potrivit strategilor militari. Campania rusă de a cuceri întreaga regiune Donețk este în desfășurare încă din anul 2014 și rămâne incompletă. Insistența președintelui rus Vladimir Putin că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” percepute de Rusia ale războiului va îngreuna ajungerea la un acord de pace atât de rapid pe cât își dorește Trump, având în vedere complexitatea „cauzelor profunde”. Rusia și „cauzele profunde” „Cauzele profunde” ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina, iar eliminarea lor ar necesita negocieri substanțiale cu NATO. Oficialii ruși au definit una dintre „cauzele profunde” ale războiului ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est și de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 și 2010. Rusia a emis un set larg de ultimatumuri Statelor Unite în decembrie 2021, cerând ca NATO să se angajeze să nu accepte Ucraina sau alte țări ca noi membri; să nu desfășoare nicio forță militară în statele care au devenit membre NATO după mai 1997; să se abțină de la activități militare în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală; și să se abțină de la desfășurarea de rachete cu rază medie de acțiune în raza de acțiune a teritoriului rus. Ultimatumurile din 2021 au cerut, de asemenea, ca Statele Unite să se angajeze să mențină interdicția de extindere a NATO și să se abțină de la desfășurarea de arme în Europa. Cererea lui Putin ca orice acord de pace să elimine „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina ar necesita un proces de negocieri lung și complicat nu doar cu Ucraina, ci și cu NATO și Statele Unite. Cererile Rusiei cu privire la „cauzele profunde” sunt cereri de concesii masive NATO care ar pune în pericol integritatea NATO și securitatea europeană și americană în sens mai larg. Zelenski: „Rusia a încercat și a eșuat să cucerească întreaga regiune Donețk” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat, pe 17 august 2025, că Rusia lui Putin a încercat – și a eșuat – să cucerească întreaga regiune Donețk în ultimii 12 ani de lupte din estul Ucrainei. Forțele rusești s-au împotmolit în campanii de cucerire a mai multor orașe din regiunea Donețk, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, și încă se luptă, astăzi, să atingă obiectivele unora dintre aceste campanii. Cucerirea restului regiunii Donețk va dura foarte probabil mai mulți ani, după mai multe campanii dificile, se arată pe site-ul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Forțele ruse s-au implicat, din punct de vedere istoric, în campanii costisitoare pentru a cuceri zone fortificate sau urbane din estul Ucrainei, o realitate care nu reflectă afirmațiile lui Putin despre înaintări rapide ale trupelor sale. Armata Rusiei a întreprins patru campanii notabile în estul Ucrainei, în perioada 2024-2025, ceea ce ilustrează cât de dificil va fi pentru forțele ruse să cucerească, prin forță, restul regiunii Donețk. Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images Forțele ucrainene, rezistență acerbă Forțele ruse au demarat eforturile de a recuceri Kupiansk, regiunea Harkov, în octombrie 2023 și au desfășurat mai multe campanii separate care vizau cucerirea orașului în aproape doi ani de atunci. Armata rusă se luptă, în prezent, să finalizeze încercuirea sau învăluirea orașului Kupiansk din nord-vest și nu a cucerit încă localitatea, în ciuda a 22 de luni de operațiuni ofensive. Armata rusă a început atacurile pentru a cuceri Torețk, regiunea Donețk, la mijlocul lunii iunie 2024. Trebuie menționat că aceste atacuri au fost lansate nu departe de pozițiile pe care forțele ruse le dețineau deja înainte de începerea invaziei la scară largă din 2022. Forțele ruse au ocupat Torețk până la 1 august 2025, având nevoie de 14 luni pentru a avansa aproximativ 10,3 kilometri – de la periferia sud-estică a orașului Torețk până la periferia nord-vestică a orașului. Campania rusească pentru Chasiv Yar, regiunea Donețk, a început în mai 2023, după ce forțele ruse au ocupat Bakhmut (la est de Chasiv Yar), iar forțele ruse și-au intensificat eforturile de a ocupa Chasiv Yar în aprilie 2024. Ministerul Apărării (MA) din Rusia a susținut că forțele ruse au finalizat ocuparea Chasiv Yar pe 31 iulie 2025, deși ISW nu a observat încă dovezi că forțele ruse au ocupat întreaga așezare. Forțelor ruse au avut nevoie de nu mai puțin 26 de luni pentru a avansa aproximativ 11 kilometri (6,8 mile) din vestul Bakhmutului până la marginea vestică a Chasiv Yar. Sursa – ISW Pokrovsk, atacuri frontale, încercuire sau învăluire Atacurile pentru cucerirea localității Pokrovsk, regiunea Donețk, au început în februarie 2024, după cucerirea orașului Avdiivka. Rușii au încercat să cucerească Pokrovsk prin atacuri frontale, prin încercuire sau învăluire – toate acestea fiind până acum nereușite, după mai mult de 18 luni. Sursa – ISW Înaintarea recentă a armatei ruse, la nord-est de Pokrovsk, nu indică faptul că Rusia poate cuceri rapid zone fortificate sau urbane. Forțele ruse au cucerit zone deschise, fără așezări fortificate semnificativ, în timpul recentei lor penetrări la nord-est de Pokrovsk, lângă Dobropillya. Deocamdată, armata rusă nu a arătat capacitatea de a cuceri rapid poziții mari, fortificate, așa cum au arătat campaniile pentru Kupyansk, Chasiv Yar, Toretsk și Pokrovsk. Forțele ruse se luptă să aprovizioneze și să își consolideze penetrarea tactică în apropierea orașului Dobropillya și să se apere împotriva contraatacurilor ucrainene pe flancuri – ceea ce sugerează că forțele ruse ar putea să nu fie capabile să își consolideze pozițiile și să exploateze această penetrare. Până acum, atacurile armatei ruse nu au avut amploarea necesară Efortul depus
Localnicii din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia, primesc apă odată la câteva zile
Autoritățile din regiunea ucraineană Donețk, parțial ocupată de Rusia și redenumită „Republica Populară Donețk” – un cvasi-stat separatist din interioriul regiunii – au declarat că se confruntă cu un deficit de apă, relatează Ukrainska Pravda. În următoarea perioadă, localnicii vor avea parte de apă potabilă odată la două sau trei zile, preț de câteva ore, potrivit anunțului dat de Andrei Chertkov, oficial rus din regiunea ocupată Donețk. „Personalul responsabil cu operațiunile de alimente a apei decis să schimbe programul de furnizare a apei în localitățile noastre. În zilele următoare, Donețk și Makiivka vor avea parte de furnizarea apei odată la trei zile. Khartsyzk, Ilovaisk, Zuhres – odată la două zile. Înțelegem că acest lucru va crea dificultăți suplimentare, dar acum nu avem altă soluție”, a precizat oficialul rus din Donețk. Oficialul rus a adăugat că apa va fi livrată cu mașina acolo unde nu poate ajunge prin rețea. De asemenea el i-a îndemnat pe cetățenii din regiunea ocupată să își facă rezerve de apă.